153 matches
-
în raport cu care se măsoară libertatea noastră. Cu cît varietatea lor este mai largă, cu atît pare că avem mai multă posibilitate de opțiune. Dar, exercitîndu-ne această libertate, nu resimțim oare la tot pasul cît de particulară ne e opțiunea, cîtă parțialitate, cîtă mărginire și excluziune, cîtă netotalitate e în ea? Modelul pieței face o critică implicită a libertății de alegere reduse la ea însăși. Avertizează împotriva întîrzierii indefinite în multiplicitate. Nu stîrnește el oare astfel, fie și prin contrast, pofta de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mai puțin colectivitățile compacte. Pe de o parte, atenția față de individ e perfect racordabilă la logica transcendentă a religiilor. Asumînd importanța pe care categoria individualului a căpătat-o în modernitate, religiile îi pot sublinia acesteia valoarea spirituală, dar și limitele, parțialitatea în raport cu statura completă a persoanei, cu destinul ei total. Ce alt rost au credința, religia, spiritualitatea decît să lucreze pe axul metafizic, să dea omului suport pentru a-și desfășura propriul ax interior, pentru a tinde spre modelul lui divin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lui real, că nu eu îi dau ordinea și unitatea. Așa încît, măcar privitor la lucrurile publice, atmosfera democrației pluraliste ne pune zilnic într-un regim nenatural : ne chestionează calitatea de centru, ne provoacă și ne obligă să ne constatăm parțialitatea, mărginirea, coexistența și concurența cu alte centre parțiale. în mod paradoxal, democrația pluralistă susține și totodată pune în chestiune statutul de centru al individului. Iată ceea ce constituie, cred, potențialul ei spiritual de căpetenie. Pluralismul ne face să admitem o mulțime
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
perspectivei, de gîndirea și reprezentarea (multi)perspectivală a spațiului. Pentru Simone Weil, perspectiva e o categorie care poate da chiar definiția individului. Ea îi rezumă capacitatea de a se raporta, cognitiv și activ, la real, dar îi indică totodată limitările, parțialitatea, părtinirea inerentă a evaluărilor și a judecății, erorile de perspectivă. Mai mult, condiția de ființă-în lume se poate defini și ea prin supunerea la același regim perspectival. Atîta vreme cît omul se situează doar în sistemul de referință mundan, el
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ca neapartenentă lumii noastre, cu neputință de inclus în ea, în ruptură de nivel față de noi ; dar dă totodată suport simbolic pentru a gîndi varietatea de unificări specifice, fiecare dintre ele, unei perspective ca reflectînd, toate, aceeași îndepărtată Unitate. Prin parțialitatea lor, perspectivele își semnifică deosebirea de nivel față de Unitate, apartenența la regimul multiplicității. în capacitatea lor de a unifica realul, perspectivele personale oglindesc ceva din demnitatea înglobantă a Unității. Această capacitate poate rămîne simplu reflex pe nivelul individual al persoanei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
etnografi le-au studiat ca atare, și atrași treptat de una sau de alta din notele izbitoare din viața fiecărui popor nou descoperit, au emis feluritele teorii și ipoteze, pe care le cunoaștem, cu privire la ființa și originea religiei. Mulțimea și parțialitatea acestor ipoteze și teorii se explică pe de o parte prin studierea insuficientă a vieții fiecăruia dintre aceste popoare, prin imposibilitatea de fapt de a fi avut ansamblul rezultatelor documentare, care să înlesnească apoi o comparație mai puțin aproximativă și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
exact opus. în societățile tradiționale, spiritual înglobante care, privite din punctul de vedere al modernității tîrzii, pot trece drept monopoliste , divinul cuprinde, ordonează și îndreaptă spre unitate toate entitățile lumii. în contrast cu acele societăți, noi trăim cu o acută conștiință a parțialității noastre. Globalizarea ne pune în fața celuilalt, diferit nu doar prin datele și opțiunile lui individuale, ci și prin civilizație, cultură, religie. Dincolo de gardul mediului nostru familiar stă o alteritate pe care o acceptăm în principiu ca legitimă, dar pe care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în raport cu care se măsoară libertatea noastră. Cu cît varietatea lor este mai largă, cu atît pare că avem mai multă posibilitate de opțiune. Dar, exercitîndu-ne această libertate, nu resimțim oare la tot pasul cît de particulară ne e opțiunea, cîtă parțialitate, cîtă mărginire și excluziune, cîtă netotalitate e în ea? Modelul pieței face o critică implicită a libertății de alegere reduse la ea însăși. Avertizează împotriva întîrzierii indefinite în multiplicitate. Nu stîrnește el oare astfel, fie și prin contrast, pofta de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mai puțin colectivitățile compacte. Pe de o parte, atenția față de individ e perfect racordabilă la logica transcendentă a religiilor. Asumînd importanța pe care categoria individualului a căpătat-o în