2,639 matches
-
pas, cel din urmă declarîndu-se el însuși, în Răspunsul micilor funcționari, un emul al cuplului Anghel-Iosif: Voi atingeți culmea, noi suntem în mers". Un referat despre parodiile lui Topîrceanu va deveni nucleul lucrării de diplomă a lui Cazimir: Despre arta parodiei în literatura română, susținută în iunie 1955. Conducătorul științific al tezei, Ov. S. Crohmălniceanu, îi alcătuise următorul Referat: "Lucrarea Despre arta parodiei în literatura română este o lucrare cu totul remarcabilă. Ea atacă o temă necercetată și în general reușește
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
mers". Un referat despre parodiile lui Topîrceanu va deveni nucleul lucrării de diplomă a lui Cazimir: Despre arta parodiei în literatura română, susținută în iunie 1955. Conducătorul științific al tezei, Ov. S. Crohmălniceanu, îi alcătuise următorul Referat: "Lucrarea Despre arta parodiei în literatura română este o lucrare cu totul remarcabilă. Ea atacă o temă necercetată și în general reușește, fără să facă exces de erudiție, să aducă totuși numeroase elemente noi de cercetare cu privire la începuturile artei parodistice în poezia și proza
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
fără să facă exces de erudiție, să aducă totuși numeroase elemente noi de cercetare cu privire la începuturile artei parodistice în poezia și proza noastră. Valoroase sînt și încercările de delimitare estetică a artei parodistice, cît și propunerea de clasificare pe categorii (parodia prin substituție, parodia-variantă, parodia sintetică). Autorul creează, chiar în textul lucrării, o parodie - nu prea ingenioasă - după Topîrceanu. Mai puțin ascuțit e tratată literatura parodistică de după 23 August. De asemenea mi se pare că sensul exact al parodiilor lui Topîrceanu
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
de erudiție, să aducă totuși numeroase elemente noi de cercetare cu privire la începuturile artei parodistice în poezia și proza noastră. Valoroase sînt și încercările de delimitare estetică a artei parodistice, cît și propunerea de clasificare pe categorii (parodia prin substituție, parodia-variantă, parodia sintetică). Autorul creează, chiar în textul lucrării, o parodie - nu prea ingenioasă - după Topîrceanu. Mai puțin ascuțit e tratată literatura parodistică de după 23 August. De asemenea mi se pare că sensul exact al parodiilor lui Topîrceanu după Arghezi n-a
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
cercetare cu privire la începuturile artei parodistice în poezia și proza noastră. Valoroase sînt și încercările de delimitare estetică a artei parodistice, cît și propunerea de clasificare pe categorii (parodia prin substituție, parodia-variantă, parodia sintetică). Autorul creează, chiar în textul lucrării, o parodie - nu prea ingenioasă - după Topîrceanu. Mai puțin ascuțit e tratată literatura parodistică de după 23 August. De asemenea mi se pare că sensul exact al parodiilor lui Topîrceanu după Arghezi n-a fost perceput, acestea fiind date ca parodii cu intenție
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
pe categorii (parodia prin substituție, parodia-variantă, parodia sintetică). Autorul creează, chiar în textul lucrării, o parodie - nu prea ingenioasă - după Topîrceanu. Mai puțin ascuțit e tratată literatura parodistică de după 23 August. De asemenea mi se pare că sensul exact al parodiilor lui Topîrceanu după Arghezi n-a fost perceput, acestea fiind date ca parodii cu intenție satirică. Ele au apărut însă în Bilete de papagal, însoțite de rînduri omagiale la adresa lui Arghezi. Lucrarea este bine scrisă, cu vioiciune și personalitate. Propun notarea
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
lucrării, o parodie - nu prea ingenioasă - după Topîrceanu. Mai puțin ascuțit e tratată literatura parodistică de după 23 August. De asemenea mi se pare că sensul exact al parodiilor lui Topîrceanu după Arghezi n-a fost perceput, acestea fiind date ca parodii cu intenție satirică. Ele au apărut însă în Bilete de papagal, însoțite de rînduri omagiale la adresa lui Arghezi. Lucrarea este bine scrisă, cu vioiciune și personalitate. Propun notarea ei cu foarte bine. Conf. univ. (ss) Ov. S. Crohmălniceanu" Clasificarea, menționată în
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
au apărut însă în Bilete de papagal, însoțite de rînduri omagiale la adresa lui Arghezi. Lucrarea este bine scrisă, cu vioiciune și personalitate. Propun notarea ei cu foarte bine. Conf. univ. (ss) Ov. S. Crohmălniceanu" Clasificarea, menționată în referat, a tipurilor de parodie este ilustrativă pentru spiritul metodic al autorului. Prima disociere întreprinsă de el vizează termenii de "pastișă" și "parodie", ale căror sfere semantice interferează, dar nu coincid. Există pastișe lipsite de intenții caricaturale, și tot astfel parodii care nu recurg la
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
