374 matches
-
problemele județului ca pe cântările popești ! Ar trebui ca pe 25 noiembrie să se ivească șanse și pentru noi. Dar cum politica e încă o mizerie... (MERIDIANUL, An IX, nr.43 (721), joi, 1 noiembrie 2007, Editorial) POLITICALE în tonuri pamfletare : europarl localele : azi, 8.XI, Pe locuri; 15.XI, Fiți gata ; 22.XI, Start. Azi: Starea lor (pe locuri) PSD Puzderia Societarilor Dezbinați: se mișcă ceva în județ pentru că Gabi Crețu (Buzatu) merge pe rute ocolitoare către... Bruxelles, Strassbourg, ș.
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pe buletine noi. Referendum-ul... o mare cheltuială inutilă spre paguba și suspinele poporului ne...suveran ! "Fiț i gata!"... pentru numărul următor, tot cu... EI, ce ?! (MERIDIANUL, An IX, nr.44 (722), joi, 8 noiembrie 2007, Editorial) POLITICALE în tonuri pamfletare: Europarl localele azi II : FIȚI GATA !; joi, 22: START! P.S.D. -Puzderia Societarilor Dezbinați, dar nu prea în județul Vaslui, unde Mitică Buzatu are vicepreședinte pe Vasile Mihalachi care-i asigură bine, bine spatele. PSD Vaslui este cel mai motivat în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
face ceva nume acum ! Echilibristică pe puntea suspinelor ! Referendum-ul # inutilă cheltuială și suspine cu înjurături ale întregului popor, de 2 ori prostit. Pe 22 START ! (MERIDIANUL, An IX, nr.45 (723), joi, 15 noiembrie 2007, Editorial) POLITICALE în tonuri pamfletare: europarl localele Azi (pentru duminică): START M-am distrat preț de 2 numere pe seama alegerilor de duminică, pentru că ne costă scump, pe toți, această distracție a infantilismului politic. A fost un exercițiu 254 pamfletar legat de "războinicii" momentului, cu personaje
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
mai sus și să fie cu toate acestea un scriitor național“ <footnote „Timpul“, 6 mai 1880, după Mihai Eminescu, op. cit., p. 55. footnote> . Despre această confuzie s-a discutat mult și nu cred că trebuie să insistăm asupra ei; imaginea pamfletară a falsului patriotim o realizează Eminescu în Scrisoarea III. Conceptul valoare națională are pentru unii și alte conotații, aducînd aminte de vremea cînd opera era considerată valoroasă dacă era „națională în formă și socialistă în conținut“, adaptare a sloganului victoriei
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
dânșii cu paloșul sau cu lataierul răposatului Pralea. Ar fi și păcat de Dumnezeu să calomnie cineva de evgheniși niște asemenea creștini"112. Dar trebuie să mai remarcăm aici și o altă preocupare, mai subtilă, pentru traducerea numelui. În registru pamfletar, Heliade Rădulescu speculează cam ce ar vrea să spună acronimul lui Grigore Alexandrescu și oferă două decriptări: "As de ghindă" și "Ghiță Ariciulescul". Dincolo de jocul de cuvinte, rămâne presupunerea oarecum neobișnuită că numele propriu ar trebui să însemne ceva. Heliade
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
despre război „cu o imaginație hodinită de impresionist sedentar” (11/1919). De caracterizări acide au parte și alte personalități politice sau literare: Al. Constantinescu, Take Ionescu, Ioan Slavici, Victor Eftimiu, N.N. Beldiceanu, Al. Macedonski. Dar, dincolo de latura ei polemică și pamfletară, publicația are meritul de a fi promovat nu o dată literatură de valoare. În paginile ei pot fi întâlnite nume ce vor deveni dintre cele mai însemnate ale poeziei românești: Tudor Arghezi (Schițe, Morții, Dimineața, Ion Ion), Lucian Blaga (Amurg de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287433_a_288762]
-
