469 matches
-
sutură, pentru a evidenția cât mai bine suprafața osoasă (fig. 1.55). 3. Se verifică dinții vecini și creasta alveolară: se îndepărtează tartrul subgingival de pe fețele aproximale ale dinților vecini; de asemeni, se controlează dacă nu există semne de afectare parodontală la nivelul acestora. Se regularizează creasta cu ajutorul frezelor de acrilat (fig. 1.56). 4. Crearea spațiului pentru viitorul implant corespunzător dintelui 33: etapa debutează cu verificarea adaptării machetei chirurgicale, după care se trepanează osul în locul determinat cu ajutorul ghidului chirugical, sub
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
timișorene, iar președinția onorifică - prof. univ. dr. Doina Onisei de la Facultatea de Medicină Dentară a U.M.F. „Victor Babeș“. Tânăra societate își propune să reunească dentiști angajați în aplicarea și lărgirea posibilităților terapeutice oferite de microscopul dentar, în special în chirurgia parodontală și în endodonție. Sâmbătă, 10 decembrie 2005, de la ora 10, la Clinica Dr. Stratul va avea loc prima prezentare de firmă a nou-înființatei divizii Zeiss. Aceasta va cuprinde dimineața considerații teoretice și ilustrări legate de utilizarea microscopului dentar în chirurgia
Agenda2005-49-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/284456_a_285785]
-
și în endodonție. Sâmbătă, 10 decembrie 2005, de la ora 10, la Clinica Dr. Stratul va avea loc prima prezentare de firmă a nou-înființatei divizii Zeiss. Aceasta va cuprinde dimineața considerații teoretice și ilustrări legate de utilizarea microscopului dentar în chirurgia parodontală și în endodonție, iar după-amiaza demonstrații practice pe pacient, utilizând microscopul OPMI Pico Zeiss. Relații suplimentare pot fi obținute contactându-l pe dl dr. dr. Ștefan-Ioan Stratul la tel. 0744-521 470. I. BÎTEA
Agenda2005-49-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/284456_a_285785]
-
Persoanele diabetice prezintă un risc mare de: xeroxtomie (fluxul de salivă scăzut sau diminuat). Diabetul zaharat necontrolat poate reduce fluxul de salivă, rezultând gura uscată, ce poate determina ulcerații, infecții și carii dentare; inflamații gingivale (gingivită și parodontită). Deoarece boala parodontală este o infecție bacteriană, diabeticii cu boală necontrolată pot exprima afecțiuni gingivale mai frecvente și mai severe. Parodontopatia este mai frecventă la diabetici și duce la edentație totală la un număr important de bolnavi. Este un fapt bine cunoscut că
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
au evidentiat ca pacienții cu afecțiuni stomatologice (parodontită cu multiple extracții dentare) prezintă un risc mai mare de dezvoltare a bolii cardiovasculare. Mecanismele prin care afecțiunile stomatologice se leagă de boala vasculară coronariană ar putea fi atribuite bacteriilor din leziunile parodontale, care intră în fluxul sanguin și se fixează pe placa aterosclerotică contribuind la stimularea dezvoltării aterosclerotice, a trombilor și microembolilor, prin stimularea intermediarilor proinflamatori și procoagulanți. Prezența lipopolizaharidelor bacteriene antrenează reacția inflamatorie la nivelul peretelui arterial cu disfuncție endotelială, antrenarea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Identificare a Riscului Urgenței Medicale este deosebit de valoros deoarece atinge obiectivele unei cunoașteri complexe a pacientului : • anamneza medico- chirurgicală • evaluările clinice și paraclinice • aprecierea scorului anxietății dentare în scopul precizării tipului comportamental al pacientului • diagnosticul de stare generală • diagnosticul dento- parodontal • propunerea de tratament stomatolgic și/sau chirurgical • tipul de anestezie • tipul de premedicație. Faptul că pacientul este pus să semneze acest formular complex, a demosntrat că se asigură întotdeauna o responsabilizare certă privind asumarea datelor declarate. TEHNICA DE ANESTEZIE TIPUL
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
interpretate ca fiind dureroase . Practica stomatologică este legată de durere și, deși durerea este simptomul care aduce pacientul în cabinetul stomatologic, tot ea îl îndepărtează de acesta determinând o mare parte a populației să evite sau să amâne tratarea afecțiunile parodontale. Mijloacele mass-media oferă uneori o imagine exagerat amenințătoare a medicului stomatolog și a activităților sale, ceea ce explică cum un pacient echilibrat psihic, stăpân pe reacțiile lui emotive, poate deveni anxios, neliniștit, suspicios sau agitat, definind condiții de lucru improprii îngrijirilor