vioiciune și personalitate. Propun notarea ei cu foarte bine. Conf. univ. (ss) Ov. S. Crohmălniceanu" Clasificarea, menționată în referat, a tipurilor de parodie este ilustrativă pentru spiritul metodic al autorului. Prima disociere întreprinsă de el vizează termenii de "pastișă" și "parodie", ale căror sfere semantice interferează, dar nu coincid. Există pastișe lipsite de intenții caricaturale, și tot astfel parodii care nu recurg la pastișă, întrucît nu țintesc reliefarea unor ticuri stilistice, ci tratarea unei teme proprii în cadrul unor tipare preexistente. Sînt
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
referat, a tipurilor de parodie este ilustrativă pentru spiritul metodic al autorului. Prima disociere întreprinsă de el vizează termenii de "pastișă" și "parodie", ale căror sfere semantice interferează, dar nu coincid. Există pastișe lipsite de intenții caricaturale, și tot astfel parodii care nu recurg la pastișă, întrucît nu țintesc reliefarea unor ticuri stilistice, ci tratarea unei teme proprii în cadrul unor tipare preexistente. Sînt acele texte care apelează la procedeul substituției (ca nenumăratele "reciclări" anonime ale baladei Muma lui Ștefan cel Mare
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
la pastișă, întrucît nu țintesc reliefarea unor ticuri stilistice, ci tratarea unei teme proprii în cadrul unor tipare preexistente. Sînt acele texte care apelează la procedeul substituției (ca nenumăratele "reciclări" anonime ale baladei Muma lui Ștefan cel Mare), numite în consecință parodii prin substituție. în Vara la țară, Topîrceanu nu-l pastișează pe Depărățeanu, ci preia din el doar cîteva repere verbale pentru a declanșa asociația și contrastul. De alt tip și de altă calitate sînt parodiile-pastișă, în sînul cărora survine o
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
țară, Topîrceanu nu-l pastișează pe Depărățeanu, ci preia din el doar cîteva repere verbale pentru a declanșa asociația și contrastul. De alt tip și de altă calitate sînt parodiile-pastișă, în sînul cărora survine o nouă disociere, între parodia-variantă și parodia sintetică. Cea dintîi se naște îngroșînd liniile unei singure piese: Blesteme de Topîrceanu versus textul omonim al lui Arghezi. Parodia sintetică nu mai pornește de la o bucată anume, ci de la un sector mai amplu al operei vizate. Prin Mihai Viteazul
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
contrastul. De alt tip și de altă calitate sînt parodiile-pastișă, în sînul cărora survine o nouă disociere, între parodia-variantă și parodia sintetică. Cea dintîi se naște îngroșînd liniile unei singure piese: Blesteme de Topîrceanu versus textul omonim al lui Arghezi. Parodia sintetică nu mai pornește de la o bucată anume, ci de la un sector mai amplu al operei vizate. Prin Mihai Viteazul și turcii legendele istorice ale lui Bolintineanu sînt parodiate în bloc. Parodia colectivă poate merge și mai departe, reflectînd într-
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
de Topîrceanu versus textul omonim al lui Arghezi. Parodia sintetică nu mai pornește de la o bucată anume, ci de la un sector mai amplu al operei vizate. Prin Mihai Viteazul și turcii legendele istorice ale lui Bolintineanu sînt parodiate în bloc. Parodia colectivă poate merge și mai departe, reflectînd într-o oglindă comică un întreg grup de scriitori, un întreg curent literar, un întreg mod de a scrie (vezi, la Topîrceanu, Armonii vesperale și Enigma cărților închise). De remarcat că acest "model
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
-i pierzi urma. Dar tocmai atunci cînd socoți că ai pierdut-o definitiv, parodistul scoate pe neașteptate capul dindărătul unui copac gros, dă cu tifla și apoi se ascunde iar. Și jocul se repetă de mai multe ori pe parcursul întregii parodii. îndrumătorul tezei considera "nu prea ingenioasă" parodia după Topîrceanu intercalată în corpul ei. Cît ingeniozitate demonstra textul în sine ni se pare azi mai puțin important. Dar faptul de a introduce în 1955, în miezul unei lucrări de diplomă, o
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
socoți că ai pierdut-o definitiv, parodistul scoate pe neașteptate capul dindărătul unui copac gros, dă cu tifla și apoi se ascunde iar. Și jocul se repetă de mai multe ori pe parcursul întregii parodii. îndrumătorul tezei considera "nu prea ingenioasă" parodia după Topîrceanu intercalată în corpul ei. Cît ingeniozitate demonstra textul în sine ni se pare azi mai puțin important. Dar faptul de a introduce în 1955, în miezul unei lucrări de diplomă, o compunere în versuri reprezenta fără dubiu un
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
la sînu-mi îi port, Datori fiind toți să se-nchine Aceluiași tainic resort. C-așa-i parodia - o goană Și multe prin față îți trec... Oricînd mă cuprinde o toană, încalec Pegasul și plec.2 1 Ștefan Cazimir, Despre arta parodiei în literatura română, în Steaua, nr. 4(86), 1957. 2 Ibid.
