1,079 matches
-
de frasin, rădăcină de cicoare, rădăcină de lemn dulce, fenicul. Se ia o linguriță amestecată în puțină apă dimineața, iar dozele se măresc sau se micșorează funcție de efect. 5.12. HEPATITA CRONICĂ Hepatita cronică reprezintă un proces inflamator cronic al parenchimului hepatic, care de la început poate avea caracter cronic sau poate reprezenta o cronicizare a unui proces acut. Din punctul de vedere al medicinei naturiste nu se face diferențierea: A, B, C... Iar clasificarea suficientă din punct de vedere fitoterapeutic se
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
cârcelul). Se bea 1-2 căni pe zi dintr-o infuzie cu 2-3 g la o cană. XII.12. BOLI ALE APARATULUI RENAL 12.1. NEFRITELE, PIELONEFRITELE ȘI LITIAZA RENALĂ Diagnostic: NEPHROLITHIASIS (PROPHYLAXIS) Procesele inflamatorii de la nivelul aparatului urinar afectează atât parenchimul renal cât și căile de excreție (calicele, ureterele, vezica urinară și uretra) tulburând funcționalitatea parenchimului renal la nivelul unității numită nefron (fiecare rinichi dispunând anatomic de minimum 1 milion de nefroni). Când este afectată unitatea anatomo-funcțională a nefronului numele bolilor
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
cană. XII.12. BOLI ALE APARATULUI RENAL 12.1. NEFRITELE, PIELONEFRITELE ȘI LITIAZA RENALĂ Diagnostic: NEPHROLITHIASIS (PROPHYLAXIS) Procesele inflamatorii de la nivelul aparatului urinar afectează atât parenchimul renal cât și căile de excreție (calicele, ureterele, vezica urinară și uretra) tulburând funcționalitatea parenchimului renal la nivelul unității numită nefron (fiecare rinichi dispunând anatomic de minimum 1 milion de nefroni). Când este afectată unitatea anatomo-funcțională a nefronului numele bolilor renale au denumirea de glomerulonefrite, când procesul infecțios se datorează stazei la nivelul căilor urinare
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
insuficiență respiratorie. Insuficiența respiratorie poate apărea și mai târziu, din cauza fibrozelor pulmonare consecutive inflamațiilor recidivante sau altor complicații ale pneumoniilor (bronșiectazii sau emfizem pleural). Hemoragia pulmonară se manifestă ca o expectorație sangvină, proveniența fiind din bronhii, trahee, laringe, sau din parenchimului pulmonar în cazul unei congestii pulmonare datorate unei afecțiuni mitrale. Hemoptizia este de cele mai multe ori o manifestare a tuberculozei, sau, mai rar, urmarea rupturii unui anevrism toracic. Bronșiectazia apare de obicei la maturitate, ca o consecință a bronșitelor
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
ameliorarea hipocalcemiei neonatale, a celor consecutive corticoterapiei, hipoparatiroidiei, sarcinii, alăptării sau tratamentului cu anticonvulsivante, tratamentului osteoporozei, osteomalaciei, ostreodistrofiei, contracturilor musculare tetaniforme de cauză hipocalcemică. Reacțiile adverse constau în tulburări gastrointestinale, hipercalciurie, litiază renală și diferite calcificări ectopice (printre care a parenchimului hepatic), combinația calciu- vitamina D fiind contraindicată în caz de hipercalcemie, hipercalciurie, insuficiență renală. Produsele Calciu Sandoz cu Vit. D și Calciu Sandoz cu Vitamina C se prezintă sub forma unor comprimate efervescente ce asociază calciul cu vitaminele respective. Primul
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
se menține „negativă” (sub 760 mm Hg, adică sub presiunea atmosferică). Capacitatea vitală reprezintă volumul de aer ce poate fi eliminat în timpul unei expirații forțate, după un inspir profund. Ea este scăzută în afecțiuni pulmonare ce sunt însoțite de reducerea parenchimului pulmonar (pneumonie, atelectazie) sau când expansiunea plămânilor este împiedicată (revărsate pleurale, deformări ale cuștiitoracice). Încondiții de imobilizare prelungită, capacitatea vitală este modificată prin ambele fenomene. În ortostatism, conținutul abdominal exercită o presiune uniformă asupra diafragmei. În clinostatism, presiunea este distribuită
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