modernitate, religiile îi pot sublinia acesteia valoarea spirituală, dar și limitele, parțialitatea în raport cu statura completă a persoanei, cu destinul ei total. Ce alt rost au credința, religia, spiritualitatea decît să lucreze pe axul metafizic, să dea omului suport pentru a-și desfășura propriul ax interior, pentru a tinde spre modelul lui divin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lui real, că nu eu îi dau ordinea și unitatea. Așa încît, măcar privitor la lucrurile publice, atmosfera democrației pluraliste ne pune zilnic într-un regim nenatural : ne chestionează calitatea de centru, ne provoacă și ne obligă să ne constatăm parțialitatea, mărginirea, coexistența și concurența cu alte centre parțiale. în mod paradoxal, democrația pluralistă susține și totodată pune în chestiune statutul de centru al individului. Iată ceea ce constituie, cred, potențialul ei spiritual de căpetenie. Pluralismul ne face să admitem o mulțime
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
perspectivei, de gîndirea și reprezentarea (multi)perspectivală a spațiului. Pentru Simone Weil, perspectiva e o categorie care poate da chiar definiția individului. Ea îi rezumă capacitatea de a se raporta, cognitiv și activ, la real, dar îi indică totodată limitările, parțialitatea, părtinirea inerentă a evaluărilor și a judecății, erorile de perspectivă. Mai mult, condiția de ființă-în lume se poate defini și ea prin supunerea la același regim perspectival. Atîta vreme cît omul se situează doar în sistemul de referință mundan, el
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ca neapartenentă lumii noastre, cu neputință de inclus în ea, în ruptură de nivel față de noi ; dar dă totodată suport simbolic pentru a gîndi varietatea de unificări specifice, fiecare dintre ele, unei perspective ca reflectînd, toate, aceeași îndepărtată Unitate. Prin parțialitatea lor, perspectivele își semnifică deosebirea de nivel față de Unitate, apartenența la regimul multiplicității. în capacitatea lor de a unifica realul, perspectivele personale oglindesc ceva din demnitatea înglobantă a Unității. Această capacitate poate rămîne simplu reflex pe nivelul individual al persoanei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o pună în executare așa cum se cuvine. Cum în starea naturală oricine deține puterea executivă a legii naturale 43, s-ar putea ca legea naturală să fie aplicată doar în propriul interes, "căci egoismul îi va împinge (pe oameni) la parțialitate față de ei înșiși și prietenii lor"44. De acest lucru sunt responsabile tot pasiunile care îl fac pe cel nedrept să dorească să consfințească nedreptatea prin intermediul forței și, prin urmare, să se opună oricărei încercări din partea celorlalți de a pune
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Această separare a puterilor este una naturală, decurgând logic din condițiile în care sunt făcute legile și din necesitatea autorității imparțiale. Puterea legislativă trebuie să urmărească realizarea binelui general al societății. Întrucât oamenii abandonează starea naturală pentru a scăpa de parțialitatea judecăților individuale, rezultă că, în starea civilă, ei nu se pot pune la discreția absolută a legislativului, așa cum considera Hobbes. Legislatorul nu are voie să guverneze prin decrete arbitrare, improvizate în funcție de circumstanțe sau interese diverse. Supușii au nevoie de legi
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
rămâne în starea de natură, prin urmare acțiunile lui sunt dictate nu numai de rațiune, ci și de cele trei pasiuni care sunt sursă de conflict: concurența, neîncrederea și gloria. Dacă pasiunile nu sunt îngrădite de legi constante și generale, parțialitatea în favoarea propriei persoane antrenează corupția și degenerarea oamenilor. În această situație are loc pervertirea obligației naturale și raționale de a conserva viața și proprietatea (obligație pe care fiecare om o primește la naștere o dată cu libertatea) și "transformarea ei în amor
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
spiritului contemporan (București, Univers, 1978). Occidental, bineînțeles. Ca și cum spiritul tot contemporan, dar estic din zona comunistă n-ar fi avut și el maladiile sale. Și încă mult mai grave: intoleranța, dogmatismul, ideea de represiune,cenzură, dirijism al culturii etc., etc. Parțialitatea și parti pris-ul sunt vădite. A produs stupoare și, în unele cazuri, chiar indignare (pe deplin legitimă), mai ales în exilul românesc, Prefața la modelul european. Scrisoare către un intelectual din Occident 18. O diatribă gratuită, fantastă, împotriva societății pretins
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
să ai un model, tot așa declar că am și eu propria mea atracție, iar acesta este poezia evreilor... Prin urmare, îl iubesc pe David mai mult decât pe ceilalți poeți și cred că nimeni nu-mi va condamna această parțialitate. Homer, Pindar, Vergilius sunt renumiți și maeștri; dar David (fără a vorbi de profeți, mai ales de Isaia), David este ceva mai mult. Cine nu realizează diferența dintre acesta și aceia, îmi pare rău pentru el. Aceasta este o chestiune
