158 matches
-
încât mereu îmi aruncau priviri furișe, cu fețele schimonosite de spaimă, și mă implorau: „Nu mă bateți, nu mă bateți“. Cât despre cei aflați pe moment în afara razei de acțiune imediate a mâinii mele, ei strigau de fiecare dată: „Iei papară, iei papară“. Nu am folosit nici o singură dată bățul. Drept care n-am mai reușit să mă fac ascultată nici măcar cinci minute în șir - nici cu rugămintea să fie atenți sau dându-le tot felul de explicații, și nici cu țipete
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
îmi aruncau priviri furișe, cu fețele schimonosite de spaimă, și mă implorau: „Nu mă bateți, nu mă bateți“. Cât despre cei aflați pe moment în afara razei de acțiune imediate a mâinii mele, ei strigau de fiecare dată: „Iei papară, iei papară“. Nu am folosit nici o singură dată bățul. Drept care n-am mai reușit să mă fac ascultată nici măcar cinci minute în șir - nici cu rugămintea să fie atenți sau dându-le tot felul de explicații, și nici cu țipete. Era prea
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
aprilie 1971, după cumplita gafă comisă cu ocazia scrierii articolului critic la adresa comitetului comunal de partid din Gherghești, intitulat (prea) aspru „CÎnd munca politică e absentă la apelul campaniei”, semnalată de cenzorul Ioan Zamfirescu, (Poluxul Castorului Ion Andrei), Își luase papara astfel: „Criticînd munca politică făcută, la modul general (...), autorul articolului reproducea un pasaj din hotărîrea adoptată: <<Fără a-și asuma Însă răspunderea pentru inadmisibilele greșeli (subl. În orig.) strecurate În contextul acesteia>>”. Mortala greșeală strecurată În șpalt fusese rezolvată cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Guladel, Parpangel, Parnavel, Șuvel, Bambul, Bobul, Bumbul, Ghițul, Gogul, Ciuntul, Dondul, Huțul, Sfârcul, Bălăban, Găvan, Giolban, Gogoman, Goleman, Călăban, Zăgan, Cârlig, Covrig, Ciormoi, Dîrboi, Șoșoi, Colbei, Cornei, Hărgău, Janalău, Butea, Cercea, Șperlea, Țintea, Dodea, Gîrlea, Baroreu, Boroșmîndru, Buluț, Ciurilă, Papuc, Papară, Tandaler, Burlă, Căcîga. Lexicul de idei reprezintă și el o adevărată orchestră burlescă, întemeiată mai ales pe onomatopee. Cacîga aruncă o bebee, Gogul tocorosește, Goleman se născocoară, Bobul n-a mâncat știrigoaie, focul scoate bobătaie, țiganii sunt ciuhoși, sunt dârdale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Să n aluneci pre callea ce-i zicŭ diplomație Cu două feție tallerŭ, ce-i zicŭ și limbuție Să nu te-mpingă n cursă, s-ajungi Mamamuși Ci las-o [l’alde Cornea a o cogalăși S-o] facă cu papară Unde-și înțarcă puii preste hotaru din țérră. Etc. etc. vii Ai anima deschisă și characterŭ voiosŭ Di albŭ e albulŭ, frumosului frumosŭ Ci di și negru ’n negru, hidosului hidos. bucureștiul în 1871 85 lu c. esarcu Intelligentŭ, amorulu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care încearcă să-mi scormonească viitorul. *Iarăși a „erupt”: „Nu înțelegeți că aniversarea partidului înseamnă aniversarea tovarășilor?” Asta așa e, însă nu așa ar trebui să fie. Exasperarea lui G. vine din faptul că ar fi luat, se pare, o papară strașnică de la unul și mai oportunist decît el, Dulea, vicepreședinte al CCES, pentru „insuficienta reflectare (în numărul pregătit pentru tipar) a realizărilor din «Epoca Ceaușescu»”. Muștruluit la București, acum se descărca pe noi, amenințîndu-ne: „Cine nu face așa cum zic, să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
timp de douăzeci de minute. După ce s-a răcit, punem într-un vas un rând de ceapă, un rând de pește până când se termină compoziția, iar printre ele adăugăm măsline. Se poate servi imediat, dar mai bine după 2-3 zile. PAPARA DE PEȘTE Se pun în tigaie 200 g unt, iar când este fierbinte se pun peștișorii curățați, spălați și stropiți cu puțin oțet. După ce s-au prăjit pe ambele părți, batem 5 ouă ca la omletă și punem peste pește
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
foto) își datează poeziile cu numele populare ale lunilor anului. Mai mult decât la "patologia singurătății" și la "anatomia plânsului", "elevul veșnic", cum se definește, are note maxime la dorul de femeia iubită și de spațiul natal. Justin Tambozi, Doina Papari Savantul prof. G.K. Constantinescu, București, Societatea Academică Moscopolitană, 2003, 40 p. Evocare a personalității savantului de origine aromână, fondator al zootehniei științifice românești. Victor Macarevici Pe urmele unui... surâs, București, Editura ProTransilvania, 64 p. Convingătoare selecție de epigrame, precum și de
Cărți primite la redacție. In: Curierul „Ginta latină” by Gligor Popi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2351]
-