confluează formând ‘’ lacuri’’ sanguine, au pereții discontinui, la formarea pereților participând și celula reticulată, ceea ce face ca, între stromă și componenta vasculară să fie o strânsă legătură. Se poate descrie chiar o structură unică numită tramă conjunctivo - vasculară. § componenta celulară (parenchim medular) - este formată din celulele seriilor medulare: eritrocitară, granulocitară, megacariocitară, ele având o serie de particularități. Astfel, eritroblaștii se găsesc sub formă de ‘’cuiburi’’ sau ‘’insule eritroblastice’’ (în centru un macrofag care hrănește cu fier eritroblaștii din jur). Elementele granulocitare
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
mai mulți lobuli mici, ovoizi, ce reprezintă unitate morfo funcțională a organului. La exterior, el prezintă o capsulă fibro conjunctivă, din care pleacă spre interior trabecule (travee conjunctive), care, delimitează lobulii timici. În interior, se află stroma reticulară care susține parenchimul cu timocite; fiecare lobul timic fiind format din două zone: o zonă corticală (periferică) - închisă la culoare o zonă medulară (centrală) - slab colorată Corticala și medulara, sunt asemănătoare din punct de vedere histologic, diferențele apărând în ceea ce privește proporția stromei și a
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
cu timocite; fiecare lobul timic fiind format din două zone: o zonă corticală (periferică) - închisă la culoare o zonă medulară (centrală) - slab colorată Corticala și medulara, sunt asemănătoare din punct de vedere histologic, diferențele apărând în ceea ce privește proporția stromei și a parenchimului. În corticală - limfocitele (timocitele) tinere sunt dense, iar celulele stromale au citoplasma palid colorată și aproximativ, nu se văd. În medulară - parenchimul limfo-formator este lax, timocitele sunt rare, iar elementele stromale sunt mai evidente. În medulară apar formațiuni proprii timusului
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
colorată Corticala și medulara, sunt asemănătoare din punct de vedere histologic, diferențele apărând în ceea ce privește proporția stromei și a parenchimului. În corticală - limfocitele (timocitele) tinere sunt dense, iar celulele stromale au citoplasma palid colorată și aproximativ, nu se văd. În medulară - parenchimul limfo-formator este lax, timocitele sunt rare, iar elementele stromale sunt mai evidente. În medulară apar formațiuni proprii timusului - corpusculii lui Hasal - formațiuni globuloase, de mărimi diferite, având în interior celule degenerate învelite de mai multe celule epiteliale aplatizate și cu
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
Pander. După diferențiere, aceste celule migrează și colonizează primordiile organelor limfoide centrale (timus, bursa Fabricius - prezentă doar la păsări), iar apoi migrează și se transformă în limfocite ,,T” și ,,B”, care colonizează primordiile organelor limfoide periferice. Ele, formează prin diviziune, parenchimul, ganglionii limfatici și splina. Amigdalele împreună cu apendicele ileo-cecal și cu plăcile Peyer, formează țesutul limfoid central la mamifere și om (echivalente ale bursei Fabricius de la păsări). Amigdala, este o formațiune ovalară, formată dintr-un conglomerat de noduli limfoizi și infiltrații
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
foliculilor. Sângele este apoi drenat în venele poscapilare care se unesc și dau vene și apoi o venă mare, care părăsește ganglionii tot prin hil. Din punct de vedere structural, ganglionii limfatici sunt formați din: capsulă, sinusuri subcapsulare, stromă și parenchim. Capsula - ganglionului este conjunctivă și delimitează la interior parenchimul. Pe fața internă, capsula prezintă mai multe travei conjunctivo vasculare, care împart ganglionii în compartimente inegale. Sinusurile subcapsulare - se află între capsulă și parenchim, fiind format dintr-o rețea de fibre
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
