3,599 matches
-
de milioane de sticle „Prigat“, băuturi necarbonate, fără conservanți. Potrivit studiilor de piață, acestea, indiferent de categorie, sunt în 54% din cazuri consumate acasă. Aroma preferată de consumatorii români de băuturi răcoritoare necarbonate este portocala, urmată de piersică, grapefruit și pară, după care vin aromele exotice, respectiv, ananas, kiwi și lămâie. ( D. B.) Sărbătoare Liceul Romano-Catolic „Gerhardinum“ organizează în data de 23 februarie, de la ora 17, Sărbătoarea Carnavalului. Manifestarea (care va avea loc în sala mare a liceului), este un eveniment de
Agenda2006-07-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284756_a_286085]
-
serviți cu sos de nucă de cocos și felii de ceapă, miang - un aperitiv din frunze de ceai fermentate; în nord-est, bucătăria este „incendiară”, remarcându-se som tane - salată de papaia cu bucățele de crab și creveți, kai yang ison - pere la grătar scăldate în sos picant de ierburi și miere sau pește fermentat cu mirodenii; în zona centrală a țării se recomandă consumarea berii thailandeze, care este foarte bună și mai atenuează din iuțeala preparatelor foarte condimentate, cum sunt tam-yam
Agenda2006-10-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284841_a_286170]
-
283); Sf. Iosif, patronul bisericii universale; 21 martie - Sf. Iacob Mărturisitorul (sec. IX); 22 martie - Sf. Mc. Vasile din Ancira (†363); 24 martie - Cuv. Zaharia (†273); Înainteserbarea Buneivestiri. BISERICA EVANGHELICĂ 19 martie - Duminica Okuli. CULTUL MOZAIC 18 martie - Ki Tisa, Para. loto-prono Lista privind valoarea unitară a câștigurilor la: PRONOSPORT din 12 martie 2006: cat. I (13 rezultate) - 2 var. 25% a 2 996,01 lei, cat. a II-a (12 rezultate) - 1 var. 100% a 260,52 lei și 88
Agenda2006-11-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284865_a_286194]
-
o casă din bârne La capătul satului, aproape de pădure. Era Înveșmântată În haine vechi, desperecheate Pielea obrazului, mâinile, păreau nespălate de ani Mai târziu am Înțeles că era culoarea țăranilor bătrâni. Ce să-ți dea maica ție? Un măr, o pară, o prună, câta răchie? Răchie, nu că ești prea mic. Îți dă maica lapte de bic. Străbuna a fiert mămăliga, a răsturnat-o pe un ștergar, Apoi În căldarea Încă fierbinte a pus oțet și apă Ia, cu maica, să
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
tezaure dorm în mine, de neîmpărtășit..." Observăm că pagina solicită spontan aproape toate simțurile, captând sinestezic ecouri din poezia lui Ion Pillat și parcă din Corespondențele lui Baudelaire: "Zumzetul albinelor, plescăitul berzelor... câinii, moara, treierătoarea, corbii, zgomotul surd al merelor, perelor, nucilor căzând uneori în vântul de vară coaptă și mai ales mirosurile - Doamne, mirosurile - și copacii pe care-i adoram, imenși, mai ales nucii, plopii, mi-au rămas în ochi, în nări, în urechi (s.n), în suflet pe veci
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
dansează apa în fața chipului ei, în timp ce ea alunecă în josul peretelui de faianță, întinzând mâna către perdeaua de duș, ca să se prindă și să oprească mișcarea trupului ei către ultima răsuflare. Un fel de tremur în cascada de apă curgând din para dușului, iluzia unei adieri sau legănări. Oare ar ieși în stradă uitând cine era și unde locuia, după un șnur de douăzeci și patru de ore? Sau chiar și după atâtea ore câte erau acum, dacă s-ar extinde durata proiecției, iar
Don DeLillo Punctul Omega by Veronica D. Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4273_a_5598]
-
avut pe Aurica, Maria cea mai mică și Costache, penultimul dintre băieți. Iar cum Dumnezeu nu rămâne niciodată dator, a început să-i ia copiii lui Cristescu, unul câte unul. Întâi i l-a luat pe Jenică, că era rău ca para focului, cu alte cuvinte era spaima satului. Lui Jenică i-a rămas femeia tânără cu două fete mici de până la șase ani. Jenică s-a stins din viață că i s-au aprins plămânii în el, era iarnă geroasă. Tot
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
colegi cu Liviu Rebreanu. Atunci mergi sănătos, Ghiță. Mulțumescu-ți dumitale. Ghiță, nu uita, la sesiunea viitoare. Of! Cine mă puse pe mine ca să vin astăzi la tine! M-ai amărât, vai de mine, pentru zece ani de zile. Ard în pară și în foc, of, noroc, noroc, noroooc ... Biografie Gheorghe Boancă pictor, sculptor Fiul lui Petrache și al Minodorei Boancă, născut la 12 noiembrie 1948 în comuna Țibănești, județul Iași. Școala primară o urmează în satul natal Glodenii Gândului. Ajungând la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
