13,778 matches
-
Nene Sache, - am intervenit, - liniștește-te, bre!?... Din tot potopul de vorbe ce mi-a fost dat să le aud, resemnat, înțelesesem că ăia de la televiziune,... toți agramații și fonfii ăia... toate foanfele alea, lățiseră în toată România pă... habemus papa... avem păpica aia... Păi, să nu fi avut dreptate artistul de la ziar să-i figureze ca pe niște țopârlani abia ieșiți din grotă, niște nenorociți, n-aș mai avea parte de voi, întunericiților, - voi, urmașii Romei?... De ascultători, nu zic
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
au găsit pe români fie pe pozițiile unui stalinism dur (Ungaria, 1956, Polonia, 1981), fie în contracurent față de marșul la unison al țărilor „frățești” (Praga, 1968). Aceeași poziție de bizară independență (în care enoriașii români se dovedeau mai catolici decât „papa” de la Kremlin) s-a manifestat pe tot parcursul perioadei Gorbaciov, când Ceaușescu a respins cu brutalitate orice îndemn de-a începe reformele, pretextând că „glasnost”-ul și „perestroika” au fost de mult puse în practică în România! Dincolo de prezentarea evenimentelor
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
ornat cu rubine și safire, al piciorului sfintei Faustina. Sau o pagină din ediția princeps a incunabilului La danse macabre tipărit la Paris, la Guy Marchant, în o mie patru sute optzeci și șase. Ori să fiți invitat la ceai de Papa ca să vă răsplătească, astfel, pentru meritele dumneavoastră în păstorirea bisericii din estul Tirolului. Sunt reprezentări care v-ar putea da o idee despre ce-am simțit eu. După prima plimbare l-am vizitat de mai multe ori pe bătrânel, am
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
64 de romane, și-a cumpărat un yaht cu care a călătorit foarte mult pe mare și, deși s-a remarcat totala absență a sentimentului religios din scrierile sale (ca, de altfel, și a celui erotic), a fost primit de Papă la Vatican și binecuvântat. Un singur lucru deranjează în această carte. Dată fiind originea inițială publicistică a textelor, o bună parte din informație și chiar din formulările conclusive revin de mai multe ori chiar în cadrul aceluiași capitol, senzația de redundanță
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
Încununarea a fost Însă invitația de a scrie, pentru prima data În domeniu, un capitol despre materialele ortodontice, și aceasta În ultimele ediții ale ”Bibliei Ortodontului”, Orthodontics, Current Principles and Techniques, o adevărată enciclopedie editată de TM Graber, supranumit și ”Papa Ortodonției”. În paralel, am fost ales consultant și referent pentru cea mai importantă revistă de specialitate, American Journal of Orthodontics. În România am reușit apoi o ciudățenie: să fiu ales profesor onorific la două universități cu profil total diferit, Universitatea
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
de facultate Ion Mihai Pacepa cu ocazia unui interviu luat În Hollywood de Lucia Hossu Longin. Potrivit agenției Agerpress, se consideră că acesta a contribuit la demolarea imperiului sovietic și a lui Ceaușescu mai mult decât Walesa, Havel și chiar Papa Ion Paul al II-lea. (Interesant, s-a propus ca ”Testul Pacepa” să fie folosit pentru determinarea gradului de anticomunism). Un mare român pe care l-am cunoscut prin familia Fonta, la Alba Iulia, a fost Ion Gavrilă Ogoranu, conducător
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
mai usor de acceptat că, e vorba de un farsor ordinar care exploatează credibilitatea și naivitatea americanilor, decît o minune. Dar iată și părerea lui badea Gheo' din Mijlocenii Bargaului: “Trebe să fi bolind bine să vorbești așa ceva. Adică, nici Papă de la Romă nu a fost chemat la împărăție vreodată pînă amu, și vine Lotzi din Dej și se dă ocos că pe el lo chemat Domnu să fie pastor reformat. Io zic să meargă,să se coate iute la cap
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
adunări Însemnate datează dintr-a doua jumătate a secolului al II-lea În mediul oriental. În provincia romană a Asiei (partea vestică a peninsulei anatolice) au avut loc adunări episcopale pentru combaterea montanismului (Eusebiu, HE 7,7,1). La cererea papei Victor (193-202), s-au reunit concilii pentru stabilirea unei date uniforme pentru sărbătorirea Paștilor (Eusebiu, HE 5,23,2). Către 230 s-a ținut o Însemnată reuniune episcopală la Iconiu, În Licaonia; vorbește despre ea și Firmilian din Cezareea, care
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
coordonării. Schimbul de scrisori, de la centre la periferie, era ceva obișnuit cu prilejul Paștilor, când numai câteva persoane erau În stare să calculeze cu exactitate data celebrării. La conciliul de la Arles din 314, un mare conciliu occidental, episcopii Îi scriu papei Silvestru: „Înainte de toate, În ceea ce privește ceremonia Paștilor Domnului: ea să fie celebrată de noi În lumea Întreagă În aceeași zi și În același timp; iar tu, așa cum o cere datina, să Îndrepți epistole către toți (pe această temă)” (can. 1). Acesta