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
și maxilo-facială”. Edit. Medicală, București ) DESCROZAILLES 2000 consideră poarta de intrare orală ca cea mai des întâlnită în bacteriemiile ce produc endocardita bacteriană. Această poartă de intrare nu se referă însă numai la extracțiile dentare ci și la intervențiile chirurgicale parodontale, la pacienții care mestecă droguri, la cei care folosesc diferite dispozitive pentru irigații orale sau chiar după periajul dinților . Riscul de inducere al bacteriemiei depinde de doi factori importanți: • gradul de traumatizare a țesuturilor determinate de manopere dentare brutale, sângerânde
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
cu risc (valvulopatii, cardiopatii congenitale necianogene) • Cardiopatii fără risc deosebit (cardiopatii ischemice, purtători de stimulator cardiac sau defibrilator implantabil etc.). După ROTARU procedurile dentare care necesită profilaxia endocarditei bacteriene la pacienții cu risc înalt și moderat sunt: Extracția dentară • Proceduri parodontale incluzând chirurgia parodontală, detartraj și surfasaj radicular, sondaj parodontal și tratamentul de menținere • Implanturile dentare • Reimplantarea dinților extrași • Tratamentele endodontice ce depășesc apexul dentar • Plasarea subgingivală de fibre sau benzi cu antibiotice • Plasarea inelelor ortodontice • Injecțiile pentru anestezia intraligamentară • Igienizarea
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
cardiopatii congenitale necianogene) • Cardiopatii fără risc deosebit (cardiopatii ischemice, purtători de stimulator cardiac sau defibrilator implantabil etc.). După ROTARU procedurile dentare care necesită profilaxia endocarditei bacteriene la pacienții cu risc înalt și moderat sunt: Extracția dentară • Proceduri parodontale incluzând chirurgia parodontală, detartraj și surfasaj radicular, sondaj parodontal și tratamentul de menținere • Implanturile dentare • Reimplantarea dinților extrași • Tratamentele endodontice ce depășesc apexul dentar • Plasarea subgingivală de fibre sau benzi cu antibiotice • Plasarea inelelor ortodontice • Injecțiile pentru anestezia intraligamentară • Igienizarea dinților sau implantelor
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
deosebit (cardiopatii ischemice, purtători de stimulator cardiac sau defibrilator implantabil etc.). După ROTARU procedurile dentare care necesită profilaxia endocarditei bacteriene la pacienții cu risc înalt și moderat sunt: Extracția dentară • Proceduri parodontale incluzând chirurgia parodontală, detartraj și surfasaj radicular, sondaj parodontal și tratamentul de menținere • Implanturile dentare • Reimplantarea dinților extrași • Tratamentele endodontice ce depășesc apexul dentar • Plasarea subgingivală de fibre sau benzi cu antibiotice • Plasarea inelelor ortodontice • Injecțiile pentru anestezia intraligamentară • Igienizarea dinților sau implantelor când se anticipează o sângerare. Procedurile
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
echilibru poate fi perturbat în anumite condiții locale (zaharoză, scăderea fluxului salivar, igienă deficitară) sau generale (diabet). Infecțiile odontogene au ca punct de intrare a florei microbiene spre țesuturile profunde lezarea structurii odontale INFECȚII ODONTOGENE 112 prin carie, afectarea țesuturilor parodontale, traumatisme odontoparodontale sau intervenții chirurgicale. a. Infecția odontogenă tipică este inițiată de pierderea echilibrului normal între demineralizare și remineralizare, cu apariția cariilor. Apariția și dezvoltarea cariei dentare a fost de-a lungul timpului subiectul a numeroase teorii, dar nici una nu
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
evoluează de la smalț spre dentină, unde se găsesc tubulii dentinari. Tubulii dentinari sunt căi de pătrundere a florei microbiene spre pulpa dentară ducând în prima faza la inflamarea acesteia (pulpita), ulterior la necroză și gangrenă. Infecția poate depăși nivelul odonto parodontal extinzându-se la nivelul osului alveolar (parodontite apicale, osteite, osteomielite, abcese periapicale, fistule) și a structurilor învecinate ( sinuzite maxilare, abcese ale lojelor superficiale și profunde, flegmon al planșeului bucal, flegmon hemifacial, limfadenite cervicofaciale). Dacă etiologia microbiană inițială a cariilor dentare
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
