739 matches
-
naiba ar suporta spitalizarea și toate cele legate de un tratament medical? În loc să fac turism ecumenic, precum ne-a îndemnat ministrul blond al turismului, să zac într-un pat de spital cu picioarele rupte eu, nu patul care e deja paragină, nu-mi convine... Am introdus toate cifrele în abac și am sunat la niște prieteni care nu-mi răspundeau, îndelung. Până ce un elicopter al armatei americane m-a somat să încetez transmisia că sunt localizat prin satelit de pe înălțimile Afganistanului
MODERNIZĂRI LA CENTRALE TELEFONICE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Modernizari_la_centrale_telefonice.html [Corola-blog/BlogPost/357266_a_358595]
-
adevăr de o perioadă neagră și când s-au văzut eliberați au apucat-o fiecare care încotro, uitând de tot și de toate, chiar și de ei înșiși. Au văzut doar prezentul, doar ce era palpabil, amăgitor, hiperbolizat, lăsând în paragină: casele, pământurile, munca părinților lor. Au uitat să se gândească la strămoși, la părinți, la viitor, la copii. Lacrimile copiilor și rugile lor fierbinți i-au determinat să se întoarcă și să aprecieze ceea ce străinii demult nu mai au: dreapta
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409814331.html [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
ziulica de mare, creează confort termic gorjenilor și bună dispoziție, și asta fiindcă au un primar de acțiune, pe dl. Florin Cârciumaru și un președinte al Consiliului Județean, Ion Călinoiu, adevărați gospodari. Când am părăsit Cișmigiul, această „oază” lăsată în paragină, versurile voievodului Limbii Române din poezia „Veneția” îmi sunau atât de triste în urechi, iar sufletul mi-a rămas încărcat pentru mult timp cu o imensă supărare, că acești oameni pe care noi i-am onorat cu votul și le-
TRIST, FOARTE TRIST! INCREDIBILA NEPĂSARE A CELOR CARE NE REPREZINTĂ... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_trist_foarte_tr_marin_voican_ghioroiu_1344159713.html [Corola-blog/BlogPost/354963_a_356292]
-
alt poem, evocă într-un mod absolut original, moștenirea dobândită din trăirile înaintașilor săi: „Moșii mei vânau dropiile tăcerilor / Din rădvanul singurătății....//...au murit într-o pagină / Din cartea amintirilor...”, dar, „...peste mine aplecați / Sapă nostalgii în a inimii mele paragină. // Ei mi-au dăruit setea de ceruri și pustiu / Și mi-au tors peste inimă, depărtarea” („Atavism”). Frumos, profund și foarte trist, în același timp. Din majoritatea poeziilor acestui volum răzbate către sufletul cititorului dragostea poetului față de satul din Bărăgan
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7.html [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
despre aur și mineritul lui, cei ce au comparat situațiile și mineritului intensiv, modern și vin la fața locului să cunoască mai bine situația nu au dreptul să-și exprime nedumeririle sau părerile contradictorii proiectului RMGC. E foarte adevărat că paragina localității și-a mediului se datorează în parte mineritului de întrecere socialistă, dar și dezorientării localnicilor după 1989, dar sunt și argumente ce susțin că paragina și sărăcia este și rezultatul manipulărilor companiei de explorare și dezvoltare din Toronto pentru
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1373240238.html [Corola-blog/BlogPost/357228_a_358557]
-
dreptul să-și exprime nedumeririle sau părerile contradictorii proiectului RMGC. E foarte adevărat că paragina localității și-a mediului se datorează în parte mineritului de întrecere socialistă, dar și dezorientării localnicilor după 1989, dar sunt și argumente ce susțin că paragina și sărăcia este și rezultatul manipulărilor companiei de explorare și dezvoltare din Toronto pentru falimentare companiei românești de minerit, ca să-i ia locul și să facă mare profit rapid prin minerit ultramodern, ultrarapid și mega-poluant. Mă întreb cât mai durează
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1373240238.html [Corola-blog/BlogPost/357228_a_358557]
-