politic, fost ministru al Domeniilor și academician. În pagini puține, se mișcă în mod cert unul dintre marii ariviști și avari ai literaturii noastre. Efectul însă e diminuat de implicarea pasionată a autorului, care își condamnă direct eroul, cu virulență pamfletară. O valorizare mai largă a însușirilor lui C. se vede în Însemnările lui Safirim (1936), proiectate în cinci-șase volume. În partea realizată - primul volum și câteva capitole din al doilea, publicate în periodice -, substanța este evident autobiografică. Însemnările... sunt de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]
-
sub titlul prescurtat de pe copertă: J.B.C. trece Cortina. În anii ’50, ca ziarist la „Scânteia”, F. dobândește în mediile culturale un renume de „comisar” al „rectitudinii” ideologice comuniste. Ca scriitor însă abandonează destul de curând temele politice și gazetărești ori virulența pamfletară și se specializează în literatura științifico-fantastică și de aventuri, domeniu în care se impune prin câteva realizări notabile. Alături de Vladimir Colin, Adrian Rogoz și Ion Hobana, se numără printre inițiatorii și promotorii SF-ului românesc postbelic. Obține, în 1972, prestigiosul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
y Rigolo Năbădayos). Copil teribil al presei socialiste, iubitor de farse și bufonerii, B. era, în campaniile pe care le susținea, un gazetar de temut. Scria cu patimă, cu exaltări de vizionar, știind să fie dur, șfichiuitor, vindicativ. Virulența lui pamfletară - prevestindu-l pe N. D. Cocea - nu cruță deloc instituțiile timpului. Totul, sau aproape totul, i se pare o farsă sinistră, un spectacol de bâlci, penibil și caraghios. Verva satirică a polemistului se proiectează în creionări acide, vizând diverse specimene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285521_a_286850]
-
artei argheziene: „Universul arghezian e făcut din miracole, proiectate de cristalul, cu o mie de fețe, al ochiului său”. La rubrica „De toate”, redactată de Dan Smântânescu și Augustin Popescu, ca și în alte însemnări, sunt prezente accente polemice, chiar pamfletare. Sunt avute în vedere și unele periodice cu secțiuni dedicate literaturii, precum „Universul literar”, „Duminica Universului” ș.a. În notațiile eseistice intitulate Europa în București F. Aderca invocă pe Maurice Chevalier și filmele cu Stan și Bran. M.Ș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289624_a_290953]
-
Lupta literară”, colaborator la „Revista literară”, „Familia”, „Drepturile omului”, „Românul”, „Literatură și știință”, „Vieața”, redactor la „Revista nouă”. Îi apar volumele Sultănica (1885), Liniște (1887), Trubadurul (1887), Paraziții (1892), Între vis și viață (1893). Gazetarul aduce pretutindeni verva sa critică, pamfletară și o pasionată pledoarie democratică. Ideile lui D. căpătau energie și putere de seducție prin impetuoasa desfășurare a unei logici dominant afective, elocința lui întreținând o foarte personală magie lirică. Mai întâi neînregimentat politic, în timp înscris în Partidul Liberal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
așteaptă ca "veninurile să li se poată cumpăni într-olaltă cu folos"279. Și ce alt folos dacă nu repunerea în circuit a operelor/ autorilor care vădeau tendința de a-și pierde și publicul, și statutul supremației îndelung deținute? Parabola pamfletară pe care e sigur că Swift nu a alcătuit-o doar ca să amuze și să se amuze are, prin urmare, toate trăsăturile unei scrieri de graniță pe care discuția de față nu putea să nu o ia în calcul. Cu
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
colajele eterogene, arătările cu o morfologie cvasifantastică, vermina foșgăitoare din pamflete trec în sfera vastei teme argheziene a apocalipsei. A. a realizat cea mai cutremurătoare panoramă a „materiei care se îneacă în propria-i putreziciune”. Valoarea excepțională a artei sale pamfletare vine din sugestia piezișă a unei intenții de exorcism și din potențialul de halucinare al imaginilor. El rămâne un nume printre reprezentanții de prestigiu ai genului: Jonathan Swift, P.-L. Courrier, Léon Bloy, L.-F. Céline. Tablete din Țara de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
