160 matches
-
Shifra Treger, Tel Aviv, 1997; Jurnal de bord pe bicicletă, Haifa, 1997; În numele dragostei, București, 1999; Poștalionul cu povești, București, 2000; Pentru cine se nimerește, București, 2000; Povestea poveștilor, București, 2000; Declarație, București, 2000; Crede și nu cerceta, București, 2000; Panseurile domnului Gâgă, București, 2000; Lăutărești și țigănești, București, 2001. Repere critice: Aczél, Scriitori rom. Israel, 21-24. E.-E.T.
ARISTIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285454_a_286783]
-
iar marile birocrații (Vatican, Europa, ONU etc.) se prăbușesc sub povara tipăriturilor. E un adevăr. Cinematograful n-a eliminat teatrul, avionul nu a eliminat trenul, și nici televiziunea, presa scrisă; faxul nu a suprimat cartea poștală a bunicilor noștri. Un panseu profund. Să adăugăm că informatica nu ne-a lipsit de stilouri, nici bicicleta de cei care merg pe jos. Întreaga problemă e de a ști dacă proprietățile fiecărui mod de transmisie, practicile și rolurile sociale pe care le sprijină rămîn
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
prefăcută, de tip Borges: sursele fanteziste sunt consemnate, colate, luate în serios, corectate în părțile prea de tot incredibile, interpretate detectivistic în funcție de enciclopedia unor cunoștințe inventate. Sunt introduse și pastișate diverse subcoduri literare, fiind frunzărite registrele convenționale de genul aforismelor, panseurilor, schimbului epistolar. Personajul autorului este introdus prin jurnalul pe care îl ține și care nu e decât un pretext narativ pentru crearea unui spațiu în care să se întâlnească episodic „realitatea” autorului din carte cu „realitatea” pe care diaristul o
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
sunt? Nimic alt, iubiților, decât limbajul cifrat cu care cei isteți se înțeleg între ei sub nasul proștilor.” Revista a adunat în jurul ei o seamă de „specialiști” ai genului, care au colaborat permanent cu versuri satirice, schițe, scenete, parodii, fabule, panseuri, epigrame, anecdote. Multe texte sunt semnate cu pseudonime. Printre cei care au publicat aici poezii satirice se numără Al. O. Teodoreanu, Mihail Munteanu, B. Mihail ș.a. Cu proză scurtă figurează, între alții, Gh. Brăescu, Gh. Costăchescu, Th. Cazaban, Al. Negrea
GLUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287301_a_288630]
-
sensul pur și deplin / flecărind.” Tentativa e amânată însă de multe ori de fascinația formulărilor surprinzătoare, care întorc poemul din drumul către semnificații, pentru a-l antura pur și simplu decorativ. Chiar și atunci când poezia ia forma concentrată a unor panseuri asupra existenței, intenția reflexivă este deseori uzurpată de aceeași ispită a imaginii rare. Pare că o anume incapacitate de relativizare a conștiinței de sine îngreunează accesul lui G. la o critică relevantă și la o poezie substanțială. SCRIERI: Un trandafir
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
semantice și simbolice, urmărește structuri ale gândirii și exprimării logice și poetice, „Expoziții - cronica sentimentală” (Cristina Angelescu), „Comori de artă ale capitalei” (Constanța Iliescu, Maria Șeican), „Săptămâna acum 100 de ani” (Radu Tiulescu), „Dicționar de artă” (Valeriu Oișteanu), „Moda”, „Sport”, „Panseurile lui Gâgă”. Deși temporare, unele rubrici se impun prin ineditul lor sau prin valoarea colaboratorilor: „Cronica bijuteriilor”, asigurată de Gabriela Melinescu în 1971, „Capricii” - scurte eseuri de Mircea Horia Simionescu (1970-1971), „Calendar fantastic”, realizat de Victor Kernbach, „Pioneză”, cu eseurile
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
ci și pentru genialitatea lui H.R. Patapievici. Ce spuneți domnilor, jidanii foști comuniști, Horea Roman Patapievici și Vladimir Tismăneanu aveau oare acoperirea morală de a fi membrii comisiei de redactare a unui asemenea document,de condamnare, cică, a comunismului?. În panseurile sale imbecile (ca și autorul), Patapievici scria cândva despre români: „Canalie de facto, românul este un colaboraționist bovarizat de ipocrizia aspirației la disidență”. Și iată acum se vede clar, că Tismăneanu, și Patapievici sunt de drept acele „canalii de facto
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
mare, se ascunde un bine imens și deci numai proștii de români cred că trebuie ales întotdeauna răul cel mai mic (fără nici o aluzie la Boc, cel mic, vă rog). Cândva acest domn Lăzăroiu, a mai dat pe goarnă un panseu a la Gâgă, „Românii vor trebui să aleagă între presă și democrație” și acum criticând în stânga și-n dreapta televiziunile și ziarele, te mai aștepți doar al un singur lucru, ca dintre toate televiziunile să rămână doar TVR1, și dintre
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