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
început, pentru a nu avea discuții la fiecare caz în parte, că, după dreptul internațional, tranzitul de armament nu poate fi refuzat de o țară neutră”, subliniind că „a împiedica tranzitul nu mai este un act de neutralitate, ci de parțialitate”. Gestul României a fost apreciat și recunoscut de reprezentanții oficiali ai Poloniei. Cunoscutul istoric polon Henryk Batowski, un mare prieten al României și colaborator apropiat al istoricilor români, relaterază în lucrările sale astfel de situații și aduce mărturii elocvente. Așa
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Unirea Principatelor”. El era convins că procedeul folosit de caimacam în cazul său avea drept scop de a-l priva „de drepturile electorale și de a intimida pe alții care au drept de vot, fiind o dovadă fără echivoc de parțialitate a caimacamului și în vădită opoziție cu intențiile Congresului de la Paris”. Protestul profesorului B. Galian a provocat o puternică impresie în diplomația europeană. Partizanii Unirii și-au manifestat mereu dezacordul privind măsurile abuzive ale lui Nicolae Vogoride, astfel încât Marile Puteri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
realitatea. Lumea la care accedem este foarte departe de cea reală”... afirma tânărul Blecher și avem, poate, aici, prima explicație a titlului cărții de mai târziu. Întâmplările cotidianului nostru se petrec În „irealitatea imediată”... termenul ar putea numi himera acestei parțialități, nu doar evaziunile fastuoase, disperatele Încercări de a depăși limitarea și fragmentul. „Avem puține simțuri față de marele număr de Însușiri ale corpului. Suntem foarte departe de a cunoaște toate aceste Însușiri. Nu putem, de exemplu, Înregistra și crea (să reținem
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de ori mai simțibile, mai tolerante, mai spirituale și mai poetice decât noi; sufletul lor posedă o mai mare porție din acea reflecție poetică ce a căzut peste omenire la originea sa97". "Doza de poezie" e expresia intermitenței și a parțialității, a discontinuității fundamentale care se repercutează asupra textului literar, dar văzută de data aceasta din perspectiva originii, ca o inconsecvență a acțiunii poetice însăși. Nu mai e vorba de textul afectat de trecerea timpului, ci de o precarizare a poeticității
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
adoptată cu votul majorității membrilor fiecărei Camere, conform cerințelor art. 115 alin. (5) teza finală din Constituție. În sfârșit, autorii excepției susțin că prin art. II din Legea nr. 219/2005 se introduce un factor puternic de discriminare și de parțialitate în actul de justiție, prin schimbarea intempestivă a competenței instanțelor de judecată și încălcarea principiului controlului judiciar ierarhic. Curtea de Apel Timișoara - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât norma de competență materială criticată nu contravine prevederilor
DECIZIE nr. 90 din 7 februarie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175160_a_176489]
-
a fost adoptată cu votul majorității membrilor fiecărei Camere, conform cerințelor art. 115 alin. (5) teza finală din Constituție. De asemenea, arată că prin art. II din Legea nr. 219/2005 se introduce un factor puternic de discriminare și de parțialitate în actul de justiție, prin schimbarea intempestivă a competenței instanțelor de judecată și încălcarea principiului judiciar ierarhic. Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în două cauze, apreciază
DECIZIE nr. 518 din 20 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178913_a_180242]
-
contravine și art. 53 din Constituție, întrucât dreptul de a exercita calea de atac a recursului este evident și nejustificat restrâns. Autorii excepției susțin că art. II din Legea nr. 219/2005 introduce un factor puternic de discriminare și de parțialitate în actul de justiție, prin schimbarea intempestivă a competenței instanțelor de judecată și încălcarea principiului controlului judiciar ierarhic. Referitor la încălcarea art. 115 alin. (4), (5) și (6) din Constituție, se arată că Legea nr. 219/2005 a fost adoptată
DECIZIE nr. 439 din 30 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă şi a dispoziţiilor art. 3 pct. 3 şi art. 4 pct. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178560_a_179889]
-
adoptată cu votul majorității membrilor fiecărei Camere, conform cerințelor art. 115 alin. (5) teza finală din Constituție. În sfârșit, autorii excepției susțin că prin art. II din Legea nr. 219/2005 se introduce un factor puternic de discriminare și de parțialitate în actul de justiție, prin schimbarea intempestivă a competenței instanțelor de judecată și încălcarea principiului controlului judiciar ierarhic. Curtea de Apel Alba Iulia - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege
DECIZIE nr. 405 din 16 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178115_a_179444]