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
poetului de a-și fi numit opera “poemă” și nu epopee, prefațatorul o consideră ca atare și nu preia clișeul încetățenit și automat folosit de unii exegeți. Țiganiada nu e o epopee în adevăratul sens al termenului clasicizat, ci o parodie a speciei, în general și nu a unei epopei anume, cum e Virgile travesti, a lui Scarron. Spre a sublinia dificultățile traducerii, Valeriu Rusu invocă mărturia poetică a lui Blaga (Stihuitorul) de a fi tradus în limba română cântecul inimii
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
este destul de ușor, mîncarea bună, peisajul frumos, aerul bun. În plus, sîntem împreună o gașcă care ne distrăm foarte bine, editînd ziarul Obiala meletarulu. 13 dec. 1954. Eu am întîrziat cu scrisul, fiind ocupat cu redactarea unui referat despre Arta parodiei la Topîrceanu (embrionul lucrării mele de stat). L-am prezentat sîmbătă în seminar și a primit elogii cam... exagerate. 10 mai 1955. Joia trecută am stat de vorbă cu Paul Georgescu (conferențiar la catedra de lit. română), care mi-a
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
tău de buze/ și oglinda ta cea mică/ și rotundă din poșetă” etc. Alte exemple de erotism simpatic și comun: „Într-una din zilele astea o să-mi fac o hartă cu alunițele tale/ bazată pe datele culese de pe teren.” Tot parodii cvasi-postmoderne și cvasi-copiate sunt Odiseea 2001, recte epopeea prozaică și versificată pe două pagini doi tineri de la marginea orașului, și care se încheie astfel, la limita dintre parodia reală și miștocăreala ieftină: „Ulise o bulise.” Poemele licențioase încearcă o deconstrucție
Lecturi la zi by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13545_a_14870]
-
o hartă cu alunițele tale/ bazată pe datele culese de pe teren.” Tot parodii cvasi-postmoderne și cvasi-copiate sunt Odiseea 2001, recte epopeea prozaică și versificată pe două pagini doi tineri de la marginea orașului, și care se încheie astfel, la limita dintre parodia reală și miștocăreala ieftină: „Ulise o bulise.” Poemele licențioase încearcă o deconstrucție picturală, și o reconstrucție mai elaborată, în sensul metaforizării, rămasă totuși într-un stadiu primitiv, cam fără rafinamente, și cu scăpări de ritm: “o pisică roșie-verde/ și cu
Lecturi la zi by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13545_a_14870]
-
ca din întîmplare de lucrurile grave, de temele fundamentale etc. Textul cîștigă astfel în accesibilitate și, în mod paradoxal dacă vreți, în profunzime. Voi pomeni acum o noțiune controversată: mistficare - joc deliberat cu referința textului și regulile lui, conex pastișei, parodiei, (auto)ironiei. Complicate puneri în scenă ale comédiei literaturii pentru a le scutura de praful persistent al poncifelor și al ideilor primite. Acesta este și rostul pentru care Grigore Șoitu a decis să-și structureze volumul său, Addenda, invers: întîi
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
--- Parodii critice Chiar dacă, în general, amorul Internetului ne consumă nopțile mai lacom decît amorul pe bune, adică acela carpatino-mioritic, apariția cărții Ioanei Pârvulescu, Întoarcere în Bucureștiul interbelic, m-a smuls din brațele divelor virtuale și m-a aruncat direct în budoarul
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
Cîți au citit, într-adevăr, pe Jacques Costin la noi? Atît de puțini - Mihai Zamfir, printre alții, încît admirăm inițiativa editorului de a se dedica scrierilor ta-len-tatului scriitor, iubitor al calamburului și înfrățit în simțire și închipuiri cu marele Urmuz. Parodia e arma pe care cel mai mult o iubește autorele, și multă atenție ar trebui să-i arate scriitorii noștri de acum, de-și spun postmoderniști. Încă mai mult, Costin e primul a face Încercări pentru restabilirea realității în fabulele
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
făcut magariu: / «A-t-on jamais vu pareille insolence?!...»". În altă poezie Foarță îl pune pe elevul Ion Luca să recite din Bacovia. Versurile nu sună mai puțin caragialian, dar aici, fără sprijinul unui text scris de Caragiale, poezia mizează exclusiv pe parodie: ";Și toamna, și iarna, / și viceversa, / coboară-amîndouă; / și plouă și ninge, / și viceversa. Și noaptea se lasă, / murdară și goală, / și viceversa; / și galbeni trec bolnavi, / și viceversa, / copii de la școală". Un singur cuvînt e aici suficient să-l traducă
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]