8,430 matches
-
spiritul „natural” al primilor și cel „cultural” al celor de-ai doilea. În proză, romanul-roman peste care Marin Preda rămâne suveran este concurat de o explozie de formule narative similară perioadei interbelice între 1960 și 1980, după care se instituie paradigma postmodernă. Lucrurile nu sunt atât de simple, ne lasă să observăm autorul, căci atât în poezie, cât și în proză, există un număr de scriitori care nu ocupă fotoliile din primul rând din două motive: formulele practicate de ei nu
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
scurt care marchează începutul secolului, ele sugerează decisiv două vîrste, două estetici, două forme de angajare a privirii și două filosofii complet diferite. Dacă portretul lui Stănescu, al lui Dărăscu, Orgoliul și portretele de copil se sprijină încă pe vechea paradigmă a sculpturii occidentale (care începe cu clasicismul și se stinge o dată cu jubilația spasmodică a lui Rodin) sau, mai exact, chiar pe viziunea rodiniană, Coapsa (Fragment de tors) și, mai ales, Domnișoara Pogany împing lucrurile într-o cu totul altă direcție
Destine europene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13577_a_14902]
-
mai vinovați decît factorii puterii din acele vremuri de actuala stare de spirit bolnavă a poporului român. De ce supraviețuiesc efectele literaturii propagandistice dincolo de limitele regimului care a născut-o, care e sursa energiei ei negative?”. Supraviețuiesc, între altele, și pentru că paradigmele literaturii politic orientate, fie că s-a numit „literatură proletară”, „literatură militantă”, „realism socialist”, „umanism socialist”, s-au conservat în ciuda proteismului nu o dată spectaculos de care au dat dovadă: ,,Modelul unic al literaturii importat la noi, ca și în celelalte
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
Pecican își propune a-l aborda indirect, prin unghiul receptării de care a avut parte pînă-n prezent. Cine ar fi "hasdeenii? Pe de o parte, spiritele congenere, creatorii cuceriți de elanul ideilor marelui înaintaș, pentru care acesta a constituit o paradigmă asumată în fibră intimă, subsecventa tipului băștinaș de uomo universale. Pe de altă parte, firește, cercetătorii de diverse calibre care și-au închinat lucrările fenomenului Hașdeu. Trebuie precizat că cei din prima categorie s-au apropiat de Hașdeu cu mijloace
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
că e imoral Mai bine ați învinui drumul pe care se află mocirla și, mai mult încă, pe inspectorul drumurilor, care îngăduie să zacă apă și să se formeze mocirla. 2 Între frumusețea cerului albastru și noroiul străzii, o nouă paradigmă literară se ivește: realismul modern. Viața e în egală măsură frumoasă și oribilă, cînd sublima, cînd dezgustătoare. Scriitorul nu trebuie să intervină sau să medieze. Trebuie doar să reproducă. Si totusi viața e mai mult decît ce poate fi văzut
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
Numele de profesiuni în limba română actuală. Exprimarea genului și a numărului", în volumul Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, coordonator Gabriela Pană-Dindelegan, EUB 2002). Modelul de derivare e productiv termenii intrînd, din punct de vedere semantic și formal, în paradigma lui bucătar, cofetar așa că putem găsi (căutat de un "Bar-restaurant") și un "shaormar" (RL 3875). Oricum, pizzar alternează cu o figură mai complexă cea de pizzar-bucătar sau cu corectul, dar mai pedantul "preparator pizza". Cea mai spectaculoasă demonstrație de imperturbabilă
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
despre postmodernism și poststructuralism se punea întrebarea: ce va să vină după? Entropie culturală, derivă totală, sau poate altceva? Răspunsul nu întârzia să sosească sub forma unui aflux de scrieri anti-relativiste, pornite să deconstruiască, la rândul lor, fundamentele teoretice ale paradigmei postmoderniste și, mai ales, să arate mecanismul de gândire de tip sofist pe care se întemeiază formele cele mai virulente ale acesteia. Cartea lui Andrei Cornea, Turnirul khazar. Împotriva relativismului contemporan, publicată într-o primă ediție în 1997, se înscrie
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]
-
imaginea antropofagului: Înainte de orice precizează autorul în această carte este vorba despre noi și despre lumea noastră." E vecin apoi cu studiile de istorie a mentalităților în măsura în care constatarea dispariției canibalului din discursul european despre natura umană implică configurarea unei noi paradigme mentale: Ceea ce am încercat să lămuresc nu este atît felul în care antropofagia a fost tratată de științele dreptului natural, cît mai ales misterul general al dispariției acestei teorii. Această dispariție este semnificativă în ordine filosofică, deoarece în spațiul ei
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
