1,125 matches
-
alte timpuri se fac auzite cu un timbru inconfundabil. Cinematograful nu rămâne în afara confruntărilor ideologice, a dezbaterilor politice, al utopiei sau a consumării unor înfrângeri, mai mult chiar, își insinuează, prin capacitatea imaginii de a fixa memoria, tipuri și situații paradigmatice. Literatura se află la confiniile cu imaginarul pe care-l cheamă la rampă cinematografia, de aceea a părut nu doar firesc, ci și avenit autorului să aducă referințe despre film în contextul literaturii. Însă, spre doesebire de alți teoreticieni ai
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
pe o diversitate a momentelor sale ce evită încleștarea dolorică, scrîșnirea din dinți a unei singure opțiuni, a unei posturi ce eclipsează autenticitatea sufletească, eșuînd adesea în retorism. Spre lauda d-sale, Radu Ulmeanu evită o atare cale. Precum la paradigmaticul Arghezi, dialectica pămînt-cer cîștigă în substanță prin diversificarea traiectelor poeziei. Poetul își recunoaște o figură bivalentă: „Am două fețe - una rîde/ și cealaltă plînge.// Obrazul meu stîng e plin de riduri/ și amintește de moarte,/ iar obrazul meu drept/ este
Un spectru amplu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4631_a_5956]
-
Bă, peșoacă, ia vin încoace, chemă Din Vasilescu în șoaptă și, când copilul se apropie, Din Vasilescu îi arătă ceva sub podișcă. Bagă tu mâna acolo, îi spuse, și dă-mi niște pământ de-ăla galben.” Repetând parcă un gest paradigmatic, Din Vasilescu ținea în mână un bulgăre mare de pământ moale și galben pe care îl frământa în joacă. Plasat într-o altă ipostază a creatorului, Din Vasilescu se propune ca fiind artistul a cărui „joacă”, jocul secund, imită gestul
Ilie Moromete și dublul său by Mircea Moț () [Corola-journal/Journalistic/4580_a_5905]
-
relațiilor cu ceilalți și a cunoașterii de sine. Cartea, care ne este oferită de Solomon Marcus, cartografiază în mod critic și creativ, în cele peste 1000 de pagini ale volumului „paradigme universale” și dinamica acestora. Oricând se produce o schimbare paradigmatică presupunerile de bază (fundaționale) ale unui mod de a gândi, privi și/sau acționa sunt puse în discuție, revizuite sau, pur și simplu, înlocuite. O lucrare de asemenea proporții și importanță nu poate fi prezentată într-o singură recenzie. Cei
„Jocul cel mare” și joaca surprinzător creatoare by Cătălin Mamali () [Corola-journal/Journalistic/3439_a_4764]
-
condiției umane. Numeroase paradigme tratate de Solomon Marcus aparțin limbajului și diverselor sale forme. Relațiile profunde între poetic și matematic care reprezintă o dominantă în biografia intelectuală a autorului, sunt abordate din multiple perspective care se opresc analitic la cazuri paradigmatice printre care se numără, de exemplu poetul și matematicianul Ion Barbu/Dan Barbilian și „matematicianul poet George Boole”. „Algebra Boole” și „jocul lui Boole” ne aduc „în acel moment liminar, auroral al științei în care ne mirăm în fața unor fapte
„Jocul cel mare” și joaca surprinzător creatoare by Cătălin Mamali () [Corola-journal/Journalistic/3439_a_4764]
-
de inchiziție, de comunism, de fascism, de autoritatea epistemică dominantă, de aroganța epistemică, de poliția secretă etc.), capacitatea de mirare în fața știutului și neștiutului, în fața obișnuitului și neobișnuitului este o trăsătură a celor care provoacă, dezvoltă și duc la transformări paradigmatice. În plus, această vitalitate include potențialul interogativ, dinamica nesfârșită întrebareră spuns, inclusiv auto-întrebare și contraîntrebare, care formează nucleul „modelului oracol-sfinx” la nivel individual și cultural, așa cum am discutat cu alte ocazii (1970, 1985, 1996, 2010). Paradigme universale acoperă un teritoriu
„Jocul cel mare” și joaca surprinzător creatoare by Cătălin Mamali () [Corola-journal/Journalistic/3439_a_4764]
