8,062 matches
-
Sfintei Noastre Biserici. Aș putea Îndulci deciziile celor mari ! În camera se auzi o rumoare deoarece fiecare Încerca să-și dea cu părerea. Nicolae Penescu eraun bărbat frumos. Îmbrăcat cu un costum ultramodern, de culoare albastru Închis, cravată de mătase, pantofi asortați și cămașă albă ale cărei mâneci ieșeau cu un centimentru, așa cum era scris la carte...Obrazul bazanat, parfumat și pudrat, ochi negri-taciune, mâini de intelectual cu unghiile lăcuite. Era omul modei !.Se ridică de pe scaun, Îl privi aspru pe
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
urât,/ Să știe ierbile tale albastre/ Că încă trăiesc, și atât. " De la primele volume la cele din ultimii ani, se poate vorbi de o schimbare a vocii lirice a lui Al. Mușina. Poezia în pijama roz, Stop-cadru cu adolescenți, Istoria pantofului mov, La vie en proze sau Lucrurile pe care le-am văzut evită maniera impersonală (un deziderat mărturisit al autorului) în direcția descoperirii unei "metafizici a contingenței ", cum spune Al. Cistelecan, în poeme cu o construcție rafinată, atent studiată, în
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
prăjituri ca la mama acasă, se mănîncă în avion, serios, ce, mai are copii din altă căsătorie, vă plictisiți acolo, nu, nu, e minunat, nu m-aș mai întoarce, păi, și cu pensia ce faceți, să o ia statul, dar pantofii ăștia sînt din Suedia, sînt luați de fată, nu, sînt din Brăila, și doctorul ce a spus, e dureros, ați pus murături, e frig în Suedia. Mă uit pe geam. E cald, ultimele zile frumoase. Brăila, un oraș cu viață
Și în chioșc fanfara cînta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12432_a_13757]
-
o discuție veche despre necesitatea unei îmbinări între factologie și spirit critic în conștiința completă a unui îngrijitor de ediții. E un bun documentarist și scotocitor de arhive, căruia ai putea să-i ceri să afle ce număr avea la pantofi Bacovia, dar nu și să distingă între valorile unor variante, între apocrife și texte autentice sau să semnaleze o evoluție a interpretărilor. Pentru scriitorii contemporani impresia creată e că îngrijitorii de ediții puteau fi uneori alții: în cazul lui Nichita
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
de înțeles că prostia este atribuită lucrurilor, materiei inerte, lipsită de sensibilitate și de reacție, dar nu e deloc clar de ce este ales pentru acest rol un obiect sau altul: de ce reperul e cizma (prost ca o cizmă), și nu pantoful, de pildă. De la formulele clișeizate pornesc destul de numeroase dezvoltări libere. E interesant că anumiți termeni se specializează în comparații, alții în metafore: se spune "proastă ca o găină" - dar "e o gîscă"; cineva "e un bou", nu și: "prost ca
Prostia Comparată by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12452_a_13777]
-
încercarea de a portretiza cât mai fidel epoca în care-și situează povestea, Odiseea chinezească 2002 indică artificialitatea unei astfel de abordări, introducând amănunte contemporane: vezi împăratul Chinei purtând o perucă afro și înzestrându-și curtenii cu serviete și cu pantofi ortopedici a căror modă o prevestește... Altă etichetă decât parodie universală nu pot găsi pentru acest film, tocmai pentru că ia în răspăr o varietate de genuri. Dar să începem cu începutul... Tânărul împărat (Chang Chen, banditul din Tigru și dragon
HollyKong? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12475_a_13800]
-
ca virtute și-a prostiei ca formă de salvare a sufletului? Și toate acestea în timp ce mormolocii care dormitau în parlament ies la pensie cu sume uriașe. Iar profesorii să-și predea năstăsiota "lecție oferită copiilor" cu pantalonii rupți în genunchi, pantofii scâlciați, cu părul vâlvoi (știu, oare, somnolenții din Casa Poporului cât costă un tuns simplu, nesubvenționat?), morți de foame și complet deprofesionalizați? Din ce bani să-și cumpere o carte și când să-și pregătească lecțiile ca lumea, dacă Năstase
Tâlhăria de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12482_a_13807]
-
nouă ce se deschidea în istoria țării sale". "în atmosfera reacționară din capitala Spaniei franchiste - scria tendențiosul criticastru - se amestecă printre cei ce, fugind de mînia dreaptă a poporului ajuns la putere, au crezut că pot lua patria pe talpa pantofilor pentru a menține, aiurea, un regim politic odios, condamnat definitiv de mersul progresist al istoriei". Dar Spania lui Franco, precizează Ion Cristofor, era comparativ cu România un paradis al democrației! Spre a adăuga cu pertinență " Se subînțelege că autorul trebuia
Metalirismul lui Aron Cotruș (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12513_a_13838]