năvălitorii” născuți din colb de copite, au pus manipularea, la rang de constituție. Nu vă luați după aparente ci, mergeți la sate, sau în orice colț al României, unde sigur veți întâlni o realitate cumplită: sate depopulate, pământuri lăsate în paragină, bătrâni care-și plâng neputințele, iar cei buni de muncă sunt exportați în toate colțurile lumii, pentru un pumn de gologani, ca goy de povară. Revoluția, de fapt a fost pusă la cale de tăvălugul Noii Ordini Mondiale, pentru aducerea
ROMÂNIA, ȚARA TA ROMÂNE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493749932.html [Corola-blog/BlogPost/343919_a_345248]
-
augurii se vor arăta Nici un răspuns. Doar o șopârlă Dormind pe lespezi se trezește brusc; Un murmur vag cu iz etrusc Rostogolește-se-ntr-o gârlă Timpul parcă s-a oprit în loc Un turist ia câteva imagini Și lasă-n urmă câte sunt paragini Autobuzul cu turiși ad-hoc. Referință Bibliografică: Bolborosește Pitio ceva! / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 283, Anul I, 10 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
BOLBOROSEŞTE PITIO CEVA! de ION UNTARU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bolboroseste_pitio_ceva_.html [Corola-blog/BlogPost/356708_a_358037]
-
ore vom fi la destinație. Înțeleg că până acum s-a călătorit prin Bulgaria, dar că traseul a fost schimbat recent. În Oradea am oprit aproape de malul Crișului Repede, într-o parcare de lângă sinagoga evreiască; o clădire mare, lăsată în paragină! Nimeni nu o îngrijește, dar nici nu o demolează... In fine, dinspre vest cerul se întunecă... dar rămâne cu atât. Ruta prin Arad și Timișoara, mi se pare lungă... La frontiera sârbească se întunecă. E seara deja! N-am fost
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Ioan_nicoara_o_vacanta_in_grecia_ioan_nicoara_1346406992.html [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
mii și mii de retezate spice! În loc de-oglinzi în care țipă luna, pământ neargintat în care tace, el neavând timpan pentru furtuna sorbită negru și numită „pace”! Pătează ochii iar ce spală mâna, nu se mai duce, după-atâtea ape, paragina de toată săptămâna, în ceasuri, timpul gata să ne scape, funingine de juruințe arse, parfum jilav de rădăcini întoarse, la noi și Dumnezeu stă sub pământ ca în adânci depozite gemând de trupuri care încă nu ne dor, și-n
PRIMENIRE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_isanos_1480501560.html [Corola-blog/BlogPost/375486_a_376815]
-
Ilie la rang de Arhimandrit. Hirotesia sa s-a făcut la 19 septembrie 1947. Aceasta s-a hotărât întrucât Părintele Ilie Cleopa a reușit ca numai în cinci ani de zile să facă dintr-un schit ars integral, aproape în paragină și cu monahii risipiți pe la alte mânăstiri, o mănăstire renumită și bine organizată. În noiembrie 1946, mama Părintelui, văduvă și singură, intră în obștea Mânăstirii Agapia Veche. În 1947 este tunsă în monahism cu numele Agafia. Se nevoiește aici 22
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie by http://confluente.ro/Despre_conceptia_si_viziunea_stelian_gombos_1386060411.html [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
în curte și câteva „acareturi”, construite de bunicul său, Victor Mărășteanu, fiul eroului de la Mărășești, care se numise tot Ion, ca și el.Tatăl său, Nicolae Mărășteanu,nu numai că n-a mai construit nimic , dar le-a lăsat în paragină. Acum arătau jalnic: țigle sparte pe acoperiș, ziduri cu tencuiala căzută,având crăpături umplute cu paie sau zdrențe, temelii măcinate de galeriile șobolanilor, care scoseseră la suprafață mormane de pământ...O vijelie mai acătării, însoțită de o răpăială cu stropi
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1432155701.html [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
vizitatori dacă cineva s-ar fi gândit să profite de legendă. Așa cum italienii fac din orice piatră un monument istoric, românii fac doar din amintiri - „era odată însă nu s-a mai făcut nimic în ultimii ani, a rămas în paragină”. În schimb, adevărata surpriză a venit de la Peleș - aflat în Sinaia, construit între 1873 și 1914. Despre acesta, numai lucruri bune. Făra îndoială însă, cu frunza plagiată sau nu, România merită atenția noastră!