un mănunchi de poeme de Bacovia sau Blaga ar răspunde definiției modernismului în termeni anglo-saxoni". E oare un fapt relevant? După cum Mircea Cărtărescu constata alarmat: "Impresionantă valoric, dar destul de neevoluată ca poetică, o parte a poeziei ^80 nu intră în paradigma postmodernă". Ceea ce insinuează totuși o minimalizare a valorii Același Cărtărescu ia distanțe față de poezia lui Nichita Stănescu, declarînd decepționat că nu e postmodernistă, ca și cum acest element și nu altele ar constitui scăderea sa intrinsecă Într-o astfel de conjunctură, o
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
Rodica Zafiu Cînd același obiect e descris din perspective metodologice foarte diferite, dinspre paradigme care își au fiecare propria tradiție de cercetare, sînt firești tensiunile și mefiențele. Oricum, în asemenea cazuri e mai puțin probabilă polemica, fiind mai caracteristică ignorarea reciprocă. Interpretările pe care Constantin Noica le-a dat unora dintre cuvintele românești în
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
al nașterii principiilor teoretice ( surfiction), exhibîndu-și baza doctrinară. Cu grație, lumea se întoarce cu capul în jos Dar să trecem peste momentul acrobatic și să ne întrebăm: avem a face oare, în cazul postmodernismului, cu un curent literar, cu o paradigmă sau doar cu o modă, deci cu un fenomen prin definiție pasager, efemer? Orice s-ar zice, socotește cu măsură Mircea A. Diaconu, postmodernismul a izbutit să polarizeze dezbateri dintre cele mai importante ale ultimelor decenii, în domeniul culturii și
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
de curte proaspăt scăpat de linșaj care va ajunge peste ani lider politic de opinie lăfăindu-se ba în fotoliul de parlamentar, ba în nesfîrșite emisiuni ale televiziunilor cu libertatea de expresie privată..." Și noi sîntem curioși să știm dacă paradigma este comună tuturor tranzițiilor care au succedat fostelor dictaturi. Mai ales că umblă vorba că un astfel de poet de curte l-a dat în judecată pe un ziarist care, în loc să-l facă lingău, colaboraționist, zelator sau în alt fel
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
o prealabilă critică aplicată a individualităților ce le direcționează? De fapt, Ion Mircea oscilează între condiția criticului și cea a istoricului literar. Comentariile la textele poetice selectate (nu întotdeauna fericit) arată, de fiecare dată, o bună situare a autorilor în paradigmele de care aparțin și o corectă raportare a creației lor la modelele dominante într-o epocă, ca și la contramodelele ce vor avansa în prim-plan, într-o fază ulterioară. În câteva rânduri, critica poemului se transformă vizibil într-o
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
care a fost în inferioritate în ceea ce privește durata de posesie a balonului? Neclaritatea scopului este vizibilă în problemele privind învățământul, unde planurile pe termen lung, programele și manualele nu se înscriu într-o viziune care ține seamă de marile schimbări de paradigmă intervenite în ultimele decenii. În fotbal, aspectele conflictuale, încărcate de dramatism, sunt de două feluri: pe lângă cele care privesc relația jucătorilor cu mingea, mai avem pe acelea care rezultă din ciocnirea de interese dintre cele două echipe. în termenii teoriei
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
însă salvată la timp de utopia comunistă, fie funcționează ca o zonă de evaziune lirică și anticipație naivă departe de orice tentativă subversivă la adresa ideologiei. În volumul retrospectiv Figurine de ceară, Mircea Opriță părăsește aceste expresii prin abordarea unei noi paradigme: integrarea recuzitei tematice a literaturii propriu-zise ansamblului structural și funcțional al SF-ului. O serie de povestiri în dialog, cu imagini recurente, complementare, supradimensionate situează societatea viitoare în tablouri individualizate și legate prin lianți narativi, prin care traversează fante și
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
adversarul. Cred că Iisus a suferit mai mult atunci cînd I s-au aruncat cuvinte de hulă, închipuite și neadevărate, blasfematoare, nerușinate și batjocoritoare și a suferit mai puțin atunci cînd a fost pur și simplu biciuit, torturat și răstignit...". Paradigma cristică invocată are însă două fețe. Crucificatul și-a devansat atrocea suferință fizică tot prin mijlocirea cuvîntului, de astă dată "bun, salvator, mîntuit, de IERTARE ABSOLUT|: Părinte, iartă-le lor, că nu știu ce fac". Nu tocmai ușoară, bănuim, e oscilația prelatului-scriitor
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
sau non-existența dimensiunii etice a criticii care, în situația de restriște în care s-a aflat literatura română, trebuia să o preceadă pe cea estetică, menționînd autonomia criticului". Deci, se impune o autorevizuire a comentariului închinat literaturii, cu o nobilă paradigmă, cea a lui E. Lovinescu, care n-a șovăit a-și revizui propriile pagini. "Din păcate, continuă dl Mincu, în perioada postbelică, tocmai critica a dat dovadă de lașitate, promovînd un oportunism agresiv, dezonorant pentru criticii înșiși, dar și pentru