îi creșteau dinții, plângea și spunea tot timpul: „Dincolo, dincolo!”. Îl mutam dintr-o cameră în alta, fără rost. Gingiile lui habar nu aveau, continuau să-l doară. Și el continua să vrea „Dincolo”. Acuma ar trebui să scriu un panseu despre durerile naturale ale creșterii capitalismului din comunism. Nu am să o fac, fiindcă durerea rămâne indiferentă la teoriile noastre. Aș fi ipocrită să spun că ni s-ar mai atenua dacă filosofăm despre ea. În stările mele adânc depresive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
într-un mod dezarmant: „Mă simt un ghișeu”. Mulți am devenit ghișeu, treabă bună pentru cei cu stil funcționăresc, dar ucigătoare pentru oamenii vii. Multă vreme am fost și eu prizoniera modelului „omului de cultură”. A celui care apare, emană panseuri fundamentale, pune nația în fund de prea marea lui înțelepciune. Nu vreau să scriu azi doar despre sursele interbelice ale acestui model, din care descind intelectualii sublimi, care măcar au verticalitate, ci mai degrabă despre sursele lui comuniste, din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
dintre gay-ii contemporani, Freddy. Mircea, poate o dată facem un Ajun împreună, în Transilvania, în unul din satele noastre. O să îngădui să căsăpești un porc. O să bem adălmașul împreună. O să mă îmbib de mirosul de șorici. N-am să-ți trântesc panseuri ecologiste, nici nu o să-ți atrag feminist atenția că, în textele tale, femeile, cu mici excepții, apar după un prototip: sunt tinere, cu un sex-appeal manifest sau ușor de intuit, marcate de dorința ta de a le simți cu trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
studiez, după ce făcusem prostia să-i spun directorului nostru de descoperirea mea. Mă pusese să fac un documentar despre cenzurarea filmelor, deși îi spusesem că nu existau asemenea informații în hârtiile descoperite de mine. Ca de obicei, mi-a tras panseul lui cu care, chipurile, mă mobiliza să intru în acțiune: „La perspicacitatea ta, nici nu-ți trebuie documente palpabile, prinzi spiritul lor și te-apuci și trântești un documentar de ne aprobă bugetul și la anul, pă chestia investigațiilor care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de diamant, sofismele cele mai ascuțite și mai încârligate. Degeaba își epuiza el arsenalul dialecticii sale împotriva campionului economiei politice, în van căuta el argumente împotriva dobânzii banilor în istorie, în cazuistică, în filologie și până la ținuta cărților, niciunul dintre panseurile sale nu stătea în picioare. Bastiat le aduna unul câte unul cu sângele rece cel mai ironic și mai detașat din lume, apoi le spărgea în mii de bucăți. Sofistul nostru, asudând, respirând greu și bombănind plin de nemulțumire, fu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
asemenea, felul lui de a bavarda și voluptatea cu care se lansa în povestirea insignifiantului. Pe Friedgard, care venise să-l cunoască pe marele "aforistician" și care credea că Cioran va revărsa de la bun început asupra ei o cascadă de panseuri inedite, o uimește, la prima întîlnire, lungul excurs al lui Cioran despre chiriile locuințelor pariziene, despre cearta sa cu proprietarul, despre lefurile profesorilor de liceu. Știam, apoi, în detaliu bucătăria în care Friedgard, în prima seară petrecută cu Cioran (Simone
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
358 V. MEDALIOANE (selecții) ANDREESCU, Val, n. 25 martie 1949 în Cățelești Bacău. Debut literar ziarul Steagul Roșu, Bacău, poezie. A activat în mai multe cenacluri literare din Vaslui și Iași. Debut în volum, Calul cu potcoave roz (epigrame, fabule, panseuri) 2006, a continuat cu Florete melancolice (epigramă, fabulă, rondel) 2008, Fiorii zborului tandru, (poezie) și Fabule (2008), redactor șef Meridianul. APOSTU, Mihai, n. 4 septembrie 1962, Vaslui (Dodești, comuna Viișoara): A urmat cursurile școlii primare în satul natal, iar pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
în acele publicații care s-au specializat în lustruirea imaginii politicienilor noștri, „conducerea de vârf a republicii” se arată foarte inspirată. Citești și te minunezi de câtă vervă stilistică sunt capabili acești oameni. Câteva citate din clasici bine plasate, un panseu din gândirea unui filozof la modă (Ortega y Gasset, Cioran), expresii populare, o combinație bine dozată de straturi lexicale etc. Citești și ai pentru un moment impresia că dacă n-ar duce pe umerii lor grijile țării - și ce multe
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
vin. Am să încep cu „Profesie de crdință”: „Să cred nu știu în care Dumnezeu Și cui să mă închin nu am habar, Dar am crezut și crede-voi mereu, În Artă, în Moldova și-n Cotnar.” Și acum „Un panseu inspirat din geometria plană: „Doi bețivi egali cu al treilea, sânt bețivi între ei”... Ca să vezi cât de cunoscut era Păstorel ca om de lume, ia aminte la sfatul lui Dem. Ben Cârâc: „Când dori-vei vinul rece, Iar când
