3,124 matches
-
în limba hindi este cunoscută printr-o îndelungată tradiție (5). Acest fenomen este considerat EXCEPȚIE în limba hindi. Iată că este excepție și în limba țiganilor. Concluzia este că în ciuda sutelor de ani trecute de la exodul indian, genul substantivului țigănesc "pani"-"apă", a fost păstrat ca fiind masculin deși are terminație feminină în ambele limbi. Limba romani mărturisește despre sine Nu trebuia să se apeleze neapărat la limbile indiene pentru demonstrarea elidării lui "n" din pani/pai. Romii căldărari denumesc limba
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
exodul indian, genul substantivului țigănesc "pani"-"apă", a fost păstrat ca fiind masculin deși are terminație feminină în ambele limbi. Limba romani mărturisește despre sine Nu trebuia să se apeleze neapărat la limbile indiene pentru demonstrarea elidării lui "n" din pani/pai. Romii căldărari denumesc limba lor când "romani shib", când "roma'i shib". Căldărarii mai spun și " harku'i "- "de aramă", în loc de " harkuni ". Deci elidarea lui "n" este frecventă. Se poate presupune ușor că romii au preferat pronunțiile mai ușoare
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
cu dosul palmei peste obraji, o dată, de două ori... până ce fata a căzut. A prins‑o pe după umeri și a târât‑o până la patul de lângă perete. A mai lovit‑o de câteva ori, deși fata era leșinată. I‑a dat pan �talonii jos și i‑a rupt bikinii, fără să contenească a râde în neștire. Nu a mai avut răbdare să‑si tragă pantalonii jos. După ce și‑a dezbrăcat și aruncat la întâmplare geaca de piele, și‑a desfăcut nasturele mare
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
le aduc felicitări cordiale, mulțumiri și admirația unui îndrăgostit de lirica eminesciană. În acest eseu voi face cunoscută publicului, iubitor de muzică și frumos, celebra „DOINĂ DE JALE” - compozitor și interpret maestrul Gheorghe Zamfir, cu nimic mai prejos față de legendarul Pan din Greciei antică (inventatorul instrumentul muzical syrinx (naiul) cu care cânta melodii celeste zeităților din Olimp. Apariția maestrului Gheorghe Zamfir a fost ca o revărsare de lumină primăvăratică ce încălzește câmpia și florile trezite la viță și inimile admiratorilor. Un
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1406786231.html [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
fermecat, ne-a adus pe cei din sală în stare de extaz total. Ne rețineam respirațiile, voiam să-l îmbrățișăm și să-i mulțumim pentru darurile inestimabile ce ni le oferea ca pe niște mărgăritare înrourate, culese din paradisul lui Pan. Ne-am contopit cu muzica, ființa noastră vibra de fericire, trăiam la cel mai înalt grad al iubirii senzația desprinderii din lumea pământeană și urcasem în sferele de vis ale eternității. Apoi a urmat o liniște totală, Gheorghe Zamfir, zeul
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1406786231.html [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
Ne-am contopit cu muzica, ființa noastră vibra de fericire, trăiam la cel mai înalt grad al iubirii senzația desprinderii din lumea pământeană și urcasem în sferele de vis ale eternității. Apoi a urmat o liniște totală, Gheorghe Zamfir, zeul Pan al zilelor noastre, coborâse pe pământ și ne privea cu ochii înrourați. Era mulțumit că-și dusese până la capăt misiunea încredințată de Creator. Ne adusese în suflete bucuria și fericirea. A fost un triumf al maestrului Gheorghe Zamfir, răsplătit cu
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1406786231.html [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