-
că între un romancier și un agent secret există un gen de similitudine arhetipală. De pildă, cînd aștept un tren în gară sau îmi aștept rîndul la dentist, eu nu răsfoiesc reviste ci mă uit la oameni. Mă uit la pantofii lor pentru că pantofii îți spun multe despre cei care îi poartă. îmi place să stau la fereastra unei cafenele și să mă uit la pantofii oamenilor care trec pe stradă. Nu pentru că aș fi un fetișist al pantofilor, ci pentru că
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
romancier și un agent secret există un gen de similitudine arhetipală. De pildă, cînd aștept un tren în gară sau îmi aștept rîndul la dentist, eu nu răsfoiesc reviste ci mă uit la oameni. Mă uit la pantofii lor pentru că pantofii îți spun multe despre cei care îi poartă. îmi place să stau la fereastra unei cafenele și să mă uit la pantofii oamenilor care trec pe stradă. Nu pentru că aș fi un fetișist al pantofilor, ci pentru că pantofii își spun
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
rîndul la dentist, eu nu răsfoiesc reviste ci mă uit la oameni. Mă uit la pantofii lor pentru că pantofii îți spun multe despre cei care îi poartă. îmi place să stau la fereastra unei cafenele și să mă uit la pantofii oamenilor care trec pe stradă. Nu pentru că aș fi un fetișist al pantofilor, ci pentru că pantofii își spun povestea. De asemenea urmăresc atent felul în care oamenii își selectează cuvintele. Din acest punct de vedere, activitatea unui romancier prezintă similitudini
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
uit la pantofii lor pentru că pantofii îți spun multe despre cei care îi poartă. îmi place să stau la fereastra unei cafenele și să mă uit la pantofii oamenilor care trec pe stradă. Nu pentru că aș fi un fetișist al pantofilor, ci pentru că pantofii își spun povestea. De asemenea urmăresc atent felul în care oamenii își selectează cuvintele. Din acest punct de vedere, activitatea unui romancier prezintă similitudini cu cea a unui agent secret. Amîndoi culeg informații și le pun cap
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
lor pentru că pantofii îți spun multe despre cei care îi poartă. îmi place să stau la fereastra unei cafenele și să mă uit la pantofii oamenilor care trec pe stradă. Nu pentru că aș fi un fetișist al pantofilor, ci pentru că pantofii își spun povestea. De asemenea urmăresc atent felul în care oamenii își selectează cuvintele. Din acest punct de vedere, activitatea unui romancier prezintă similitudini cu cea a unui agent secret. Amîndoi culeg informații și le pun cap la cap. A
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
prezintă similitudini cu cea a unui agent secret. Amîndoi culeg informații și le pun cap la cap. A.R.: Dar acestea sunt informații exterioare, de fațadă. Nu cred că trădează mult din viața lăuntrică a individului. A.O.: Ba da. Pantofii îți spun povestea persoanei care a ales acest tip de încălțăminte și nu altul. A.R.: Pînă acum eram convinsă că există o profundă legătură doar între picioarele mele și pantofi. în altă ordine de idei, spuneți-mi, vă rog
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
din viața lăuntrică a individului. A.O.: Ba da. Pantofii îți spun povestea persoanei care a ales acest tip de încălțăminte și nu altul. A.R.: Pînă acum eram convinsă că există o profundă legătură doar între picioarele mele și pantofi. în altă ordine de idei, spuneți-mi, vă rog, de ce personajul Yoel e român, născut în România și emigrat în fragedă copilărie. E o alegere întîmplătoare? A.O.: E o întrebare pe care cititorul trebuie să o pună cărții și
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
Cronicar Sesizare Deci, în noaptea de marți spre miercuri a.c., fosta cu care domiciliez separat în același apartament de două camere decomandate de la Sala Palatului, deasupra la Pantofi, dar nu mai vorbim decît strictul necesar, că nu se mai poate discuta cu ea de cînd a dat în patima cititului și nu-și mai îndeplinește nici o datorie conjugală - nu tu gătit, nu tu călcat, nu plimbat cîinele, iar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]
-
lucrînd în atelierul din dosul prăvăliei. Tatăl lui, copleșit de entuziasm, îl îmbrățișa din cînd în cînd și chiar îl săruta fără să vrea. Ajunse pînă într-acolo încît îi dărui nevestei sale, Sophie, o rochie și o pereche de pantofi noi, pentru prima-oară în paisprezece ani. Pălărierul era de nerecunoscut. Într-o duminică, uită să mai meargă la slujbă și, în aceeași după-amiază, debordînd de mîndrie, îl cuprinse în brațe pe Julián și îi zise, cu lacrimi în ochi: "Bunicul
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