al Spitalului de Urgență Floreasca București; 28. domnului Dr. Nechita Dumitru Aurel, Ministru secretar de stat în Ministerul Sănătății; 29. domnului Dr. Neguț Marian, medic, director al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologic și Imunologie "Cantacuzino", București; 30. domnului Dr. Papari Aurel, medic primar psihiatru, Rector al Universității "Andrei Șaguna" din Constantă; 31. domnului Pavelescu Petre George, Inginer, Secretar de Stat în Ministerul Sănătății; 32. doamnei Dr. Poenaru Nicolae Marioara, Profesor universitar, medic primar ORL, Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara
DECRET nr. 1.102 din 10 decembrie 2004 privind conferirea Ordinului şi Medaliei Meritul Sanitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163656_a_164985]
-
și Dosofteia, născut la data de 2 mai 1956 în localitatea București, România, cu domiciliul actual în Germania, 99610 Sommerda, Thomas-Muntzerstr. 09, cu ultimul domiciliu din România, în municipiul București, str. Șura Mare, nr. 20, sector 4. (730/2005) 76. PAPARA TEREZA-MIHAELA, fiica lui Tudose Alexandru și Zangor Mariana, născută la data de 18 iulie 1973 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, cu domiciliul actual în Germania, 82467 Garmisch-Partenkirchen, Am Weidlegraben 4, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Brașov, Bd.
HOTĂRÂRE nr. 287 din 2 martie 2006 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175469_a_176798]
-
Buzăului, 2005 - Cf. nr. 5163 Hota- intravilan Str. Principala, Buzăul Ardelean, rărea Suprafață: comună Sita nr. 49 suprafață de Buzăului /2005 1200 mp, vecinătăți ��râul Buzău, Bobeș Andrei, Todor Constantin, Aldea Nicolae ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Președinte Membrii: Filofi Constantin Morar Gheorghe Boricean Mirela Papara Ștefan Stroie Monica ---------
HOTĂRÂRE nr. 69 din 19 ianuarie 2006 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 975/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Covasna, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Covasna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174037_a_175366]
-
De La Tisa Nr.7 Et.1 Ap.7 țel: 203291 17719 PÂNĂ LUCIAN IOAN (n.1978) 3901 SC ECO SERV CONTA SRL Lugoj Str.Tesatorilor Bl.13 Sc.A Et.2 Ap.8 Cam.2 Jud.Timiș țel: 336179 21428 PAPARA FELICIA (n.1969) 3293 SC FEPA IMPEX SRL Timișoara Str.Mangalia Nr.52 Ap.4+5 țel: 241655 21429 PAPARA GABRIEL SORIN (n.1968) 3293 SC FEPA IMPEX SRL Timișoara Str.Mangalia Nr.52 Ap.4+5 țel: 241655 8067
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
CONTA SRL Lugoj Str.Tesatorilor Bl.13 Sc.A Et.2 Ap.8 Cam.2 Jud.Timiș țel: 336179 21428 PAPARA FELICIA (n.1969) 3293 SC FEPA IMPEX SRL Timișoara Str.Mangalia Nr.52 Ap.4+5 țel: 241655 21429 PAPARA GABRIEL SORIN (n.1968) 3293 SC FEPA IMPEX SRL Timișoara Str.Mangalia Nr.52 Ap.4+5 țel: 241655 8067 PARVULET GRIGORE (n.1941) 0348 SC PAD EXPERT SRL Timișoara P-Ta Istria Nr.3 țel: 0723518405 15452 DODENCIU DANIELA
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Sub Piatră este un sat în comuna Sălciua din județul Albă, Transilvania, România. Se află pe Râul Huda lui Papara (numit și Valea Morilor) de la vărsarea în Arieș, până la izvor în gură peșterii Huda lui Papara. Numele de Sub Piatră vine de la locul unde este așezat satul, sub piatră Bedeleului, platou calcaros ce se termină în partea nord-vestică cu un abrupt
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
Sub Piatră este un sat în comuna Sălciua din județul Albă, Transilvania, România. Se află pe Râul Huda lui Papara (numit și Valea Morilor) de la vărsarea în Arieș, până la izvor în gură peșterii Huda lui Papara. Numele de Sub Piatră vine de la locul unde este așezat satul, sub piatră Bedeleului, platou calcaros ce se termină în partea nord-vestică cu un abrupt spectaculos. Aici, în lungul râului Huda lui Papara sunt înșirate cele 60 de case ale satului
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
Arieș, până la izvor în gură peșterii Huda lui Papara. Numele de Sub Piatră vine de la locul unde este așezat satul, sub piatră Bedeleului, platou calcaros ce se termină în partea nord-vestică cu un abrupt spectaculos. Aici, în lungul râului Huda lui Papara sunt înșirate cele 60 de case ale satului. Aparține comunei Sălciua pe cursul mijlociu al Arieșului. Sub Piatră se află la 13 km est de Baia de Arieș și 35 km vest de Turda. Râul Huda lui Papara este un
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
Huda lui Papara sunt înșirate cele 60 de case ale satului. Aparține comunei Sălciua pe cursul mijlociu al Arieșului. Sub Piatră se află la 13 km est de Baia de Arieș și 35 km vest de Turda. Râul Huda lui Papara este un mic curs de apă, care izvorăște din peșteră Huda lui Papara. După un traseu cu multe repezișuri și cascade se varsă în Arieș după numai 4 km, coborând o diferență de nivel de 260 m. Condițiile naturale au