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
Tîrnoveanu, absolvent al Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș, inițiator și promotor al proiectului „Români pentru români”, a tras un semnal de alarmă privind scăderea dramatică a elementului românesc în județele Harghita și Covasna, și necesitatea creării „unei noi paradigme” în aceste ținuturi, unde românii nu mai știu să vorbească românește, Biserica Ortodoxă fiind „singura instituție a statului care își face datoria”, în sate și comune „lăsate la mâna autorităților maghiare”, și unde „numai Dumnezeu mai vorbește românește”. „E nevoie
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
titrat politiceșe „Salonul refuzaților” (Editura Junimea, 2008, cu o prefață semnată de Laurian Stănchescu), dar și din plachetele recente, „Inscripții pe poarta Infernului” (PIM, 2015) și „7 rostiri” (PIM, 2015), trecute prin labirintul publicisticii sale sau, cu alte cuvinte, prin „paradigma unui optzecist întârziat”, autorul avangardist din umbra operei de artă - creator de artă autentică, nu numai evaluator al produsului în sine făcut de alții, pentru a-i depista contrafacerile, genetica. Dar nu numai atât. Întreaga viață zbuciumată (rurală, citadină, militară
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
exilului s-au conturat și din perspectiva proiectului unei anumite continuități cu literatura interbelică a cărei dezvoltare - în România sovietizată - fusese oprită, distrusă, interzisă... Ele deveneau entități de activitate culturală destinate să funcționeze, în lumea liberă, pentru refugiații români. Ca paradigmă spirituală, specificul lor se concretiza în forme de manifestare capabile să contracareze efectele violentului proces de aculturație totalitară prin care se încerca distrugerea completă a culturii, a istoriei, a memoriei și a spiritualității unui întreg popor. Deosebit de semnificativ este un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
memorabilele și ironicele cuvinte ale lui Arthur Koestler, potrivit căruia intelectualii Parisului de după război („fluturașii din Saint Germain des Prés”), nu făceau decât să tragă cu ochiul „la destrăbălarea Istoriei”. Potrivit cu o astfel de înțelegere a lucrurilor - configurând o veritabilă paradigmă - intelighenția franceză nu numai că se aventura în a face apologia violenței și brutalităților bolșevismului sovietic, dar nu se va sfii să emită afirmații de-a dreptul năucitoare. Iată-l, de pildă, pe Paul Éluard în 1948 într-o penibilă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
referă la modul în care se stabilește acest cadru și care sunt condițiile ce-l definesc. Și când susținem acest lucru ne gândim la rolul pe care îl acordă Statul Bisericii în contextual spiritual și cultural al societății, totodată și paradigma sau tipologia adoptată în definirea relațiilor dintre cele două instituții. În situația de față este bine să fim realiști și să nu avem pretenția reînvierii unor tipologii ce nu mai corespund contextului istoric, politic, religios și cultural al vremurilor (de
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
Mâine îți spui Mâine îți spui va fi un alt început implori o literă să se așeze pe pagina albă îți făurești casa ce te poate adăposti de ger și de arșiță de propria-ți neliniște varul și bârnele - o paradigmă dar cine îți scrie pe prag cu încețoșate culori aici nu stă nimeni Esențe Golaș, anotimpul de toamnă spre iarnă se risipesc nori cromatica-i stinsă peste nopți coboară neputința destinderii o dorință de care te lepezi o imagine ce-
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/3943_a_5268]
-
proaspăt văruită și curând demersul meu criptic depăși curtea liceului ieșirăm în stradă unde pe asfalt îmi continuai febril lucrează sub Privirile stupefiate ale trecătorilor cu noi formule oculte ermetici radicali alfa și omega rădăcini la cub ipsilon fracții cuneiforme paradigme Piramide și sfere în care integram case și grădini vietăți și arbori gară șosele trăsuri fanfară militară bodegi și chiar și catedrala cu îngerii ei androgini Cuibăriți sub cornișe peste care plăsmuirile mele țeseau o boare proaspătă de geometrii sugerând
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4115_a_5440]
-
fel de rostire în care se derulează amiezi dimineți risipite amurguri cu ascuțișuri îndreptate spre țărm timpul citește același confuz calendar ca pe o carte ivită din neguri gândind despre lucruri și fapte adică tot ce nu se poate gândi Paradigme Pe masa de scris pâlpâie pulberi din uitate înscrisuri aceeași substanță a regăsirii cu degete de sticlă atingi marginea calmă a unei seri de demult uiți te clatini de atât adevăr nerostit îți părăsești adăpostul cu încărunțitele speranțe construiești dealuri
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/8396_a_9721]