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dacă nu imposibil, să împaci atâtea structuri complexe și dilematice, să armonizezi atâtea energii centrifuge, chiar dacă se știe demultsub soarele literaturii încape toată lumea. ,,Calul cu potcoave roz” -cartea pe care Val Andreescu o oferă cititorilor săi cuprinde epigrame, fabule și panseuri umoristice, așezate exact în această ordine. Succesiunea nu implică, probabil, și un criteriu de ierarhizare valorică deși nu poate fi exclusă nici această ipoteză. Umoristul -unul în toată putera cuvântului atacă teme de toate felurile, atent la datul social ca
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
Tragic, prețurile nu! Fabulele contează pe idei valide și morală adesea sugestivă. Hiba lor este redundanța lingvistică. Prin concentrare și un plus de rigoare a versului ar fi avut numai de câștigat. În fine, jocurile de cuvinte exploatate dibaci în panseuri plac ochiului și minții. În cele mai bune creații umoristice Val Andreescu își respectă blazonul. Îi salutăm debutul editorial, în care vedem o promisiune pe termen lung. 16 aprilie 2005 Teodor Pracsiu EPIGRAME SCĂRI Greu sau ca un simplu joc
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
sentimente. Vine-o iarnă și... ne-ndeamnă Bifînd fericiri... recente, Ce-au ajuns frunze de toamnă, Leneșe, impertinente. Azi demult ieșit din... toamnă, Când cu alb vremea mă-nseamnă, Vin femei puțin decente, Leneșe, impertinente... Ca și frunzele de...toamnă... PANSEURI 1. CIRCULÂND.... PE CONTRASENS 1. A perdut pe toate planurile! Cauza? Un neiertător cataclism....sentimental! 2. Dată fiind abundența materialelor de construcție și au construit fiecare, înflăcărați, câte un castel...din nisip!. 3. Nici marii avari nu vor dormi confortabil
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
Încredere În steaua ta; ceilalți doar te invidiază. Fii precaut. Ascute-ți ochiul și mintea, să nu te pierzi În oceanul de artificii cu care ne amăgește viața. Luptă mai departe cu tine Însuți. Fii mai departe tu!“ Iată câteva panseuri pythiatice ale Aurei, după ce ne-am despărțit. (acum) „Tu n-ai nimic al tău, ești goală ca masca de clovn pe care o bați În cuie, În fiecare dimineață, pe fața ta imobilă, când te scoli speriată, fiindcă nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
nu adaug nimic, nu sunt subiectiv, nu vreau să-mi aduc aminte de nimic În plus; eu copiez doar ceea ce-mi oferă documentele (jurnale, tăieturi, scrisori, bilețele intime, tăieturi de ziar, vederi, fotografii, citate din cărți, citate din memorie, panseuri, bancuri, copii după natură, copii după cultură, anunțuri, știri mărunte, cronici, registre, procese verbale etc.). Jurnalul lui M. Scriu ca să pot să rezist. Singurătatea mă apasă ca ceva material, un sac cu vată ce mi se așază pe corp și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
În oglindă când pictează Las Meninas, nu adaug nimic, nu sunt subiectiv, nu vreau să-mi aduc aminte de nimic În plus; eu copiez doar ceea ce-mi oferă documentele (jurnale, tăieturi, scrisori, bilețele intime ș...ț, citate din memorie, panseuri, bancuri, copii după natură, copii după cultură, anunțuri, știri mărunte, cronici, registre, procese verbale etc.)“. ș...ț Cele două jurnale intime, ce reprezintă mai mult de nouăzeci la sută din text, se află prinse În rama unor considerații atribuite „naratorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
fiction postmoderniste“, Poetique, nr. 48, 1981). La Marin Mincu, refuzul retoricii, al metaforei, În favoarea metonimiei (patchwork) - „eu copiez doar ceea ce-mi oferă documentele (jurnale, tăieturi, scrisori, bilețele intime, tăieturi de ziar, vederi, fotografii, citate din cărți, citate din memorie, panseuri, bancuri, copii după natură, copii după cultură, anunțuri, știri mărunte, cronici, registre, procese verbale etc.“), al simbolului În favoarea semnului, configurează o retorică a literalității cu consecințe negative asupra capacității de motivare reciprocă, de modelare implicită a temelor 1. - În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
construite recent, nu puteau fi deschise și erau blindate. Exista totuși un risc minor, presupuse el, acela ca țintașul să folosească gloanțe de calibru foarte mare, care ar putea trece prin geamul gros. Dar s-a mulțumit să repete un panseu pe care îl auzise cu mai mulți ani în urmă în timpul unei investigații: „Dumnezeu nu oferă niciodată certitudini”. Își luase singur sarcina de a-l ademeni pe atentator să tragă, în speranța că glonțul va crăpa totuși geamul și va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]