a macinat tot timpul Și cazne și ispite au sângerat prin vene, S-a dezlegat iubirea, blestem cu trup e-argintul. Închise porți și-au rupt, din cer, negrele lanțuri, Și frunze de smarald prin pori de vânt crescură, Iar Pan-ul liliac și-a-ncins buchete-n simțuri, Miros dumnezeiesc ram înflorit respiră. În aer luminează imnuri de cânt în harpă , De mii de ani Hristos păcatele le iartă ! Referință Bibliografică: SONET VI / Aurel Auraș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SONET VI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_auras_1492321810.html [Corola-blog/BlogPost/342896_a_344225]
-
îi voi faceîn limba misticăa sufletului meu -si prinos îi voi aduce,din prea plinul gậndului,să nu uite soarta pelerinului.... XXIX. ELOGIU PILDEI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011. ELOGIU PILDEI Lui Anton Pan Încrederea și compasiunea vi se datoreaza... până și pomii, și păsările, și florile va iubesc - până și drumurile și izvoarele va călătoresc, până și ciuturile vă așteaptă, pline, la amiază - patimă și izbândă, lenea și eroarea îndatorează... chipul vostru seamănă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
nu], jap. nezumi le comparăm cu soarele ne în burmeză, niyma în tibetana; bascul sagu „șoarece“ ~ saku „soare“ în limba kaddo (nat. amer.); tamil eli seamănă cu gr. helios „soare“; panya „șoarece“ în egipt., „șobolan“ în swahili le comparăm cu pan „soare“ în limba xinca din Guatemala. Cf. saengjwi „șoarece“ (coreeană) ~ sngi „soare“ în khasi. Adăugăm: bera „șobolan“ în hausa (Nigeria) ~ beru „soare“ (malto, dravidiana, sudul Indiei); kuma în tonga ~ kam, kham „soare“ în țig., nagameză (estul Indiei); sîçan în turcă
MOUSE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1470297320.html [Corola-blog/BlogPost/369870_a_371199]
-
o fi-ntâmplat?Trec io podul, ies în cruci,Tanării erau la cuci*! Și mai mnici și mai înalt” Să jiucau flăcăi, bărbat”.Doi staceau între doi pariAlțâ-n față să-ntorceau.Toager lopta o zvârliMnihai cu bată lovi.Lopta pan” la nori ajiunsăDa” Nelu în mani o prinsă!Locu-acuma îl șcimbarăMânile să înălțară:- Ilie, nu o lasă! Doamne!Pcică-n Valea li Ioane.Să dusă la... lucru rău!- Scoace-o Petre, gin parau!S-o tăiară doi o triS-o scoată
CORNELIA NEAGA by http://confluente.ro/articole/cornelia_neaga/canal [Corola-blog/BlogPost/375843_a_377172]
-
veșniciei: Hristos-Logosul, Cuvântul mântuitor, mărturisindu-l: Socotesc o binecuvântare că am venit pe lume în acest Neam, că n-am fost deviat în altă parte. Apartenența mea la Neamul românesc este într-adevăr o bucurie și un dar ceresc. Poetul Pan Vizirescu s-a suit la ceruri ca un Ierarh al poeziei creștine urcând treptele celor 97 de ani de creație în har și binecuvântare. Topind laolaltă viața, suferința și iubirea Poetul Pan Vizirescu a făcut din poezie rugăciunea sufletului îngenunchiat
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1410229746.html [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
adevăr o bucurie și un dar ceresc. Poetul Pan Vizirescu s-a suit la ceruri ca un Ierarh al poeziei creștine urcând treptele celor 97 de ani de creație în har și binecuvântare. Topind laolaltă viața, suferința și iubirea Poetul Pan Vizirescu a făcut din poezie rugăciunea sufletului îngenunchiat la Icoana Maicii Domnului. Ca toți marii poeți creștini și-a înfipt în dramatismul vieții, Crucea biruinței ortodoxe. Am avut bucuria câtorva clipe eterne când l-am cunoscut în Aula Patriarhiei Române