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
Sălciua pe cursul mijlociu al Arieșului. Sub Piatră se află la 13 km est de Baia de Arieș și 35 km vest de Turda. Râul Huda lui Papara este un mic curs de apă, care izvorăște din peșteră Huda lui Papara. După un traseu cu multe repezișuri și cascade se varsă în Arieș după numai 4 km, coborând o diferență de nivel de 260 m. Condițiile naturale au favorizat construirea în trecut, a morilor de apă, motiv pentru care cursul de
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
care cursul de apă a fost denumit local și Valea Morilor. Au fost identificate urmele a 12 astfel de mori, dar din păcate în 2005 mai există doar una cu funcționare intermitenta. Protejată de pereți de stâncă, Râul Huda lui Papara a adăpostit omul încă din cele mai vechi timpuri. Au fost găsite urme concludențe din paleolitic iar din epoca bronzului s-a găsit un celt de bronz care este o armă sau unealtă asemănătoare unui topor. Cel descoperit în Huda
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
adăpostit omul încă din cele mai vechi timpuri. Au fost găsite urme concludențe din paleolitic iar din epoca bronzului s-a găsit un celt de bronz care este o armă sau unealtă asemănătoare unui topor. Cel descoperit în Huda lui Papara are corpul masiv, trapezoidal, lama fiind latița și având tăișul asimetric, datorită probabil uzurii funcționale. Având în vedere contextul descoperirii, celtul de la Huda poate fi considerat drept o depunere cu caracter votiv, el încadrându-se astfel în categoria binecunoscută a
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
tăișul asimetric, datorită probabil uzurii funcționale. Având în vedere contextul descoperirii, celtul de la Huda poate fi considerat drept o depunere cu caracter votiv, el încadrându-se astfel în categoria binecunoscută a ofrandelor din peșteri. Tot în apropierea peșterii Huda lui Papara au fost descoperite morminte tumulare vechi de 5000 de ani. De atunci acest sat este locuit fără întrerupere. Dacii din neamul Apulilor, amestecați apoi cu românii atrași de aurul din zonă au supraviețuit până azi neamestecați cu alte popoare. Muntele
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
ultima dată la 1797. În 1992 se construiește alături o biserică nouă și un schit de călugărițe ortodoxe "Sfântă Paraschiva". În incinta mănăstirii se află vesmintele sfintei și două icoane foarte vechi. Aproape de mănăstire, jos pe vale, lângă Huda lui Papara se află un bogat izvor considerat tămăduitor. Stație de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactiva). Solomonar, solomonar în Apuseni este unul dintre cele mai enigmatice personaje ale mitologiei populare românești. Stăpâni ai vanturilor și călători prin nori, solomonarii trăiesc
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
fum, cei care săgetau norii spre a opri balaurii furtunilor. Solomonarul poate fi comparat cu Kadmos, casta lor ca fiind moștenire dacica, solomonarul din tradiția folclorica este rezultatul unui proces de zeificare a sacerdotului, provenind din preoți inițiați. Huda lui Papara este, daca nu leagănul, cel putin locul care a ținut în viață legendă și tradiția solomonarilor. Această peșteră a fost locuința și loc de cult pentru sute de generatii preistorice. Aici s-a retras regele zeu al dacilor, Zamolxes, făcând
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
loc de cult pentru sute de generatii preistorice. Aici s-a retras regele zeu al dacilor, Zamolxes, făcând din acest loc cale spre alte lumi. Faptul că în zi senina de vară, fără nici un semn special, apa râului Huda lui Papara își înzecește debitul pentru câteva ore, maturând în cale animale, căpițe de fan de pe lunci, uneori chiar oameni, nu putea avea decât o explicație. În peștera își au sălaș Solomonarii aducători de ploie și balaurii lor. În peștera sunt lacuri
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
cătunul de Sub Piatră, căra crengi și căpițe cu care înfunda Ponorul de la Vânătări. În această pâlnie se pot aduna cantități enorme de apă, care reușesc într-un sfârșit să spargă dopul format și să inunde peșteră și răul Huda lui Papara. Totul durează câteva ore, apoi se revine brusc la normal. Fenomenul este foarte neregulat, de două trei ori pe deceniu. O altă legendă, pornită probabil de la populația germană din zonă, leagă peșteră cu cea din Hameln, Germania în care cântărețul
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]