927 matches
-
cele patru valve ale cordului sunt constituite din valvule (cuspi) inserate pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul ventricular parietal și astfel tensionează suplimentar cordajele tendinoase. Valvele pot fi afectate de insuficiență (nu se închid bine și sângele refluează) sau stenoză (nu se deschid bine și sângele nu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
sunt constituite din valvule (cuspi) inserate pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul ventricular parietal și astfel tensionează suplimentar cordajele tendinoase. Valvele pot fi afectate de insuficiență (nu se închid bine și sângele refluează) sau stenoză (nu se deschid bine și sângele nu trece cu ușurință prin orificiul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
sau IV (torace subțire sau insuficiență cardiacă) crează aspectul sonor de galop. Ingustarea patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
limitele celulare sunt distincte. Ducturile colectoare se unesc și devin din ce în ce mai mari pe măsură ce coboară prin zona medulară. Epiteliul tuburilor colectoare are caracteristica aparte de permeabilitate variabilă pentru apă, sub controlul hormonului retrohipofizar ADH. Tubii colectori se unesc și formează ductele papilare, numite și canalele lui Bellini. Acestea transportă urina finală până la nivelul papilelor, situate în vârful piramidelor renale. Acestea se deschid la nivelul calicelor mici. 25. Formarea urinii Urina se formează prin cumularea a trei procese fundamentale: ultrafiltrarea glomerulară, reabsorbția tubulară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
alcătuind ceea ce se numește urina finală. De la acest nivel, trebuie condusă până la exteriorul corpului printrun ansamblu de conducte musculo-membranoase care alcătuiesc căile urinare. Din punct de vedere a poziționării lor anatomice, căile urinare sunt împărțite în căi urinare intrarenale (ductele papilare (canalele Bellini), calicele mici, calicele mari, pelvisul renal (bazinet)) și căi urinare extrarenale (uretere, vezica urinară, uretra). Funcția căilor urinare intrarenale este de a conduce urina finală către bazinet, de unde va fi preluată de uretere și condusă la vezică. Tuburile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
nefronilor. La intervale scurte se unesc între ele, crescând și în calibru, în așa fel încât vor forma piramidele renale. In zona medulară tubii fiecărei piramide converg pentru a se uni într un tub central, numit ductul Bellini sau ductul papilar care se deschide în vârful uneia dintre papilele renale iar conținutul este eliminat în calicele minore. Calicele mici sunt formațiuni cu aspect de cupă, care apar din unirea vârfurilor mai multor piramide renale și care se vor uni pentru a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
cele patru valve ale cordului sunt constituite din valvule (cuspi) inserate pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul ventricular parietal și astfel tensionează suplimentar cordajele tendinoase. Valvele pot fi afectate de insuficiență (nu se închid bine și sângele refluează) sau stenoză (nu se deschid bine și sângele nu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sunt constituite din valvule (cuspi) inserate pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul ventricular parietal și astfel tensionează suplimentar cordajele tendinoase. Valvele pot fi afectate de insuficiență (nu se închid bine și sângele refluează) sau stenoză (nu se deschid bine și sângele nu trece cu ușurință prin orificiul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sau IV (torace subțire sau insuficiență cardiacă) crează aspectul sonor de galop. Ingustarea patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
limitele celulare sunt distincte. Ducturile colectoare se unesc și devin din ce în ce mai mari pe măsură ce coboară prin zona medulară. Epiteliul tuburilor colectoare are caracteristica aparte de permeabilitate variabilă pentru apă, sub controlul hormonului retrohipofizar ADH. Tubii colectori se unesc și formează ductele papilare, numite și canalele lui Bellini. Acestea transportă urina finală până la nivelul papilelor, situate în vârful piramidelor renale. Acestea se deschid la nivelul calicelor mici. 25. Formarea urinii Urina se formează prin cumularea a trei procese fundamentale: ultrafiltrarea glomerulară, reabsorbția tubulară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