-
eseistică bună, într-o analiză lipită, ca o mesadă, pe text. O lucrare de detaliu cu aplecare spre sinteză, spre-a vedea ce pot ascunde doamnele, indiferent de nume, pe foi dosite în sipet. La sfîrșit, rămîn cîteva lucruri sigure, paradigmatice, în stare să le transforme, dincolo de orice intenție polemică, partizană, precizează Liana Cozea, într-un cin memorialistic cu reguli destul de stricte. Pomeneam de nemulțumire (,Un om împăcat cu sine și cu ceilalți nu scrie jurnale", notează Tia Șerbănescu), de adevăr
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
o, nu îl ating niciodată// luminos ca zăpada/ doar semnul tăcerii (Tăcerea semnului)". Poezia se constituie, așadar, în viziunea Marianei Filimon, ca un semn al tăcerii, de unde, inspirat, titlul cărții, ca și prezența în volum a două piese cu titlul paradigmatic Semnul tăcerii. Dacă, în genere, idealul este pagina albă, cerneala albă sau caligrafia de iarnă, iar eul poetic se află în căutarea acelor vorbe ce știu ,să se lepede cu adevărat" (ce frumos spus!), semn al tăcerii este însuși imboldul
Caligrafie de iarnă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/11113_a_12438]
-
a timpului ciclic, în spirală, pluridirecțional, formulă antinomică aceleia exprimată de principiul sonatei ca formă ideală de manifestare a timpului liniar, istoric, unidirecțional. Variațiunea și sonata sunt, astfel, nici mai mult nici mai puțin decît călătorii într-un timp subiectiv, paradigmatic exprimat, date fiind limitele conștiinței noastre auditive. Kundera știe foarte bine acest lucru, dezvoltînd totodată un raționament pe cît de rafinat, pe atît de inedit: , Simfonia (gen în care forma de sonată este chintesență și summum, n.n.) ilustrează o epopee
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]
-
servească tuturor științelor, inclusiv lingvisticii, și ea atentă asupra unor aspecte ale echivocației, ale omonimiei, ale raporturilor sintactice conjunctive și disjunctive etc. Sofismele sunt de natură speculativă, iar adevărul lor este unul tendențios înșelător cu atât mai mult cu cât, paradigmatic, urmează tiparul raționamentelor de judecare determi nativă, inducția și analogia, își MANIERISMUL LOGIC ȘI RAȚIUNILE CONFLICTUALITĂȚII așază premisele în prosilogisme ca și în episilogisme ori se ascund printr-o sintaxă stufoasă în sorite categorice sau ipotetice. Se pare că aceasta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
s-o salveze de violul unchiului Șam asupra principiilor ei de stingă. Ce om rezonabil nu și-ar fi dorit ca America să nu fi făcut figură de “deus otiosus” după Versailles și să fi înăbușit aberația bolșevica?! Poate doar paradigmaticul intelectual de stingă! Pentru N.Raducanu Nu pot fi de acord că există situații când nu poți să-ți exprimi dreptul la opinie și altele când trebuie să fi “atent” cum vorbești. O să vă dau câteva exemple, unele “extrem” de
Stanga buna, ziua buna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82986_a_84311]
-
Biblioteca pentru toți”, în 1996 - pătrunzătoare, elevată, angoasant de completă - nu mai lasă, parcă, nimic de spus altui comentator! Criticul găsește că un distih din culegerea Vis planetar, 1964, „Cântând își deschidea poetul / hotarele destinului” : „va căpăta retrospectiv o valoare paradigmatică. «Cântecul» nu e aici doar o potențare a biografiei, ci o cale de acces în misterele fundamentale ale existenței și, implicit, ale Creației. Poezia lui Cezar Baltag este una turmentată de întrebări și de idei, obsedată de rosturile lumii și
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