se unesc și dau vene și apoi o venă mare, care părăsește ganglionii tot prin hil. Din punct de vedere structural, ganglionii limfatici sunt formați din: capsulă, sinusuri subcapsulare, stromă și parenchim. Capsula - ganglionului este conjunctivă și delimitează la interior parenchimul. Pe fața internă, capsula prezintă mai multe travei conjunctivo vasculare, care împart ganglionii în compartimente inegale. Sinusurile subcapsulare - se află între capsulă și parenchim, fiind format dintr-o rețea de fibre reticulinice în care se deschid unele aferențe limfatice, la
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
formați din: capsulă, sinusuri subcapsulare, stromă și parenchim. Capsula - ganglionului este conjunctivă și delimitează la interior parenchimul. Pe fața internă, capsula prezintă mai multe travei conjunctivo vasculare, care împart ganglionii în compartimente inegale. Sinusurile subcapsulare - se află între capsulă și parenchim, fiind format dintr-o rețea de fibre reticulinice în care se deschid unele aferențe limfatice, la nivelul sinusurilor având loc o primă filtrare și barare a microbilor și celulelor canceroase. Stroma - este o rețea reticulinică tridimensională cu două tipuri de
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
ochiuri: ♦ ochiuri alungite și tapetate cu celule reticulo-endoteliale, formând capilarele sinusoide limfatice, capilare care, împreună cu limfocitele vecine, formează țesutul limfoid lax (lacunar) - cu rol de filtrare a limfei. ♦ ochiuri rotunjite, poligonale, căptușite cu celule reticulare fixe, în care se găsește parenchimul limfoid ganglionar, format din țesut limfoid dens. Parenchimul - răspândit în toată masa ganglionară sub formă de țesut limfoid dens, el, fiind străbătut de zone cu țesut limfoid lax. Structura lui este diferențiată, datorită prezenței ramificărilor arteriale și a capilarelor sinusoide
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
formând capilarele sinusoide limfatice, capilare care, împreună cu limfocitele vecine, formează țesutul limfoid lax (lacunar) - cu rol de filtrare a limfei. ♦ ochiuri rotunjite, poligonale, căptușite cu celule reticulare fixe, în care se găsește parenchimul limfoid ganglionar, format din țesut limfoid dens. Parenchimul - răspândit în toată masa ganglionară sub formă de țesut limfoid dens, el, fiind străbătut de zone cu țesut limfoid lax. Structura lui este diferențiată, datorită prezenței ramificărilor arteriale și a capilarelor sinusoide. Zona centrală (medulară), are parenchimul asemănător unor cordoane
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
țesut limfoid dens. Parenchimul - răspândit în toată masa ganglionară sub formă de țesut limfoid dens, el, fiind străbătut de zone cu țesut limfoid lax. Structura lui este diferențiată, datorită prezenței ramificărilor arteriale și a capilarelor sinusoide. Zona centrală (medulară), are parenchimul asemănător unor cordoane limfocitare medulare, datorită ramificărilor arteriale. Zona periferică (corticala), conține capilare sinusoide și parenchim difuz, cu aspect mai mult sau mai puțin folicular. Corticala, se diferențiază într-o: corticală superficială (nodulară) - în care se găsesc limfocite ,,B” dispuse
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
fiind străbătut de zone cu țesut limfoid lax. Structura lui este diferențiată, datorită prezenței ramificărilor arteriale și a capilarelor sinusoide. Zona centrală (medulară), are parenchimul asemănător unor cordoane limfocitare medulare, datorită ramificărilor arteriale. Zona periferică (corticala), conține capilare sinusoide și parenchim difuz, cu aspect mai mult sau mai puțin folicular. Corticala, se diferențiază într-o: corticală superficială (nodulară) - în care se găsesc limfocite ,,B” dispuse în agregate nodulare (foliculare) corticala profundă (paracorticala intermediară) - formată din limfocite ,,T” dispuse într-o masă
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
hilului; trabecule care sunt nu numai structuri de atașare a citoreticolului, ci și căi ale vaselor de sânge. Splina are o stromă dublă formată din: stroma conjunctivo-vasculară - formată din trabecule și vase aferente stroma reticulinică - formată din structuri pentru reținerea parenchimului în jurul sinusurilor splenice (pulpa roșie) și structuri care se găsesc de-a lungul arterelor și capilarelor postarteriale (pulpa albă); stroma reticulincă corespunzând stromei ganglionilor limfatici. Pulpa roșie este formată din țesut limfoid lax cu rol de filtrare a sângelui, țesut