viu, încât simți că nu mai ai putere să pleci din această poveste, în care te poți simți liber și eliberat de tot ce-i în viața de zi cu zi. Livezile sunt bogate toamna, pomii fiind încărcați cu mere, pere, nuci, alune și multe alte, fructe ce le aștepți în fiecare an cu nerăbdare. Mă impresionează și fântânile cu ciutură ale căror apă este mereu rece pe timp de vară, apă bună care-ți potolește setea. Avem locuri frumoase, un
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
pomilor fructiferi, ca principale preocupări economice. Pomicultura dispunea de o suprafață cu livezi ce reprezenta odinioară 42% din suprafața localității depășind cu mult media județului Prahova ce deținea locul 2 pe țară la pomicultură, locul 1 la producția de mere, pere și nuci, fiind menționată în primele șase orașe cu peste 1000ha livezi, ocupând locul al treilea între Cluj, Oradea, Lipova, Sighetu Marmației și Băicoi. Zootehnia beneficiază și astăzi de o suprafață apreciabilă de pășuni și fânețe, ele ocupând 51% din
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mîncare, nu pleca așa! Iau lopată, dar de mîncare nu pot, că mă vede mama și pe urmă zice că să stau acasă, că dă uliul în găini. Ia, mă, ceva, că ai să crapi de foame acolo! Măcar niște pere, de colo! Și-i făcu semn cu ochiul. Și, iacă așa, nici nu trecuse bine o jumătate de ceas, cînd, pe poteca ce urca spre ruinele cetății de pe Dealul Ursului, se zărea grupul căutătorilor de comori în marș neîntrerupt. Tomiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
în viața fiecărui participant, ceva nedorit, chinuitor și dușmănos ca o hienă a apărut în fața întregii echipe: foamea! Of, blestemată pedeapsă nemeritată hărăzită unor truditori atît de învăpăiați! Toată mîncarea lui Vlad din plasă, toți biscuiții aduși de Tomiță, toate perele busuioace cărate de Virgil și Bărzăun, în sfîrșit, tot ce fusese bun de mîncat dispăruse de mult, pe nesimțite... Nimeni nu voia să spună însă că i-i foame... Dar tortura fiecăruia era mai presus de orice vorbă! Eu zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
umărul drept undița, iar în mîna stîngă un borcănel în care avea rîme și diverse insecte. De, ca orice pescar. L-au lătrat cîțiva cîini, niște copii din clasele primare l-au chemat să se joace împreună, promițîndu-i mere și pere busuioace, dar Bărzăunul nici măcar nu întoarse capul. Nu din mîndrie, să fim clari. De așa ceva nu putea fi acuzat unul ca el de nimeni. Ci, uite-așa, n-avea chef să se joace în ziua aceea, pentru că-și pusese în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pic la el. Iar faptul că a venit chiar acasă pentru a-i vorbi, asta era de-a dreptul extraordinar. Tocmai cînd se cățărase într-un păr uriaș pentru a-și servi musafira cu cele mai mari și mai rumene pere, auzi lîngă el glasul lui Virgil: Bun noroc, fraților! salută el ca și cum atunci ar fi ieșit din mină și s-ar fi întîlnit cu ortacii lui. Bărzăunul nu răspunse decît printr-un mormăit care, dacă ar fi fost tradus în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
poartă!... Hai să mîncăm cu toții cîte o pară și să hotărîm o dată ce facem, că iar ne-o iau înainte cei mari! Expresia "cei mari" fusese spusă cu o vizibilă înfiorare a întregului corp, de parcă ar fi fost vorba de mocirlă. Perele servite de Bărzăun avură darul să-i învioreze pe toți. Ilinca puse, cu ton grav, următoarea întrebare: Ce ne facem, băieți? Toți întoarseră spre ea ochi mari și mirați. Adică... ce vrei să spui?... Cum "ce ne facem?" îndrăzni sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ar fi destul!... Dar, în afară de asta, noi vom descoperi înăuntru lucruri interesante... Pun rămășag cu oricine că-i așa cum zic eu! În ochii Bărzăunului se aprinseră două steluțe de aur. Vlad se scărpină după cap, Virgil mușcă zgomotos dintr-o pară, iar Ilinca sări cît putu strigînd: Bravo, Bărzăune!... Extraordinar!... Măcar și pentru faptul că ai putut visa așa ceva meriți să fii felicitat!... Dar dacă într-adevăr va fi așa cum zici... ar fi o faptă colosală! Și... dacă nu găsim nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Bărzăunului, de pildă, iar de comportat în viață se comporta aidoma copiilor... dar copiilor frumoși la suflet. Făcură apoi un plan bine chibzuit, stabiliră ziua plecării, ce trebuie să ia fiecare și toate celelalte. Și, după ce mai mîncară cîte o pară și-l ridicară cu toții în slăvi pe Bărzăun, de parcă el ar fi fost tatăl perelor, actorul lovi cît putu de tare cu pumnul în masa de lemn de sub păr strigînd: Fraților, țineți minte ce vă spune nea Petrică: o să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