numai că nu i nevoie să mori. Antoni Fortuny îi văzu plecînd în acel vehicul de un lux nemărginit și, cînd își căută în inimă, simți numai tristețe. În acea seară, în timp ce lua cina cu Sophie (care purta rochia și pantofii cei noi și nu prezenta aproape nici un semn și nici o cicatrice), se întrebă unde greșise de data asta. Tocmai cînd Dumnezeu îi înapoia un fiu, venea Aldaya și i l lua. - Scoate-ți rochia asta, femeie, că parcă ești o
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
În timp ce joacă un rol din spectacol... Bărbații nu le mai sînt potriviți. Au haine de fîș și șepci colorate. Și-o pîrtie sub tălpi, și-un mers de schior... , Pe scaunele moderne așteaptă multe gravide. Tinere, plăpînde, ridate sau temătoare. Pantofii cu toc sînt pomana picioarelor lăsate în urmă. Gravidele-s egale, lunile-n avans nu-nseamnă nimic. Paloarea și răul zdrăngăne și în cercei. Totul e ieftin cumpărat de la colț." În ceea ce privește genul cărții, intitulată de Ioana Nicolaie roman, mărturisesc că
Întîmplări în miraculosul imediat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11556_a_12881]
-
și amenințările sale, inginerul Satanovski cu biletele lui de loto, Ambasadorul Scandik, Petrică Papachioru, ,concurentul" de pe piața icoanelor pictate, vînzătoarele de ziare Bertha & Mathilda, doctorul Noimann (numit cînd Paul, cînd Edward), membru al grupului de la ,Corso", trăind ,pustietatea bîntuită de pantofi și costume" ca pe o simfonie, doamna Lilith Noimann și copilul cu glas de adult, care scrie lozinci pe trotuar (,un mic monstru cu apucături nu tocmai curate") - acestea sînt personajele din Tălpi. Șotronul, aflate în interiorul sau, cum spune naratorul
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
cealaltă lume - folosește plicul cu timbrul special pe care îl trimite ,cromozomilor" unor bătrîni ca să le aducă aminte ,de vremuri, vai, demult apuse"; pentru Noimann, alcoolul e vehiculul, cel care îl poartă ,în marș" pe ,drumul spre stele"; în fine, pantofii lui Noimann și adidașii lui Bikinski, marca Nike, au un temperament, chiar o înțelepciune a lor. Dar sistemul tehnic care asigură transportul (transferul) lui Bikinski dintr-o lume în alta îl reprezintă tălpile sale, desenînd traseele orașului, ale ființei acestuia
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
tramvai și gume ŤOrbitť gata mestecate", trasează circuitul vaselor prin care circulă sîngele Iașului, al lui Bikinski, adică, macină asfaltul prefăcîndu-l într-un ,covor de sunet și lumini". Cosmic și teluric, orașul e personajul creat de tălpile, tramvaiul, plicurile, alcoolul, pantofii și adidașii antieroilor din romanul burlesc/carnavalesc al lui Nichita Danilov; din această perspectivă, protagonistul din Tălpi. Șotronul e Iașul, devenit, iată, ceea ce se numește un topos, o paradigmă literară, cum, la fel, va fi fiind urbea moldavă în proza
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
la caldarâmul neodihnit al Bucureștiului. (Un citat pe temă dintr-o antologie de Vorbe de duh lansată la Târg: "De fapt, nu repară străzile. Doar schimbă locul gropilor ca să nu le poată ține minte șoferii"). Pe jos, în drum, un pantof stingher, pierdut de cineva în noaptea de vineri spre sâmbătă, indica direcția Teatrului. Vremea a fost cu noroc, adică, cum se spune în buletinele meteo, răcoroasă pentru această perioadă a anului, ceea ce a făcut ca înăuntru, în "etuva culturii" (Sorin
Cifra 13 și cărțile by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11621_a_12946]
-
ci, dimpotrivă, către terenul accidentat al vieții. Pe acesta îl parcurge și îl reparcurge la nesfîrșit, într-un adevărat regim de exploatare a propriei biografii. Splendidul Budila-Express și alte poeme, aproape la fel de frumoase, dar mai puțin citate (din ciclurile Istoria pantofului mov, Lecțiile deschise ale profesorului de limba franceză A.M., Hebdomadarul profesorului A.M. ori Aleea Mimozei nr. 3), merg pe urmele celui care le scrie, în cercuri concentrice de prezent devenit trecut, și cu un sentiment dominant de mare, copleșitoare nostalgie
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
cu o mătură zbârlită mici grămezi de resturi și praf. Birjarul ajută apoi la transportul ciudatului personaj - "c'est un grand počte", zise, și avea dreptate - pe scările hotelului și în camera sa. Acolo, mort de oboseală, căzu iarăși cu pantofii pe pat și aproape instantaneu într-un somn adânc. ș...ț Și astfel merserăm mai departe. La Nîmes îl sună pe prietenul său Baroncelli, dar Baroncelli era absent. Așadar Les Baux și apoi totuși Camargue, fără primire la vestitul crescător
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]