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
3. Monodia sacră Departe de a mai reprezenta structura originală, dar conservându-se până azi, psalmodia ebraică trecută prin filtrul creștinătății romane și rămânând apanajul bisericii bizantine a căpătat o formă evoluată și stabilă cunoscută sub numele de coral gregorian, Papa Grigore cel Mare (590-604) fiind cel care va reforma și oficializa cântul liturgic. Legătura muzicii ebraice cu cea creștină este evidentă prin preluarea procedeelor liturgice de la Templul din Ierusalim și folosite în biserica primară. Genul diatonic al melodiilor siriene, caldeene
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
cult după criterii pur religioase. Baza teoretică a muzicii bizantine o constituie concepția greacă despre moduri, căreia îi aduce ușoare modificări. Pontificatul lui Grigore cel Mare rămâne o piatră de hotar între istoria antică a bisericii și cea medievală. Antifonarul papei Grigore cel Mare poartă denumirea de Coral gregorian, cunoscut și sub denumirea de Cantus romanus (fiindcă provenea de la Roma) sau de Cantus choralis (fiindcă era interpretat numai de cor bărbătesc). Deoarece melodiile gregoriene au servit polifoniștilor ca bază de pornire
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
ale aceleiași părți de țară românești -, această carte, cernită de înfrigurare și durere, a văzut lumina tiparului la Editura MUȘATINII, din Suceava, Cetatea de Scaun a Domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt, gratulat de contemporanul său de pe tronul din Vatican, Papa Sixtus al IV-lea, cu laurii sintagmei Athleta Christi (Luptător pentru Hristos). Volumul însumează 520 de pagini (format A5), este doldora de informații inedite ori puțin cunoscute, de conexiuni, reverberații, judecăți de valoare irefragabile, conjugate cu trăiri și vibrații românești
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
cuminți, Moșul va aduce simbolic o „nuielușă”, care în ziua de azi este privită de copii ca o jucărie. Urmează cea mai importanta sărbătoare creștină a iernii, Crăciunul (Nașterea Domnului). Aceata a fost recunoscută oficial în anul 350 dH de papa Iulius, după ce în anul 313 fusese dat edictul de la Milano ( guvernator era Licinius) prin care era recunoscut cultul creștin pe întinsul Imperiului, în vremea Împătatului Constantin Cel Mare. Crăciunul este sărbătoarea în jurul căreia gravitează o multitudine de cântări - colinde, urări
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
fost un mic proiect, neînsemnat, poate ridicol. Dar dacă nu-mi reușeste niciunul ca ăsta, atunci ce să mai aștept de la viață?... Ce vrei dezamăgire mai mare? Poți pricepe asta? - Cred că da, dar nu înțeleg unde-i marea dezamăgire. Papa, m-am gândit bine, eșecurile de care vorbești, nu sunt eșecuri personale. - Sunt și personale, sunt și eșecurile unei generații din care fac parte și care s-a risipit în dogme sterile și n-a reușit să dea o direcție
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
DNA în dosarul în care sunt anchetați deputații Mădălin Voicu și Nicolae Păun. 12 februarie: - Fostul senator PSD Cătălin Voicu, condamnat în 2013 la șapte ani de închisoare pentru corupție, este eliberat condiționat, printr-o decizie definitivă a Tribunalului Dâmbovița - Papa Francisc se întâlneșre cu Patriarhul Kiril al Moscovei la Havana, Cuba. Este pentru prima dată când capul Bisericii Romano Catolice și capul Bisericii Ortodoxe Ruse se întâlnesc. 13 februarie: 13 copii sunt internați în cursul nopții de 10/11 februarie
Retrospectiva evenimentelor şi declaraţiilor anului 2016 [Corola-blog/BlogPost/93978_a_95270]
-
de rău profundă ca pentru propria mea moarte. (Eu însumi cît voi mai trăi?). Clipe din ce-a fost: curtea lui Ludovic XIV; cruciadele; Beethoven; Napoleon I; romantismul german; amorul courtois; Henric IV: "Paris vaut bien une messe"; Renașterea; Savonarola, Papii... Un dezastru, un uragan peste toate astea. Sunt solidar cu agonia lumii europene. E în mine însumi. Nu-i nimic de făcut. Și atîtea revoluții pentru un mai bun destin. "Umanitarismul" care ne părea mediocru și acum, în luminile crepusculare
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
borcan", îmi spusese la telefon în 2 iulie. Acum era septembrie, 26 septembrie, și-l vizitam. Ne-a așteptat în fotoliu. Era foarte emoționat și foarte emoționant. N-a mîncat nimic. Era slab, foarte slab, și foarte îngrijit. "Am boala papei", ne spunea. M-a așteptat cu un cadou: Agora, 1947, cu textul său despre Emil Ivănescu. Plănuiam, amîndoi, un volum de-al său de poeme sau, și mai bine, un volum cu toată opera sa... N-a fost să fie