alcătuind ceea ce se numește urina finală. De la acest nivel, trebuie condusă până la exteriorul corpului printrun ansamblu de conducte musculo-membranoase care alcătuiesc căile urinare. Din punct de vedere a poziționării lor anatomice, căile urinare sunt împărțite în căi urinare intrarenale (ductele papilare (canalele Bellini), calicele mici, calicele mari, pelvisul renal (bazinet)) și căi urinare extrarenale (uretere, vezica urinară, uretra). Funcția căilor urinare intrarenale este de a conduce urina finală către bazinet, de unde va fi preluată de uretere și condusă la vezică. Tuburile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
nefronilor. La intervale scurte se unesc între ele, crescând și în calibru, în așa fel încât vor forma piramidele renale. In zona medulară tubii fiecărei piramide converg pentru a se uni într un tub central, numit ductul Bellini sau ductul papilar care se deschide în vârful uneia dintre papilele renale iar conținutul este eliminat în calicele minore. Calicele mici sunt formațiuni cu aspect de cupă, care apar din unirea vârfurilor mai multor piramide renale și care se vor uni pentru a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
halucinații • anticolinergice • sevraj la opiacee • fenciclidină • simpatomimetice • alcool • ciuperci necomestibile modificări la nivelul organelor de simț: Tabelul 14. - Cauze toxice de modificări la nivelul organelor de simț MODIFICĂRI CAUZE TOXICE pierderea vederii • chinină • metanol nistagmus • barbiturice • fenitoin • sedative • alcool edem papilar • glutetimid • metanol • CO tinitus, surditate • salicilați 20 TOXIDROAME Termenul de toxidroame se referă la o constelație de semne obținute prin examenul fizic care reprezintă un indiciu important și ajută la stabilirea diagnosticului diferențial, utile În mod particular la pacienții la
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
de evoluție a intoxicației: Stadiul I: depresie a SNC (1 - 12 ore postingestie) • Stare ebrioasă fără halenă de alcool, grețuri, vărsături, semne clinice de acidoză, mioclonii, convulsii,comă. 136 Examenul fundului de ochi, de obicei fără modificări, poate evidenția edem papilar, situație de dignostic diferențial dificil cu intoxicația cu metanol. Stadiul II: simptome cardiovasculare (12 - 24 ore postingestie) • Tahicardie, tahipnee, hipertensiune arterială ușoară evoluând spre fenomene de insuficiență cardiacă, șoc În intoxicațiile severe. Stadiul III: renal (24 - 72 ore postingestie) • Oligurie
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
cardio-vasculare: angină pectorală, infarct miocardic acut, tulburări de ritm și de conducere, aspect tranzitoriu de infarct miocardic acut (la pacienți cu coronarografie normală), colaps vascular; • pulmonare: edem pulmonar acut, hemoptizie, paralizie unilaterală de diafragm; • oftalmologice: hemoragii retiniene, nevrite retrobulbare, edem papilar 177 • insuficiență renală acută (funcțională sau prin tubulopatie acută); • tulburări neuropsihice • complicații ale stării prelungite de comă: escare, bronhopneumonii, tromboflebite. Tratament Tratament În urgență 1. Scoaterea din mediul confinat cu oxid de carbon 2. Măsuri specifice În funcție de severitatea intoxicației acute
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
toate țesuturile neurale și de suport a retinei sunt complet distruse. Se produce necroză focală cu dizlocarea pigmentului, care se acumulează la periferia focarului lezional. Examenul fundului de ochi poate evidenția și o papilită secundară inflamației adiacente sau un edem papilar consecutiv hidrocefaliei. Leziunile extinse pot determina atrofia centrală a retinei. Paraziții localizați intracelular se pot găsi în toate straturile coroidei și retinei. Coroida apare îngroșată, hiperemiată, infiltrată. Afectarea coroidei se soldează frecvent cu distrugerea membranei lui Burch și proliferarea țesutului
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
microcornee, irita. Examenul fundului de ochi va evidenția o retinită focală necrotizantă, frecvent bilaterală. Nervul optic poate fi și el afectat ca rezultat al procesului distructiv ce privește macula sau alte porțiuni de retină sau ca ur mare a edemului papilar. În afara faptului că musculatura extraoculară poate fi și ea implicată, se includ și alte leziuni oculare, cum ar fi: prezența de celule și proteine în camera anterioară, precipitate keratinice largi, sinechii posterioare, noduli și formațiuni neovasculare pe iris, uneori asociate
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
Simptomele “crizei de HTA” Creșterea bruscă a valorilor presiunii arteriale, tensiunea diastolică depășind limita de 14O mm Hg Encefalopatie hipertensivă cu cefalee, senzație de greață și vomă, obnubilare, somnolență, tulburări de vedere Insuficiență coronariană cardiacă Oligurie Afectarea retinei prin edem papilar, hemoragii retiniene. “Criza de HTA” se desfășoară în general brusc, cu urmări dramatice uneori. Profilaxia crizelor de HTA în practica stomatologică are în vedere următoarele obiective: Pacienții cu HTA trebuie depistați printr-un istoric medical competent precum și prin măsurarea obligatorie