predominanța streptococilor α hemolitici. Lactobacilii nu sunt implicați direct în etiologia cariilor dentare dar constituie factori favorizanți ai cariilor, prin inducerea unui mediu acid în cavitatea orală. b. O altă cale de apariție a infecțiilor odontogene o reprezintă afectarea țesuturilor parodontale. Etiopatogenia bolilor parodonțiului marginal este complexă, dar factorul determinant este în mod cert de natură microbiană. Teoria plăcii bacteriene nespecifice a fost formulată de Waerhaung, încă din anii 1950. Inflamația parodontală este declanșată de acumularea cantitativă de placă dentară, explicând
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de apariție a infecțiilor odontogene o reprezintă afectarea țesuturilor parodontale. Etiopatogenia bolilor parodonțiului marginal este complexă, dar factorul determinant este în mod cert de natură microbiană. Teoria plăcii bacteriene nespecifice a fost formulată de Waerhaung, încă din anii 1950. Inflamația parodontală este declanșată de acumularea cantitativă de placă dentară, explicând apariția gingivitei cronice și a parodontitei marginale cronice. Teoriei plăcii bacteriene specifice dezvoltată ulterior (Loesche 1982, Tanner 1988) a demonstrat că există microbi specifici în bolile parodontale agresive și refractare. Această
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
din anii 1950. Inflamația parodontală este declanșată de acumularea cantitativă de placă dentară, explicând apariția gingivitei cronice și a parodontitei marginale cronice. Teoriei plăcii bacteriene specifice dezvoltată ulterior (Loesche 1982, Tanner 1988) a demonstrat că există microbi specifici în bolile parodontale agresive și refractare. Această nouă teorie a schimbat principiile de tratament parodontal, de la simpla acțiune mecanica de îndepărtare a plăcii INFECȚII ODONTOGENE 114 dentare, la tratamente complexe combinate medicamentoase și chirurgicale. Formele cronice de boală parodontală sunt determinate de acumularea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
dentară, explicând apariția gingivitei cronice și a parodontitei marginale cronice. Teoriei plăcii bacteriene specifice dezvoltată ulterior (Loesche 1982, Tanner 1988) a demonstrat că există microbi specifici în bolile parodontale agresive și refractare. Această nouă teorie a schimbat principiile de tratament parodontal, de la simpla acțiune mecanica de îndepărtare a plăcii INFECȚII ODONTOGENE 114 dentare, la tratamente complexe combinate medicamentoase și chirurgicale. Formele cronice de boală parodontală sunt determinate de acumularea cantitativă de placa bacteriană nespecifică. Cu toate acestea sunt mai frecvent întâlnite
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
microbi specifici în bolile parodontale agresive și refractare. Această nouă teorie a schimbat principiile de tratament parodontal, de la simpla acțiune mecanica de îndepărtare a plăcii INFECȚII ODONTOGENE 114 dentare, la tratamente complexe combinate medicamentoase și chirurgicale. Formele cronice de boală parodontală sunt determinate de acumularea cantitativă de placa bacteriană nespecifică. Cu toate acestea sunt mai frecvent întâlnite bacterii din genurile: Actinomyces, Fusobacterium, Eikenella corodens, Capnocytophaga corodens. Parodontitele agresive sunt mai frecvente la tineri și se caracterizează prin distrucție rapidă și impresionantă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cantitativă de placa bacteriană nespecifică. Cu toate acestea sunt mai frecvent întâlnite bacterii din genurile: Actinomyces, Fusobacterium, Eikenella corodens, Capnocytophaga corodens. Parodontitele agresive sunt mai frecvente la tineri și se caracterizează prin distrucție rapidă și impresionantă a țesuturilor de susținere parodontale, ducând la mobilizarea și pierderea precoce a dintelui. Etiologia specifică variază în funcție de entitatea clinică (Tabel 6.1). Tabel 6.1. Etiologia microbiană specifică a parodontitelor agresive Forma clinică Etiologie parodontita juvenilă Aggregatibacter actinomycetecomitans Capnocytophaga sputigena Mycoplasma, spirochete parodontita rapid progresivă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
spirochete parodontita rapid progresivă Aggregatibacter actinomycetecomitans, Prevotella intermedia Porfiromonas gingivalis Tannerella forsithensia Fusobacterium nucleatum Eikenella corodens Campilobacter rectus c. Traumatismele odontoparodontale, de tip luxație dentară sau fractură coronară și corono-radiculară, reprezintă soluții de continuitate pentru flora microbiană orală spre țesuturile parodontale profunde și apoi spre lojele învecinate. d. Intervențiile de chirurgie orală (extracția dentară, implante, intervenții cu lambou) creează condiții de pătrundere a florei microbiene spre țesuturile profunde, mai frecvente după INFECȚII ODONTOGENE 115 proceduri laborioase, în condiții inadecvate de asepsie