totuși speranța că vom transcende și aceasta dicotonomie, că într-o zi vom ajunge imponderabili, inocenți și înțelepți precum îngerii. Și atunci însă trebuie să avem grijă ca nu cumva din prea multă mândrie să nu ajungem îngeri căzuți. • Păcatul paradigmatic al timpului nostru este estomparea tot mai vizibilă, absența conștiinței că sântem păcătoși. Primul pas spre îndreptare este însă realizarea că nu sântem buni în starea naturală, din naștere, că sămânța răului este în noi și că nu trebuie să
DESPRE ISPITA CẰDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382903_a_384232]
-
făcut și alții, să încheie povestea în chip fericit pentru a fi pe gustul publicului. Lista celor care i-au făcut în toate felurile și întors pe toate fețele pe cei doi tineri este lungă. Versiunea lui Shakespeare este însă paradigmatică și orice referire la acest subiect se face prin capodopera sa. Prokofiev a extras din balet trei suite pentru a fi cântate în concerte simfonice. Vineri, pe scena Capitol, vom asculta șase părți selectate din primele două suite. Iată titlurile
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert Vineri, 26 februarie 2016, ora 19 [Corola-blog/BlogPost/93008_a_94300]
-
veșminte prea lungi și bogate în falduri, care să le ascundă trupul, ca în celebra „Pietà” a lui Michelangelo. Femeile prin care se reprezintă Fecioara Maria nu au decât chip și mâini, corpul „fără prihană” nefiind nici măcar sesizabil. Celălalt model paradigmatic feminin însă, cel care coboară din zeițele Antichității greco-romane și din cultul Mariei Magdalena, și-a expus, din Renaștere, frumusețea ca geometrie desăvârșită a formelor, dar și ca ispită. Soția artistului, dar și femeia de stradă au întruchipat un ideal
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
acțiune desfășurată, cu planuri, arborescențe și anacoluturi întrupate în substanța acțiunii, care să-i oxigeneze înțelesul subcutanat, atunci putem spune că prozatorul nostru nu respectă decât prima parte a regulii. Grija pentru logica acțiunii nu se prelungește într-o idee paradigmatică securizantă, ci lasă această operație la latitudinea cititorului. Nu-și împănează conținutul narativ cu o filosofie anume, cum întâlnim, bunăoară, la Camus, la Faulkner, la Robert Musil și la alți prozatori bine așezați în topul percepției publice, dar își duce
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
în Hristos după Sfântul Ioan Gură de Aur” se adaugă această lucrare: „Morală, Liturghie și Ehatologie la Sfântul Ioan Gură de Aur”. Părintele Teofan pune această carte la dispoziția literaturii teologice și bisericești cu un titlu cât se poate de paradigmatic, deoarece acest Sfânt Părinte al Bisericii de la a cărui trecere la venicele lăcașuri se împlinesc o mie șase sute de ani, constituie piatra de hotar a erminiei Sfintelor Scripturi, din momemnt ce a interpretat și a comentat toată Sfânta Scriptură, slujind
PARINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367329_a_368658]
-
nu vorbește despre cunoaștere ca de un simplu act cognitiv, izolat, ci de o cunoaștere experimentală, pe care o leagă permanent de trăire și o identifică, pe treptele ei superioare, cu unirea cu Dumnezeu în lumină și iubire. Arătând caracterul paradigmatic al cunoașterii divine, Sfântul Grigorie Palama exprima foarte clar și limpede această legatură intrinsecă între gnoză și evlavie, între cunoaștere și trăire, între înțelegere și iubire. Dumnezeu - spune Sfântul Grigorie Palama - iubește, cunoaște și poate împlini tot ce este de
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
fie în istorie. Lasă-ne nene că avem o treabă de făcut. Construim o casă dimpreună. Pune cărămida, pune mortarul ca lumea. De ce îmi furi mortarul mie? Avem alte probleme. Aici trebuie o spargere de paradigmă. Aici trebuie o revoluție paradigmatică. Avem niște reflexe neghioabe, stupide, tâmpite, de asta se răspunde la un moment foarte nervos. Datorită unei asemenea atitudini. Știți care este soluția? Să acceseze la bunul simț al poporului român. Să vadă că toate lucrurile astea sunt deșertăciuni și