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Acest tip de leziuni afectează funcția de supapă a valvelor cordului și fac parte din categoria stenozelor sau a insuficienței cardiace, manifestându-se sub forma unor : cicatrici, sechele, inflamații sau deformări. Zonele cele mai afectate sunt : valvulele, inelele valvulare, mușchii papilari, cordajele tendinoase. Afectarea poate fi localizată și extravalvular , determinând apariția altor boli cardiace de tipul bolilor valvulare disfuncționale. au în fața lor valvula afectată . Dilatarea duce la hipertrofia cavității , stază pulmonară, hipertensiune arterială și în final la insuficiență cardiacă .Manifestările clinice
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
mai frecvent afectate;patogenia este necunoscută, originea congenitală fiind sugerată; - sunt multiloculare și conțin un lichid mucinos; - sunt tapetate de un epiteliu unicelular cuboidal sau dispus În coloane mucosecretant, ce stă pe o membrană bazală;epiteliul formează pe alocuri proiecții papilare sau polipoide; - În 80% din cazuri sunt localizate intrahepatic, În 20% fiind loclizate la nivelul căilor biliare extrahepatice;complicații: compresiune, hemoragia intrachistică, ruptura chistului, infecția, degenerarea malignă. Diagnostic - frecvent asimptomatice când sunt de dimensiuni mici; - durerile abdominale, anorexia, icterul pot
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de chistadenom de talie mare; - testele hepatice sunt sunt frecvent normale, rar o creștere a fosfatazei alcaline, gamaalutamiltranspeptidazei și CA 19-9 pot fi evidențiate; - echografia arată formațiunea chistică de dimensiuni mari, izoechogenă, cu contur regulat, prezența de septuri și formațiuni papilare În interior;computer tomografia arată prezența formațiunii chistice, cu perete gros și septuri ce rețin substanța de contrast (fig.V.3); Figura V.3-Computer tomografie: chistadenom biliar - puncția aspirație evidențiază prezența de mucină și nivele crescute de CA 19-9;diagnosticul
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
femei de două ori. 5% din cazurisurvin peste vârsta de 65 ani, iar 7090% din cazuri sunt asociate cu litiaza veziculară. ETIOLOGIE - litiaza veziculară - joncțiune pancreatobiliopancreatică anormală - veziculă biliară de porțelan - chist coledoc - colangita sclerozantă ANATOMIE PATOLOGICĂ - 90% adenocarcinoameschiroase (60%), papilare (25%), mucoide (15%). - carcinom scuamos, cu celule mici, nediferențiat - În momentul diagnosticului 25% limitat la perete, 35% au metastaze locoregionale, iar 40% metastaze la distanță. - 1% găsit pe piesele de colecistectomie laparoscopică - diseminare: - survine rapid și are loc prin invadarea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
sunt mai frecvente la cei cu litiază coledociană ANATOMIE PATOLOGICĂ - majoritatea tumorilor maligne sunt adenocarcinoame localizate În canalul hepatic sau canalul coledoc - histologic adenocarcinoame tipice sau tumori alcătuite În principal din stromă fibroasă și un număr redus de celule. - tumori papilare În 10% din cazuri, cu tendință redusă la invazie locală și metastazare diagnosticul presupune o biopsie corectă deoarece tumorile acelulare pot fi greșit interpretate ca fiind stricturi benigne sau colangită sclerozantă - extensie directă În vena portă sau/și În artera
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
GENERALE Majoritatea tumorilor pancreatice exocrine benigne sunt chistice, dar nu toate tumorile chistice sunt benigne. Tumorile chistice benigne, care reprezintă 10-15% din tumorile pancreatice și sunt În proporție de 90% din cazuri tumori epiteliale. Clasificare - Chistadenom seros - Chiatadenom mucinos - Tumora papilară mucinoasă intraductală - Tumora solidă pseudopapilară a pancreasului Clinica - sunt de obicei asimptomatice - nu determină simptomatologie specifică - când apar simptomele, acestea sunt legate de compresiunea sau de obstrucția unui organ adiacent. - frecvent se prezintă cu durere abdominală, masă tumorală sau icter
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
frecvent fără stromă ovariană și care se poate găsi oriunde În pancreas. Nici unul din aceste două tipuri nu comunică În mod obișnuit cu ductul pancreatic. Chisturile sunt delimitate de un epiteliu columnar producător de mucină, și uneori de un epiteliu papilar. Chistadenoamele mucinoase pot fi uniloculare, sunt mai frecvent multiloculare. Chisturile au dimensiuni cuprinse Între 2-20 cm diametru și conțin mucus. La examenul computer tomografic apar ca leziuni chistice septate (fig.V.2). Epiteliul care căptușește aceste chistadenoame mucinoase are potențial
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]