R. a lăsat impresia că va evolua mai mult în registrul istoriei literare. S-a concentrat asupra cercetărilor de arhivă (întreprinse și la Budapesta, Roma sau Viena), a publicat multe documente privitoare la scriitori români, a descoperit și comentat scrierile pamfletarului pașoptist Dimitrie Ciocârdia-Matila ori texte inedite aparținând lui Dinicu Golescu, Iancu și Nicolae Văcărescu sau lui Vasile Cârlova, dar și lui Pamfil Șeicaru. SCRIERI: Utopica, București, 1969. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, „Utopica”, RL, 1969, 9; Teodor Tihan, „Utopica”, ST
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
sentiment profund și plăcut: a. Iubita este o fecioară palidă, despletită, care cântă la clavir muzică funerară: "Iubita cânta un marș funebru/ Iar eu nedumerit mă mir,/ De ce să cânte un marș funebru..." (Nevroză); b. Iubita este descrisă cu accente pamfletare: "Femeie, masă de culori,/ Cocotă plină de rafinării" (Contrast); 9. Masca Poetul își pune o mască, joacă un rol, chiar și acela de bufon, când existența sa capătă note grotești, lumea e un bâlci, alienarea reifică universul: 10. Muzica este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
antiteză, poetul aduce față-n față trecutul reprezentat de Mircea cel Bătrân și prezentul judecat de "istoria eroică"; o istorie ideală și alta monstruoasă. Partea întâi este dominant epică și cu unele momente dramatice, partea a doua este lirică, satirică, pamfletară. Istoria ideală dezvăluie visul lui Osman, încercând să explice întemeierea Imperiului Otoman. Acest vis cuprinde o poveste de dragoste fantastică dintre un pământean și lună. Din inima sultanului crește un copac uriaș, ceea ce explică simbolul otoman, semiluna, și un colaj
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Cartea mâniei (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor), se concretizează prin emergența tematicii religioase, ca și prin tentativa de renegociere a pactului cu literatura. Pe de o parte, se înglobează un număr considerabil de „antipsalmi” (Cornel Regman), cu finalitate deopotrivă tragică și pamfletară. Chiar dacă trimiteri biblice apăruseră, în aliaj cu miteme grecești, încă din culegerile anterioare, originală e acum suprapunerea perfectă dintre biografie și hagiografie, poeta speculând coincidența dintre propriul prenume și acela al unui personaj biblic. Din această omonimie ia naștere un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
lui I., însuflețit de imaginea trecutelor vremi de mărire și întristat în fața decadenței prezentului. A scris și fabule, dar mai izbutite sunt satirele (din ciclurile „scene din iad” și „scene din lume”), în care viziunea alegorică și cu o tentă pamfletară e în fond pesimistă, trădând un spirit mai degrabă sceptic. De altfel, a tradus și maxime ale lui La Rochefoucauld (1855). Stihurile erotice, legate încă de gesticulația neoanacreontică (lacrimi și suspine, „delirul de amor”, durerea despărțirii), au accente meditative care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
Ă, delicatesuri care dacă fac plăcere după masă, nu pot totuși să fie servite ca fel de mâncare cuiva căruia îi e foame. Asta dă leșineală”2. S-a scris frecvent despre eseul polemic intitulat Tremuricii, străbătut de puternice nervuri pamfletare și îndreptat împotriva devierilor, exagerărilor și fanatismelor ortodoxiste din cultura noastră, cu aluzii și trimiteri explicite la peisajul literar interbelic. În opinia lui Vladimir Streinu, Tremuriciul-individ reprezintă o „existențăsumă”, având în spatele său o întreagă clasă, de unde valoarea lui, să-i