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
după patruzeci de ani, Galeria � încă virtuală) la confesionalul ( real) din catedrala San Marco din Veneția. Și de aici ideea bine plasată narativ că "Isac îi spovedește, civil, pe toți. Anecdoticul semnificativ ca și citatele din Seneca, Tacit, Hitler, papa de la Roma, Churchill și cîți alții pigmentează, la rîndu-le, cu nuanțe morale ori psihologice marginile niciodată destrămate ale densei țesături epice. Și cum interdicția generează ispite, iar unghiul din care sînt privite lucrurile poate fi înșelător, iată încă o anamorfoză
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
mondială? Cât despre poeți, aș vorbi despre Alexandru Vakulovski în primul rând: mi se pare că s-ar fi putut alege poeme care să-l reprezinte mai adecvat decât God Reads Nietzsche și Communism & Theism; doar în Paul Goma My Papa recunoști timbrul specific, ritmul condensat și nervos al versului. Despre alții însă mă întreb ce caută acolo; de pildă, Aura Christi și ale sale trei poezii, debordând de cuvinte mari și abstracte, de altele scrise cu majuscule You, Valley, Being
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
țării și ale lumii în zilele în care noi toți ne despărțeam cu durere de cel care ne-a fost model de luptă și jertfă pentru Cristos și Biserica Sa" (p. 7). Prima secțiune a cărții intitulată Evocări cuprinde Mesajul Papei Ioan Paul al II-lea adresat Cardinalului Alexandru Todea cu prilejul împlinirii a 60 de ani de preoție; cuvântul Î. P. S. Lucian, cu aceeași ocazie, apoi discursul funebru rostit de Mitropolitul Lucian la înmormântarea Cardinalului (Blaj, 28 mai 2002), în
LECTURI LA ZI by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/14276_a_15601]
-
Ceaușescu) pentru repunerea în libertate a Bisericii Greco-Catolice. Ultimul memoriu este din 1974. Toate au rămas fără răspuns. Cele 50 de pagini intitulate Durere și speranță cuprind mesaje, telegrame și scrisori de condoleanțe de la personalități ale Bisericii (în frunte cu Papa Ioan Paul al II-lea și Patriarhul Teoctist), și până la personalități politice și culturale. Albumul fotografic de la sfârșitul volumului transpune în imagini multe secvențe autobiografice din manuscrisul Firul tors din caierul vieții și cele de triumf, de după 1989, când Biserica
LECTURI LA ZI by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/14276_a_15601]
-
aici suficient să-l traducă pe Bacovia în Caragiale. De două volume a fost nevoie pentru a-l avea pe Caragiale în versuri. O singură întrebare pentru autor: Nu ți se pare d-tale că te faci mai catolic decît Papa? Timpul de după Caragiale Întrebarea cu care încheiam recenzia de mai înainte era, firește, din Caragiale. I-o pune Tipătescu, supărat, lui Farfuridi. Dar nu din O scrisoare pierdută am desprins-o, ci dintr-un calendar Caragiale pe care o să vi
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
și se plictisește groaznic, așa că umblă disperat pe internet, dornic să arate cuiva, oricui, că există. Comentatoarea pudică. Stă cu copilul acasă de doi ani, deci trăiește într-un univers în care caca e “căcuță”, mărul e “măruleț”, mâncarea e “papa”, apa e “apiță” și, în general, totul e roz (are fetiță) și diminutivat. Nici inteligența n-o ajută prea mult, așa că, atunci când nimerește din greșeală la un text în care se folosește cuvântul “căcat”, leșină instantaneu. Își revine de-abia
Comentatorul paranoic versus comentatorul care nu a făcut sex de mult by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21188_a_22513]
-
păzitorul fratelui său”. așa cum insistă cei care nu văd lucrurile decât în alb și negru. Iisus Hristos nu a încuviințat prostituția atunci când i-a pus pe gânduri pe acuzatorii Mariei Magdalena („Cine este fără de păcat să arunce primul piatră!”), nici Papă Francisc nu a dat undă verde homosexualității atunci când s-a întrebat retoric „Cine sunt eu ca să judec?”. Dar și Unul și celălalt s-au interpus între prigonitori și prigoniți și le-au adus aminte primilor că datoria fundamentală a oamenilor
Solidaritate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82353_a_83678]
-
tendențios de biserici și mănăstiri, pentru a crea, afirmă Ovidiu Pecican, o infrastructură spirituală ortodoxă ce a constituit matricea culturii ștefaniene. O altă componentă a sa a fost alura de personaj măcar parțial renascentist, occidentalizat în relația cu maimarii Europei (papa, dogele, alți principi creștini). Autorul acordă o atenție sporită scanării culturii din epoca ștefaniană. într-o primă etapă sunt înfățișate influențele biblice aplicate inclusiv în soluțiile militare ale voievodului. Lectura avizată a textelor istorico-fantaste din epocă, situate între Biblie și
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]