158 matches
-
ciuperca atacă fructele de măr, păr, piersic, viță de vie și alte plante. Simptome. Atacul se manifestă în livadă, pe fructele care au atins mărimea caracteristică soiului, prin apariția unor pete brunii, circulare de câțiva centimetri în diametru. Deseori țesuturile parazitate prezintă o ușoară adâncire, iar la suprafață, se constată prezența fructificațiilor sub forma unor puncte mai închise la culoare, ce sunt așezate în inele concentrice. Pe măsură ce petele circulare de țesut brun se măresc, se formează alte inele punctiforme, lagăre (fructificații
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
măr și gutui. La noi produce pagube în pepiniere și livezi, în special în anii ploioși. Simptome. La începutul lunii iunie, încep să apară pe frunze pete circulare de 1-6 mm în diametru, de culoare brună. În scurt timp, țesuturile parazitate încep să se albească în centru, rămânând înconjurate de un inel cenușiubruniu. În dreptul petelor devenite alburii, se observă prezența unor formațiuni punctiforme mici, negre, reprezentând fructificațiile ciupercii. Uneori, la soiurile sensibile, se formează un număr foarte mare de pete, acestea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prun apare prin luna mai-iunie. La început, atacul se manifestă prin apariția de frunze a unor pete circulare, gălbui portocalii, de 3-20 mm în diametru și cu aspect cerat. Cu timpul petele se înroșesc, căpătând o nuanță cărămizie, iar porțiunea parazitată se bombează ușor spre partea inferioară a frunzelor, unde petele prezintă mici formațiuni punctiforme mai închise la culoare, care sunt fructificații cu spori. Pe timp umed, sporii sunt eliminați în masă și apar în dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sporii formați în număr mare pe frunzele acestuia, trec și infectează livezile de prun. Sporii de rezistență apar mai târziu. Ciuperca iernează sub formă de spori de rezistență sau ca miceliu de rezistență în organele subterane ale speciilor de Anemone parazitate. Primăvara, sporii de rezistență germinează și dau infecții pe speciile de Anemone. Plantele de Anemone infectate, prezintă frunze zbârcite, de culoare verde-gălbuie și puternic îngroșate. Pe partea inferioară a frunzelor se formează sporii ce vor produce infecții pe porumbar . Prevenire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pagube în anii cu primăveri reci și umede, urmate de veri secetoase, călduroase. Simptome. Atacul apare mai întâi pe frunzele tinere de la vârful lăstarilor, sub forma unor pete albe de miceliu, care se pot întinde și ocupă întreaga suprafță. Frunzele parazitate iau un aspect prăfos, se deformează, se încrețesc și în cele din urmă se usucă. Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect prăfos, datorită
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fără margini precise, la început gălbui, iar mai târziu țesuturile se înroșesc. Petele roșiatice ocupă mari porțiuni de frunză. Pe partea inferioară a frunzei, în dreptul acestor pete, se observă prezența unor punctișoare brun-închise, ușor bombate, care sunt fructificațiile ciupercii. Frunzele parazitate se răsucesc parcă ar fi atacate de către larva insectei "țigărar" (Rhynchites), iar cozile frunzelor se înconvoaie în jos. Frunzele atacate rămân atârnate pe pomi în timpul iernii (fig. 173). Pe frunzele căzute, începând din toamnă, apar peritecii (fructificații de rezistență prevăzute
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
punctișoare negricioase. Dacă atacul pe fructe este timpuriu, ciuperca poate ajunge până la miez, pe care îl înnegrește. Atacul pe lăstari are mai mică importanță; pe aceste organe ciuperca produce pete brune alungite în dreptul cărora scoarța este distrusă. La suprafața țesuturilor parazitate se formează grupuri de spori de culoare neagră cu aspect punctiform (fig. 177). Transmitere-răspândire. Sporii asigură răspândirea ciupercii în toată perioada de vegetație, iar în zonele mai calde, rezistă și peste iarnă,asigurând infecțiile din primăvară. Pe frunzele căzute apar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ies spre exterior prin stomate (deschideri naturale) sau prin rupturile țesuturilor. În secțiune, frunza prezintă pungi în care se formează bacterii. În urma unui atac puternic, frunzele se îngălbenesc, se înnegresc și cad, desfrunzirea pomului având loc înainte de vreme. Lăstarii tineri parazitați se veștejesc, prezintă crăpături în scoarță, iar în dreptul acestor răni alungite se formează lichidul bacterian de culoare gălbuie negricioasă, foarte abundent pe timp umed. Pe timp secetos, lăstarii atacați se înnegresc și se usucă. Pot fi atacate și ramurile schelet
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