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
De cealaltă parte a baricadei s-au aflat Mihail Dragomirescu, N. Iorga, G. Bogdan-Duică, Ion Barbu, N. Crainic, Const. D. Ionescu, Agatha Grigorescu-Bacovia, M. R. Paraschivescu. D. Caracostea, Octav Șuluțiu, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, ultimii doi atenuându-și ulterior violența pamfletară, retractând atacurile (v. Cronica, nr. 28, 12 iulie 1985, p. 4Ă. Revenind la studiul lui Vladimir Streinu pe marginea Cuvintelor potrivite, este de semnalat perspectiva comparatistă în care acesta se organizează. Criticul disociază între influențe (venite de la Baudelaire, Mallarmé, Maeterlinck
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
un fel de testament al autorului în instanța cititorului martor, confident și protagonist al scrierii. Petrol înseamnă un masiv tom "Pasolini prin el însuși", dar și cartea de căpătâi în genul medievalelor summa esthetica erotica ideologica, în cheie provocatoare, polemică, pamfletară, sarcastică, sardonică ș.a.m.d. Asfixiant și rebarbativ la prima vedere, proiectul pasolinian oferă și copleșitoare pasaje narative menite să-l ademenească pe cititor în perceperea misterului subsecvent viciului absurd, să-l consoleze prin simbolismul enigmelor, nu înainte de a-l
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
din pricina statutului său de proscris (prizonier de stat), i s-au "arestat", pierdut sau interzis cărți întregi pe care n-a încetat să le rescrie. Perchezițiile, vexațiile și supravegherea polițienească a scriitorului nu vor înceta nici la Charenton, stârnind inflamările pamfletare ale acestuia în contra establishment-ului, a epocii și a lumii. Morvan, econom, dar și sârguincios supraveghetor și informator al poliției, află cu oarece consternare despre tinerețea desfrânată a straniului pensionar, suspect chiar și de pederastie (deși om de lume și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
S. Crohmălniceanu, Paul Georgescu îi răspunde printr-o eseistică subtilă, sugestivă, colorată, cu nu puține procedee de retorică supravegheată, atent mereu la clipa de ecloziune a talentelor, ca și la depistarea autenticei valori, cu predilecții disociative, cu vervă nu o dată pamfletară, cu fantezie și cu ideație de autentică originalitate. FLORIN MIHĂILESCU SCRIERI: Încercări critice, I-II, București, 1957-1958; Păreri literare, București, 1964; Polivalența necesară, București, 1967; Vârstele tinereții, București, 1967; Coborând, București, 1968; Titu Maiorescu, critic literar, București, 1968; 3 nuvele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
texte care tratează neliniștea creatoare, " -Prietenă muscă, bine-ai venit!..." E surprinzătoare la un poet ca Geo Dumitrescu apariția speciei clasice a odei, textul Odă, închinat "colegilor de școală căzuți în război", nu respectă însă convențiile genului. Aspectul parodic și pamfletar e mult mai sesizabil decât cel elogios. E o odă dedicată celor care și-au văzut idealurile frânte, "răsună toate basmele lui Don Quijote". E o poezie a acțiunii pe care o propune aici Geo Dumitrescu, a transgresării limitelor, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
recreator de lume, paradis, recuperat prin simțul nealterat de secolul grăbit, al candorilor și frăgezimilor. Un capitol aparte îl constituie poezia de inspirație națională și socială pe linia George Coșbuc - Alexie Mateevici - Octavian Goga, versul strigăt existențial, oracular, mesianic sau pamfletar: „Sunt pata cea de sânge, zisă/Republica Moldovenească,/Ce-n loc să frigă ucigașii/Încearcă veșnic să zâmbească” ( Sunt). Pe versurile lui, de o mare cantabilitate, au fost compuse numeroase cântece, cu predilecție de Ion Aldea Teodorovici (Melancolie, Reaprinde-ți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]