Jurnal de călătorie by http://www.zilesinopti.ro/articole/566/jurnal-de-calatorie-castelul-bran [Corola-blog/BlogPost/99963_a_101255]
-
se taie ilegal 60.000 de metri cubi de lemn. Altfel spus, 3 hectare în fiecare oră. Drept urmare statul român prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale vrea să-i convingă pe români să-și împădurească terenurile agricole lăsate acum în paragină. Proprietarii de terenuri agricole care vor dori să intre în programul prima împădurire vor primi în primul la înființarea pădurii câte 6000 de de euro de hectar. În următorii ani, timp de 12 ani, vor primi câte 2700 de euro
„Prima impadurire”. Cum puteti lua 6.000 de euro de la stat pentru a ajuta Romania sa isi recapete padurile by http://uzp.org.ro/prima-impadurire-cum-puteti-lua-6-000-de-euro-de-la-stat-pentru-a-ajuta-romania-sa-isi-recapete-padurile/ [Corola-blog/BlogPost/92360_a_93652]
-
de tuberculoză, dar au fost duși în sanatorii în zone de munte unde erau foarte bine izolați și aerul curat, puternic de munte le făceau bine. Erau ca într-o familie. Însă după descoperirea antibioticelor sanatoriile au fost lăsate în paragină. Totuși nu trebuie să ne fie frică deoarece medicina viitorului se va baza mai mult pe genetică, încercând să descopere acele gene care sunt “rele”. De altfel descoperirea celulelor stem este o mare realizare științifică. Toată planeta noastră ar putea
NU EXISTA VIATA FARA SANATATE de CAMELIA COSMA în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 by http://confluente.ro/Nu_exista_viata_fara_sanatate.html [Corola-blog/BlogPost/345049_a_346378]
-
de tuberculoză, dar au fost duși în sanatorii în zone de munte unde erau foarte bine izolați și aerul curat, puternic de munte le făceau bine. Erau ca într-o familie. Însă după descoperirea antibioticelor sanatoriile au fost lăsate în paragină.Totuși nu trebuie să ne fie frică deoarece medicina viitorului se va baza mai mult pe genetică, încercând să descopere acele gene care sunt “rele”. De altfel descoperirea celulelor stem este o mare realizare științifică. Toată planeta noastră ar putea
NU EXISTA VIATA FARA SANATATE de CAMELIA COSMA în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 by http://confluente.ro/Nu_exista_viata_fara_sanatate.html [Corola-blog/BlogPost/345049_a_346378]
-
dori un proiect care să depindă sută la sută de sprijinul nostru, pentru că înseamnă că nu este unul sustenabil. Avem exemplul unui domn din Lupșa Mare, Mihai Corcodel. Cu o finanțare de la noi a renovat un fost cămin cultural în paragină. El a plecat de la o reticență extraordinară a oamenilor din localitate. A apelat la ajutorul preotului din sat și încet-încet, cu perseverență, a convins un om să-l ajute, apoi doi. În cele din urmă, toată comunitatea, cu mic cu
Miracolul de la etajul 8, într-un spital făcut în 1968, unde „se moare cu zile”: voluntarii reconstruiesc integral secția de terapie intensivă nou născuți by https://republica.ro/da-miracolul-de-la-etajul-8-intr-un-spital-facut-in-1968-unde-zse-moare-cu-zile-voluntarii-reconstruiesc [Corola-blog/BlogPost/339226_a_340555]
-
mult pentru ei. Le dai încredere oamenilor de acolo că lucrurile se pot schimba în bine și ei evoluează. Avem exemplul unui domn din Lupșa Mare, Mihai Corcodel. Cu o finanțare de la noi a renovat un fost cămin cultural în paragină. El a plecat de la o reticență extraordinară a oamenilor din localitate. De ce să fac, ăia nu fac, de ce să fac eu? A apelat la ajutorul preotului din sat și încet-încet, cu perseverență, a convins un om să-l ajute, apoi
Miracolul de la etajul 8, într-un spital făcut în 1968, unde „se moare cu zile”: voluntarii reconstruiesc integral secția de terapie intensivă nou născuți by https://republica.ro/da-miracolul-de-la-etajul-8-intr-un-spital-facut-in-1968-unde-zse-moare-cu-zile-voluntarii-reconstruiesc [Corola-blog/BlogPost/339226_a_340555]
-
marea lui decepție. Clima aici e foarte aspră, iarna un frig cumplt, vara o căldură înăbușitoare. Pe străzi geții bărboși și pletoși, pășesc înfășurați în cojoace și ițari. Locuitorii vorbesc o gracă împestrițată cu getică și sarmată. Peste tot vede paragină, bordeiele sunt sub pământ,rar se văd pluguri arând și vite păscând. Tomitanii l-au primit cu plăcere, l-au scutit de impozite și l-au numit poetul lor. „Dacă la Roma încă vreun ins mă ține minte Sau numele