la suflet. Făcură apoi un plan bine chibzuit, stabiliră ziua plecării, ce trebuie să ia fiecare și toate celelalte. Și, după ce mai mîncară cîte o pară și-l ridicară cu toții în slăvi pe Bărzăun, de parcă el ar fi fost tatăl perelor, actorul lovi cît putu de tare cu pumnul în masa de lemn de sub păr strigînd: Fraților, țineți minte ce vă spune nea Petrică: o să fie extraordinar!... O să vedeți voi! Unde se vede cum s-a convins Bărzăunul că lîngă orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
te simt, uneori. Îți simt gândurile. Știu. Mi-e foarte dor de noi. 36. Taming Miss Havisham Bluză opacă, de dantelă măruntă, guler victorian și camee. Coc romantic până la clișeu. Pomeți înalți. Ochi afundați în orbite, dar prelungi, jumătăți de pară, galbeni, ca de pisică, ireali. Degete interminabile, ca niște lujeri fixați în încheieturi nervoase. Avea o tandrețe grăbită, parcă temătoare, un pic nefeminină... Era foarte slabă. Fantomatic de slabă. Și cred că fusese frumoasă... Scria mult. Nu am văzut-o
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
pinguin sau de scoică pe punctul de a și naște perla, poate, dar nu. Primeau clătite cu anason și dulceață de smochine, făcută de însuși rusul. Tăieței cu lapte de migdale și petale de trandafiri. Gogoși cu cireșe la mijloc. Pere coapte, umplute cu scorțișoară și miez de nucă. Erau bune, minunate, chiar, dar prea puțin pe placul unei adunături sclifosite, care dădea o avere pe bilet numai ca să-și facă poză pe puntea faimosului vas-ghețar, unde un misterios descendent al
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
o țigară și scoase capul pe geam ca să tragă câteva guri de aer rece. Aruncă țigara fumată nici jumate și trase cu zgomot ușa compartimentului după el. Mămăița abandonase rebusul. Privea stins undeva pe geam. Che Guevara molfăia dintr-o pară zemoasă. Tolănit vizavi de el, se ștergea din când în când cu podul palmei pe mustăți. — Am trecut de Ploiești? întrebă Che Guevara în gol, fără a se adresa nimănui anume. — Trecut... — Hai că am dormit nițel, mai spune Che
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
se ștergea din când în când cu podul palmei pe mustăți. — Am trecut de Ploiești? întrebă Che Guevara în gol, fără a se adresa nimănui anume. — Trecut... — Hai că am dormit nițel, mai spune Che Guevara și își îndesă cotorul perei în gură zâmbind larg și știrb. Fru moasă e tinerețea..., mai zise el și oftă. Privirea lui Che Guevara trecuse peste cei doi tineri preț de o secundă. — Frumoasă, nu zic - îi veni lui să se repeadă să-i scu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
pătrunde ca un șarpe o frică necunoscută. Dădu să se ridice. Îi privi chipul lui Che Guevara și de-odată pricepu. Che Guevara dormea somnul de veci. Se întâmplase așa, Dumnezeu știe când, la un moment dat după ce își terminase para zemoasă. PE URMELE ȘUȘANELELOR-DE-VIȚĂ-NOBILĂ Șușanelele-de-viță-nobilă, în pofida rezonanței lor vioaie, sunt și s-au dovedit, ca atare, cu mult mai apatice, ursuze și chiar iubitoare de întuneric. Luați ca primă dovadă faptul, demonstrabil, că nouă din zece dintre cunoștințele dumneavoastră, ba
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
cu o u?? de intrare ?i una de ie?ire. Ideile streine într? printr-o u??, trec prin Întunericul s?lii ?i ies prin cealalt?, indiferente, singure ?i reci. Capul unui om de talent e ca o sal? iluminat?, cu pere?i ?i oglinzi. De afar? vin ideile Într adev?r reci ?i indiferente dar ce societate, ce petrecere g?sesc! " (Mihai Eminescu Manuscrise) Printr-o metafor?, criticul literar Eugen Simion definea universul lecturii „propriul s?u muzeu imaginar". Pornind de la
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Întunecat? cu o u?? de intrare ?i una de ie?ire., Ideile streine într? printr-o u??, trec prin Întunericul ??lii ?i ies prin cealalt?, indiferente, sigure ?i reci. Capul unui om de talent e ca o sal? iluminat?, cu pere?i ?i oglinzi. De afar? vin ideile Într adev?r reci ?i indiferente dar ce societate, ce petrecere g?sesc! " Manuscrisele eminesciene adev?rât? „imagine a piet??îi fă?? de cultur?" con?în, al?turi de crea?iile sale, cuget
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]