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
pacientului. La persoanele considerate sănătoase antibioticele sunt recomandate pentru: abcese periapicale, gingivite ulceronecrotice, parodontite agresive sau refractare, pericoronarite, celulite, osteite infecțioase. Antibioticele nu se justifică în următoarele situații generale: carii, pulpite cronice sau necrotice, gingivite cronice, abcese INFECȚII ODONTOGENE 119 parodontale, tulburări inflamatorii ale erupțiilor dentare temporare, celulite cronice, alveolite uscate. Antibioticoterapia pre și post implant este utilă la pacienții cu imunodepresii, valvulopatii și implanturi protetice, dar nu este necesară la pacienții anterior sănătoși. În plus, pacienții cu valvulopatii și implanturi
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Volumul „Tratamentul conservator în boală parodontala” a dr. Bogdan Vâscu și a dr. Ana-Maria Fătu se înscrie în categoria monografiilor de o reală valoare didactica și științifică, utile studenților și medicilor. Valoarea lucrării este indiscutabila, dacă ținem cont de claritatea redactării și de precizia datelor, situând această ediție
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
și Editurii „Tehnică- Info” Chișinău. Nici o parte din acest volum nu poate fi copiată sau transmisă prin nici un mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv fotocopiere, fără permisiunea scrisă din partea autorilor sau a editurii. <contents> Introducere...........................................................................5 Capitolul 1............................................................................8 ETIOLOGIA AFECȚIUNILOR PARODONTALE PLACĂ BACTERIANĂ - FACTOR LOCAL DETERMINANT...........9 PLACĂ BACTERIANĂ - BIOFILM...............................................13 CRITERII DE IDENTIFICARE A PATOGENILOR PARODONTALI..20 FACTORI DE VIRULENTA AI PATOGENILOR PARODONTALI.....22 Capitolul 2...............................................................................28 MECANISME PATOGENICE ÎN AFECȚIUNILE PARODONTALE COLONIZAREA ȘI INVADAREA ȚESUTURILOR PARODONTALE.29 ASPECTE ALE
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
prin nici un mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv fotocopiere, fără permisiunea scrisă din partea autorilor sau a editurii. <contents> Introducere...........................................................................5 Capitolul 1............................................................................8 ETIOLOGIA AFECȚIUNILOR PARODONTALE PLACĂ BACTERIANĂ - FACTOR LOCAL DETERMINANT...........9 PLACĂ BACTERIANĂ - BIOFILM...............................................13 CRITERII DE IDENTIFICARE A PATOGENILOR PARODONTALI..20 FACTORI DE VIRULENTA AI PATOGENILOR PARODONTALI.....22 Capitolul 2...............................................................................28 MECANISME PATOGENICE ÎN AFECȚIUNILE PARODONTALE COLONIZAREA ȘI INVADAREA ȚESUTURILOR PARODONTALE.29 ASPECTE ALE INFLAMAȚIEI LA NIVELUL PARODONȚIULUI......34 Capitolul 3...............................................................................39 DIAGNOSTICUL CLINIC ȘI PARACLINIC ÎN AFECȚIUNILE PARODONTALE TIPURI
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
fotocopiere, fără permisiunea scrisă din partea autorilor sau a editurii. <contents> Introducere...........................................................................5 Capitolul 1............................................................................8 ETIOLOGIA AFECȚIUNILOR PARODONTALE PLACĂ BACTERIANĂ - FACTOR LOCAL DETERMINANT...........9 PLACĂ BACTERIANĂ - BIOFILM...............................................13 CRITERII DE IDENTIFICARE A PATOGENILOR PARODONTALI..20 FACTORI DE VIRULENTA AI PATOGENILOR PARODONTALI.....22 Capitolul 2...............................................................................28 MECANISME PATOGENICE ÎN AFECȚIUNILE PARODONTALE COLONIZAREA ȘI INVADAREA ȚESUTURILOR PARODONTALE.29 ASPECTE ALE INFLAMAȚIEI LA NIVELUL PARODONȚIULUI......34 Capitolul 3...............................................................................39 DIAGNOSTICUL CLINIC ȘI PARACLINIC ÎN AFECȚIUNILE PARODONTALE TIPURI DE BOLI GINGIVALE INDUSE DE PLACĂ.......................49
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]