stomate (deschideri naturale) sau prin diferite rupturi mecanice ce le prezintă scoarța ramurilor; infecțiile sunt favorizate de temperaturi coborâte și umiditate ridicată, condiții ce se realizează primăvara și toamna. Viermii de mătase nu pot fi hrăniți cu frunze de dud parazitate și nici cu cele tratate. Bacteriile iernează în scoarța ramurilor infectate sau pe sol, în frunzele căzute. Prevenire și combatere. Măsurile de combatere urmăresc limitarea focarelor de infecție astfel: puieții bolnavi în pepinieră vor fi distruși prin ardere; ramurile puternic
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
noastră unde se cultivă agrișul și coacăzul, putând produce desfrunzirea masivă a acestor plante în anii ploioși. Simptome. Ciuperca parazitează în special frunzele deși, în alte țări (S.U.A.) atacul pe lăstari și fructe este foarte des întâlnit și păgubitor. Frunzele parazitate prezintă numeroase pete de 1-2 mm în diametru, de formă circulară și de culoare brună cu nuanță roșcată (când atacul se manifestă pe coacăzul negru). În centrul acestor pete, țesuturile se brunifică, iar ciuperca formează gheme de miceliu pe care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mici cancere deschise (fig. 181). În cazuri mai rare, atacul pe codițe și fructe, duce la zbârcirea și căderea acestora. Plantele sunt puternic debilitate, nu mai fructifică normal, iar rezistența lor la ger scade mult. Transmitere-răspândire. Sporii formați pe țesuturile parazitate răspândesc boala, producându se infecții în special pe timp umed. Temperatura optimă de germinare a sporilor variază între 15-25șC, iar perioada între două infecții este de 1-2 săptămâni. Iernarea parazitului are loc fie sub formă de spori, ce sunt rezistenți
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
culoare brună sau violace. Petele pot să se unească și în acest caz frunzele prezintă pete mari, brune, ce ating 10-15 milimetri în diametru. În centrul petelor se observă punctișoare mici brune negricioase, fructificațiile cu spori ale ciupercii. Uneori, țesuturile parazitate se brunifică, devin sfărămicioase și cad, iar frunzele apar ciuruite, apoi cad înainte de vreme (fig. 184). Transmitere-răspândire. Iernarea parazitului are loc sub formă de miceliu de rezistență, care va genera fructificații de rezistență, ce-și vor elimina sporii lor în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
care se formează pe frunzele distruse; în interiorul acestora se găsesc sporii ce ajung la maturitate în primăvara următoare și produc noi infecții. În iernile mai blânde, ciuperca poate rezista sub formă de spori și de miceliu de rezistență în organele parazitate ale plantei. Prevenire și combatere. Se recomandă ca în fiecare toamnă, culturile atacate să se cosească, iar materialul rezultat să fie distrus prin ardere. Soiurile nou omologate în 2003Delicios,Mara,Ralu,Roxana,Safi r șI Viva sunt tolerante la această
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
recoltării și transportului, când este favorizată răspândirea ciupercii. Fructele se alterează parțial, acoperindu-se inițial cu un puf cenușiu, pentru ca apoi în scurt timp, să fie afectate în întregime de un putregai total. În câmp, pe timp de secetă, fructele parazitate se usucă, purtând sporii ce constituie o sursă de infecție pentru plantele din jur. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul și se răspândește în cursul perioadei de vegetație prin sporii de tip Botrytis. Prevenire și combatere. Pentru prevenirea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se usucă, semințele ies în evidență, iar ciorchinii distruși în totalitate, au miros de mucegai. În toamnele ploioase, bobițele atacate de făinare sunt acoperite cu putregai cenușiu, pagubele putând fi foarte mari. Spre toamnă, pe pâsla miceliană și pe organele parazitate se constată uneori prezența fructificațiilor de rezistență (cleistotecii), care apar ca niște puncte mici, de culoare neagră. Atacurile târzii de pe bobițele ajunse la maturitate le depreciază calitativ strugurii, la suprafața acestora formându-se numeroase pete brune (fig. 190). Transmitere-răspândire. Principalele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Ciuperca atacă organele verzi ale viței de vie, boala manifestându-se în primăvară, înainte de apariția manei. Pe frunze, apar pete mici, colțuroase sau circulare, de câțiva milimetri în diametru, în dreptul cărora țesuturile devin cenușii-brunii, cu un inel mai întunecat. Țesuturile parazitate se sfâșie și frunzele apar perforate (fig. 191). Pe lăstarii tineri, boala poate căpăta un caracter foarte grav; pe suprafața acestor organe, începând din luna aprilie-mai, se formează pete ce se pot uni atingând dimensiuni de câțiva centimetri. Scoarța atacată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
specii lemnoase, arbori de pădure, pomi, arbuști fructiferi, viță de vie. K.P. Link și G.B. Ramsey (1932) au semnalat prezența atacului și pe cartofi cultivați într-un teren proaspăt desțelenit ( G. Viennot-Bourgin, 1949). Simptome. Vița de vie cât și pomii parazitați au un aspect caracteristic de suferință. Frunzele acestor plante sunt mai mici ca dimensiune, de colorate și deseori cad înainte de vreme. Ramurile încep să se usuce de sus în jos. Dacă se analizează rădăcinile viței de vie sau ale pomilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