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1410229746.html [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
ciobănii mulg câte două galeți și dumneata abia umpli una. - Păi așeee, băăă, așeee! - Nu puteti mulge? - Nu pot pe dracu... Da la ahăștia, daca umpli găleată naintea lor, li-i ciuda, c-așe-s nărozi. Can umplu iei, să-mbucură. Și, pan la urmă, dă-i dracu, tot iei să tinuie! - Păi da, dar am văzut că, între ei, se râd de dumneata... - Lasă-i, băăă, să să râdă! Ori crezi că de la râs li să umflă manile? Nu, băăă, de la muls
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-zunchiu-culita-the-beginning-of-a-beautiful-friendship [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
zidurile renascentiste ale orașului vechi, „Dalt Vila”. Nu e de ignorat nici alternativă de a străbate pur și simplu per pedes cărările de pe versanții din amonte, din nordul insulei (Els Amunt), unde adesea te-aștepți să dai peste însuși zeul Pan în carne și oase, tolănit undeva pe-o coasta. Cu puțin noroc, dacă se nimerește o zi de sărbătoare, muzica și dansurile populare vor surprinde prin unicitatea lor, neavând nicio asemănare cu obiceiurile și datinile de pe insulele-surori, aflate la o
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1494938146.html [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
joacă, Ci cu rost. Bunicul nu mai este, Dar eram în el Celulă, zis, Ori un genom - Cuvinte plăsmuite-n om. Doar trebuia să fie tata, Și-apoi, și fiul, Cel ce sunt, și-am fost - Și gata: Ajuns-a pan’ la mine roată. Trecutul naște-n el prezentul Și-apoi, prin el, Și forma de “va fi”; Deja eu am pornit Spre acea zi, Numită viitorul, Anume cel ce cheamă viul Din suflarea Cerului - Izvorul. Nepoatele mi-s chezășie, Că
EU, ÎN CONJUGAREA VERBULUI A FI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1455473705.html [Corola-blog/BlogPost/373660_a_374989]
-
minți! O mustaț’-ai între dinți. L-ai mințit pe șoricel, Că vrei să te joci cu el. L-ai scos din gaură lui, Promițându-i c-ai să-l pui Mai mare peste cămara Și-ai să-l hrănești pan` la vară. Credul, fără minte multă A ajuns la tine-n burtă. Chiar de ți-e curată labă, Tare murdară e treaba! Cântecelul Cantă-o mierlă-n poienița O îngâna o fetiță Soarele în ziua nouă Se scaldă-n boabe
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
tamtamuri. Uite ici un iepuraș, Roade-ncet un morcovaș, I l-a dat în dar fetica, Din răzor de la bunica. Albinitei, ca să zboare, Tei i-a desenat, în floare, Fluturilor, albastrele Și păpădii măruntele. Furnicuței, o cărare I-a făcut pan la hambare, Motănașului rebel, I-a desenat șoricel. Toamnă e cu frig și brume, Dar în casa vă pot spune Că fetița mea trăiește În ce anotimp dorește. Botoșel Am un cățel mititel, Se numește Botoșel. Dacă mă gândesc un
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
mai știu, De ghetuțele vecine, Că-s murdare, li-e rușine. Au rugat un șoricel Să le ajute nițel. Ronț, ronț , ronț a și sărit Și pe loc le-a curățit. Și le-a tras mai spre cămara, Ca să aibă pan’ la vară Și el, casa călduroasă În iarna ce-o fi geroasă. Dimineață, în zadar, Le-ar fi vrut stăpânul iar. Geaba plânge el acuș, Ghetuțele nu-s și nu-s. Batistuța Zici că-s doar un pătrațel, Nu știi
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
frumos l-am colorat! Prietene, te rog, servește, Nu te mai linge pe des`te! Ca să-i satur pe copii, Cireșe pot să fac mii. Cum nu îmi place zăbava, Repede-ncropesc livadă. Desenăm și coloram, Glumim și ne bucurăm. Pan’-amiaza o să vină Suntem toți cu burtă plină. Nucul Îmbrăcat stă în lumina Nucul, astăzi, în grădina; Jos la poale, frunză moale Vezi încet, încet, cum moare. Când ciorile poposesc, Cum nimic nu mai găsesc, Bat din aripi, nu se