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1405402534.html [Corola-blog/BlogPost/349285_a_350614]
-
localitate poartă numele acestui scriitor. După trecerea prin localitate intrăm în acea zonă unde mai persistă a trăi livezile de pruni pe partea sudică a șoselei și cele de meri pe cealaltă parte. Acum aceste averi inestimabile sunt încă în paragină. Poate în viitor se vor redresa? Ajungem încă la ceasurile dimineții în localitatea Lupac, veche localitate minieră a Banatului. Acum din ce a fost a rămas istoria. Adică cele câteva case construite pentru minerii de aici, și 2-3 blocuri construite
DE LA GRĂDINARI LA REŞIŢA...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/De_la_gradinari_la_resita_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/371266_a_372595]
-
de zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost surprinderea și supărarea că locul care altădată era păstrătorul comorilor etnografice ale Domneștiului, muzeul făurit cu migală de Petre, „derbedeul” popii Nicolae Ionescu, astăzi este în paragină, ladă de gunoaie. Dar, deodată, tristețea a fost alungată de vestea cea bună. Un mare suflet, cu rădăcini adânci în glia basarabă a Domneștiului, av. Catia Rădulescu, va face din clădirea fostului muzeu o bijuterie a așezării, o construcție ce
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/O_alta_sultanica.html [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
Noi am găsit-o undeva abandonată în comuna Călărași, unde a fost strămutată biserica prin 1919, ea a fost aici, a fost demontată și a fost montată acolo. A fost lăsată mai bine de șaptezeci și ceva de ani în paragină. Noi ne-am dus, am făcut toate demersurile să o readucem înapoi și am adus-o, doar rămășițele - bârne, care mai pot fi folosite încât să o restaurăm, să o reconstruim, folosind materiale vechi și să restaurăm exact cum era
1879 CÂMPIA TURZII de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1472949367.html [Corola-blog/BlogPost/381577_a_382906]
-
conduseră până la poarta sanatoriului. Femeia le mulțumi cu căldură ... apoi intrară pe poarta intredeschisa.Curtea sanatoriului era destul de mare și plină de multă vegetație ce amintea de o frumoasă grădină,,Undeva printre pomi se vedea o fântână arteziana lăsată în paragină și un chioșc de vară, De la poarta o alee ducea spre o cladire destul de impunătoare ale cărei ziduri erau făcute din granit,Cănd ajunseră aproape de clădire pe o ușă ieși o femeie în halat alb, ce părea a fi cadru
DESTIN DE FEMEIE.OANA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Destin_de_femeieoana_dan_petrescu_1357567366.html [Corola-blog/BlogPost/348924_a_350253]
-
alt poem, evocă într-un mod absolut original, moștenirea dobândită din trăirile înaintașilor săi: „Moșii mei vânau dropiile tăcerilor / Din rădvanul singurătății....//...au murit într-o pagină / Din cartea amintirilor...”, dar, „..peste mine aplecați / Sapă nostalgii în a inimii mele paragină. // Ei mi-au dăruit setea de ceruri și pustiu / Și mi-au tors peste inimă, depărtarea” („Atavism”). Frumos, profund și foarte trist, în același timp... Din majoritatea poeziilor acestui volum răzbate către sufletul cititorului dragostea poetului față de satul din Bărăgan
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Nichita_tomescu_reprezentant_juridic_al_canadei_la_onu_avocat_al_mafiotilor_si_poet_al_baraganului_.html [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
suntem pe lista de priorități a guvernului, constructorul s-a oprit din lucrare... Proiectul fiind realizat la acel timp numai în proporție de 8%. Rămăseserăm cu străzile Ogorului, Ilie Iorgu și strada Panduri de la Tudor Vladimirescu neterminate, ba într-o paragină de nedescris, știți... Datorită stopării lucrărilor de către constructor, ne aflăm în instantă și dezbatem din punct de vedere judiciar dacă a fost normal ca la începutul lucrărilor să facă varză trei străzi deodată, pentru a-și face dânșii front de
INTERVIU CU DOAMNA PRIMAR A LOCALITĂȚII MIHAIL KOGĂLNICEANU, DOAMNA ANCUŢA BELU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1465026785.html [Corola-blog/BlogPost/378164_a_379493]