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
și un mirean. Primul a lucrat (documentar) cu materialul celui de-al adoilea și a modelat oameni postumi după chipul sfinților. Secundul comentează materialele publicistice cu neadevăruri și tăinuiri despre primul, ca om al cetății, infirmându-le.” Sfârșitul cărții este paradigmatic: „Pe unii Securitatea i-a îngropat de vii în pământ, pe alții și dacă-s morți CNSAS i-a îngropat în dosare.” Concluzia este evidentă: Securitatea nu a murit ... Dr.Ionuț Țene Referință Bibliografica: SFINȚII și Securiștii LUI TEODOR ȚÂNCO
SFINŢII ŞI SECURIŞTII LUI TEODOR TANCO, ARTICOL DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348516_a_349845]
-
găuri negre ce se deschide în chiar inima culturii noastre, lăsând cale liberă doar spectaculosului, senzaționalului, reîncarnării, erotismului, violenței și drogului. Învierea este lăsată în uitare, indiferență și ignoranță. În acest fel survine nihilismul, care pare a fi categoria sintetică paradigmatică a modernității filosofice. Nihilismul neagă orice sens existenței, îi refuză acesteia orice fundament, refuză dreptul la existență oricărui adevăr obiectiv, proclamă totala lipsă de scop în ampla devenire umană și cosmică. Din el se naște, în plan moral, scepticismul în ceea ce privește
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
propriu, de nespusă grandoare! Iar noi credem că toate cele notate aici s-au putut întâmpla nu numai pentru că Divinitatea avea nevoie să fie conștientizată în rândurile creaților săi, (să fie recunoscută și mărturisită ca izvor unic și model genetic paradigmatic al tuturor începuturior), ci și pentru necesitatea ca specia omului să-și cunoască sorgintea, rosturile existențiale curente, drumul și sensul derulării lui. Fiindcă, acela care nu are rădăcini nu știe de unde a apărut în lumină, nu-și explică cum și
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
și literaturii indo-europene, Lucia Wald și D. Slușanschi afirmă că pronumele personal „are paradigme heteroclitice, ireductibile la corelații etimologice limpezi“ (p. 243) și că „el datează dintr-o epocă atât de veche, încât explicația morfologică și etimologică a variațiilor sale paradigmatice ne scapă (cei puțin deocamdată) aproape cu desăvârșire“. Aici se cuvine să facem o scurtă digresiune. În toate vechile limbi pronumele de pers. I sg. „eu“ se compară cu denumirea cerului, care grăiește omului prin tunet. Să ne amintim „convorbirea
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
Conștiință și Compromis” și „Despătimirea. De la etică la ființialitate” se adaugă această lucrare: „Viața în Hristos după Sfântul Ioan Gură de Aur”. Părintele Teofan pune această carte la dispoziția literaturii teologice și bisericești cu un titlu cât se poate de paradigmatic, deoarece acest Sfânt Părinte al Bisericii de la a cărui trecere la venicele lăcașuri se împlinesc o mie șase sute de ani, constituie piatra de hotar a erminiei Sfintelor Scripturi, din momemnt ce a interpretat și a comentat toată Sfânta Scriptură, slujind
PĂRINTELE IEROMONAH DR. TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356430_a_357759]
-
trădarea de țară și de celălalt, incultura, nonvaloarea, imaginea de sine dată continuu la-ntors, mizeria morală ș.a.m.d.?!... Fiindcă acestea, din nefericire, vor fi următoarele coordonate definitorii ale omenirii de mâine. Mi-e teamă însă că procesul de schimbare paradigmatică a noii ordini globale a lumii a început, practic, încă de ieri!... „Îmi plac cuvintele neobișnuite pe care nu le înțeleg...”, rostește la un moment dat Satin în „Azilul de noapte”. Domnule Cehov, domnule Gorki, mă auziți? Dacă da, răspundeți
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]