au un aspect caracteristic de suferință. Frunzele acestor plante sunt mai mici ca dimensiune, de colorate și deseori cad înainte de vreme. Ramurile încep să se usuce de sus în jos. Dacă se analizează rădăcinile viței de vie sau ale pomilor parazitați se constată că acestea se brunifică și în cele din urmă putrezesc complet. Rădăcinile prezintă o scoarță brună ce se detașează, iar la nivelul lemnului se constată prezența unor cordoane groase, formate din împletirea filamentelor miceliene (rizomorfe) care au o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Sandu-Ville. Ea este mai des întâlnită în spațiile protejate dar și în câmp, în special pe trandafirii buchetari. Simptome. Ciuperca parazitează toate organele verzi formând o pâslă albicioasă, mai fină sau mai densă, constituită din miceliu. Sub aceste pâsle, țesuturile parazitate se îngălbenesc și se brunifică. Porțiunile atacate capătă aspect prăfos datorită sporilor ce apar și au aspect de pudră, de făină, presărată pe frunze, tulpini sau chiar flori. Miceliul capătă în final o colorație albcenușie (fig. 206). Ciuperca parazitează în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
datorită sporilor ce apar și au aspect de pudră, de făină, presărată pe frunze, tulpini sau chiar flori. Miceliul capătă în final o colorație albcenușie (fig. 206). Ciuperca parazitează în condiții de secetă atmosferică, adică atunci când plantele transpiră puternic. Organele parazitate se brunifică așa încât frunzele se usucă, florile nu se deschid sau au petalele mici, pătate, fără valoare comercială. Lăstarii parazitați sunt debili și în cursul iernilor geroase vor pieri. Transmitere-răspândire. În timpul vegetației, ciuperca se răspândește prin sporii duși de curenții
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în final o colorație albcenușie (fig. 206). Ciuperca parazitează în condiții de secetă atmosferică, adică atunci când plantele transpiră puternic. Organele parazitate se brunifică așa încât frunzele se usucă, florile nu se deschid sau au petalele mici, pătate, fără valoare comercială. Lăstarii parazitați sunt debili și în cursul iernilor geroase vor pieri. Transmitere-răspândire. În timpul vegetației, ciuperca se răspândește prin sporii duși de curenții de aer, infecțiile fiind mai frecvente atunci când temperatura este de 26-27o și frunzele transpiră puternic. De la un an la altul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rezistă sub formă de fructificații de rezistență, miceliu de rezistență în muguri sau la baza ghimpilor. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală trebuie respectate atât în câmp cât și în seră, ele constând din strângerea și arderea resturilor plantelor parazitate. În sere și solarii se recomandă o irigare cu norme moderate, însoțită de o bună aerisire pentru a se evita transpirația exagerată a frunzelor. În timpul perioadei de vegetație se vor face stropiri cu: Metoben 70 PU0,1 % (t.p.14
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe fața superioară a limbului. Petele au dimensiuni foarte variate de la 3-4 mm și până la 15 mm în diametru, în funcție de sensibilitatea soiului la această ciupercă Frunzele pot prezenta zone mari negre datorită unirii petelor, iar în final, prin brunificarea zonelor parazitate frunzele se usucă (fig. 207). Transmitere răspândire. Sporii asigură răspândirea ciupercii, care va produce noi infecții dacă temperaturile se mențin între 23-25șC și umiditatea atmosferică este mare (70 %). Forma de rezistență (apoteciile) apare numai în cazul în care frunzele atacate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ciuperci 12.6.1.Mana feniculului Plasmopara mei-foeniculi Boala a fost descrisă pentru prima dată în lume de Tr. Săvulescu și Olga Săvulescu în 1951. Simptome. Frunzele atacate prezintă pete galbene undelemnii, ce cu timpul devin brune în urma uscării țesuturilor parazitate. Pe partea inferioară a frunzelor în dreptul petelor apare un puf alb alcătuit din miceliul ciupercii. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește prin spori și rezistă de la un an la altul prin sporii de rezistență ce se formează în țesuturi. Prevenire și combatere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dramă. Dramă, însă, din punctul de vedere al calității documentarului, dramă care punea în umbră adevărata tragedie a faptelor prezentate, care altfel ar fi fost destul de expresive pentru a impresiona prin ele însele. Numai că expresivitatea poeticească a realizatoarei a parazitato pe cea a realității și, astfel, a fost compromis un un lucru foarte important și grav cum e cel al închisorilor comuniste. Astăzi, precum spuneam, ohtatul poeticesc sa refugiat în locuri unde încă se poate manifesta în voie. Îl poți
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]