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
subțiri, cu spații intercelulare mari (12-30 % la rădăcini și fructe, valori superioare la frunze). Salata, spanacul și varza au țesuturi parenchimatice asimilatoare, cu rol în fotosinteză. Un rol de acumulare a substanțelor de rezervă îl au țesuturile parenchimatice de depozitare: parenchimul medular la cartofi și parenchimul lemnos la ridichi depozitează amidon. Parenchimul liberian al morcovilor depozitează amidon, zaharoză și caroten. Parenchimul cortical al guliilor depozitează amidon și zaharoză. Parenchimul fundamental al fasolei, alunelor și nucilor depozitează lipide, protide și amidon. Sclerenchimul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
12-30 % la rădăcini și fructe, valori superioare la frunze). Salata, spanacul și varza au țesuturi parenchimatice asimilatoare, cu rol în fotosinteză. Un rol de acumulare a substanțelor de rezervă îl au țesuturile parenchimatice de depozitare: parenchimul medular la cartofi și parenchimul lemnos la ridichi depozitează amidon. Parenchimul liberian al morcovilor depozitează amidon, zaharoză și caroten. Parenchimul cortical al guliilor depozitează amidon și zaharoză. Parenchimul fundamental al fasolei, alunelor și nucilor depozitează lipide, protide și amidon. Sclerenchimul este un țesut de susținere
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
superioare la frunze). Salata, spanacul și varza au țesuturi parenchimatice asimilatoare, cu rol în fotosinteză. Un rol de acumulare a substanțelor de rezervă îl au țesuturile parenchimatice de depozitare: parenchimul medular la cartofi și parenchimul lemnos la ridichi depozitează amidon. Parenchimul liberian al morcovilor depozitează amidon, zaharoză și caroten. Parenchimul cortical al guliilor depozitează amidon și zaharoză. Parenchimul fundamental al fasolei, alunelor și nucilor depozitează lipide, protide și amidon. Sclerenchimul este un țesut de susținere (mecanic), alcătuit din celule strâns unite
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
parenchimatice asimilatoare, cu rol în fotosinteză. Un rol de acumulare a substanțelor de rezervă îl au țesuturile parenchimatice de depozitare: parenchimul medular la cartofi și parenchimul lemnos la ridichi depozitează amidon. Parenchimul liberian al morcovilor depozitează amidon, zaharoză și caroten. Parenchimul cortical al guliilor depozitează amidon și zaharoză. Parenchimul fundamental al fasolei, alunelor și nucilor depozitează lipide, protide și amidon. Sclerenchimul este un țesut de susținere (mecanic), alcătuit din celule strâns unite ce prezintă pereții îngroșați prin lignificare. Se întâlnește sub
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de acumulare a substanțelor de rezervă îl au țesuturile parenchimatice de depozitare: parenchimul medular la cartofi și parenchimul lemnos la ridichi depozitează amidon. Parenchimul liberian al morcovilor depozitează amidon, zaharoză și caroten. Parenchimul cortical al guliilor depozitează amidon și zaharoză. Parenchimul fundamental al fasolei, alunelor și nucilor depozitează lipide, protide și amidon. Sclerenchimul este un țesut de susținere (mecanic), alcătuit din celule strâns unite ce prezintă pereții îngroșați prin lignificare. Se întâlnește sub forma unor fibre alungite, în epicarpul alunelor. Sub
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și sfecla au o capacitate de păstrare superioară morcovilor, pătrunjelului de rădăcină, păstârnacului și țelinei de rădăcină. Morcovul face de fapt trecerea de la o grupă la alta, având rizoderma foarte subțire, practic fiind greu de stabilit limita între cuticulă și parenchim. Morcovii manifestă o mare sensibilitate chiar față de vătămări mecanice neînsemnate. Cu toate acestea ei manifestă o capacitate superioară de cicatrizare a rănilor superficiale, care se poate realiza în circa 10 zile la 10-120C și UR 90-95%. Rădăcinoasele mai perisabile au
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]