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
în grădina; Jos la poale, frunză moale Vezi încet, încet, cum moare. Când ciorile poposesc, Cum nimic nu mai găsesc, Bat din aripi, nu se-ncurcă Și-s mereu puse pe ducă. Doar bunica, în cămara, A strâns nuci și pan’ la vară, Făcând nucului dreptate, Vom mânca pe saturate. Uite, primii fulgi de nea Îl îmbracă-n catifea. Și sub albă plăpumioara Doarme pan’ la primăvară. Când s-or întoarce cocorii, Iar i-or da lui matisorii Și ne-om
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
se-ncurcă Și-s mereu puse pe ducă. Doar bunica, în cămara, A strâns nuci și pan’ la vară, Făcând nucului dreptate, Vom mânca pe saturate. Uite, primii fulgi de nea Îl îmbracă-n catifea. Și sub albă plăpumioara Doarme pan’ la primăvară. Când s-or întoarce cocorii, Iar i-or da lui matisorii Și ne-om veseli-mpreună, Visând o recolta bună. Cartierul nucilor Într-o zi de toamn’- amară Pe când domnișoara cioară Se plimbă cu-o nucă-n cioc
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
lucru: “Bună seară, doamnelor și domnilor, începem jurnalul din această seară cu o corespondență specială de la Iași. Mihai, ai legătură, spune-ne care e starea de spirit a oamenilor.” “Bună seară, Andreea, sincer îți spun, nu foarte bună: de la Nistru pan’ la Tisa, tot românul plânsu-mi-s-a...” “Mulțumesc, Mihai, îi dăm acum legătură la Rășinari lui Octavian, câteva zeci de ani mai tarziu. Tăvi, spune-ne, te rog, dacă așa stau lucrurile, într-adevăr și în nord-vestul țării.” “Bună seară, Andreea, ce
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
l-ați trecut prin roua ? De-o vară v-așteaptă blându- abecedar Și doamna se-mbracă cu rochia nouă, Ce a primit-o azi, de la toamnă în dar. De mâine, veți pune sămânță în piatră, De mâine, veți crește voinici pan’ la nori Și jocul rămâne-va mai mult pe la vatră; Veți fi mult mai buni și mai răbdători. De mâine pe cer un alt soare răsare; Lumină lui va va duce-n credință, Pe toate le-aveți în marea visare
DE MÂINE (POEZIE PENTRU COPII) de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1410693411.html [Corola-blog/BlogPost/349962_a_351291]
-
mai mult ordinea feudala. - Marea schisma care este din 1054 născută în 1054 și este foarte frumoasă - Până în secolul trecut oamenii de știință erau leneși abia dupăia s-au apucat de treabă și au cercetat ce nu mai cercetase nimeni pan la ei și nici dupăia -Trăgânduse din maimuță oamenii se procopsea cu oameni casă le trebue dacă a ales strămoșii aia păroși și urangutani - Să făcea că omu făcea oameni din jungla după aia să făcea om care construia case
PERLE DIN EXTEMPORALE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Perle_din_extemporale.html [Corola-blog/BlogPost/357298_a_358627]
-
timp de iubit lângă frunzele nopții. Dacă vrei să mai dai, dacă vrei să mai iei, Incrustează un semn pe sprâncenele porții. Să nu pleci, ochii mei nu mai știu ce-i cu ei; Să-i împaci, cum știi tu, pan’ la ceas de trezie. Dacă vrei să mai dai, dacă vrei să mai iei, Trandafirii, doar ei, ne vor sta mărturie. Să nu strigi cât e timp de cules trandafiri, Cât e timp de urcat în cetatea iubirii. Vor veni
SA NU UITATI DE MINE! de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_nu_uitati_de_mine_ioana_voicila_dobre_1360836269.html [Corola-blog/BlogPost/351891_a_353220]