545 matches
-
factorii explicativi responsabili de această stare de fapt fac parte: lipsa organizării instituționale necesare funcționării parteneriatelor, cadre didactice care nu au pregătirea teoretică și practică corespunzătoare și, de aceea, predomină „festivități” și „ședințe cu părinții” ce sunt confundate cu activități parteneriale, situația socioeconomică precară În care trăiesc multe familii cu copii, subfinanțarea Învățământului Împreună cu toate consecințele ce derivă din acest lucru, spiritul civic și comunitar aflat Într-o fază incipientă de formare. Cercetarea a pus În evidență necesitatea promovării unei politici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
situația socioeconomică precară În care trăiesc multe familii cu copii, subfinanțarea Învățământului Împreună cu toate consecințele ce derivă din acest lucru, spiritul civic și comunitar aflat Într-o fază incipientă de formare. Cercetarea a pus În evidență necesitatea promovării unei politici parteneriale bine fundamentate, care să implementeze programe de activități pe termen scurt și mediu, În raport cu particularitățile specifice fiecărei unități școlare. Parteneriatele școală-familie-comunitate sunt eficiente În măsura În care ajung să depășească obiectivele unui program și se transformă Într-un stil de viață al comunității
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de gen tradiționale. O astfel de abordare separă familia de structura socială și chiar speră că schimbările din prima ar reverbera în cealaltă. De exemplu, ar admite că inegalitățile de gen din structura socială ar fi anihilate de construcția egalității parteneriale în familie. O astfel de abordare este evident naivă sociologic. Instituțiile și structurile sociale sunt interferente, una facilitează sau blochează construcția celeilalte. Egalitatea de gen în familie nu poate deveni reală în condiții de ubicuitate a inegalităților de gen pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
asupra modului de efectuare a prelucrărilor în cadrul postului de lucru anterior, pentru a putea adăuga propriile prelucrări și de a pregăti controlul pe care îl va efectua postul de lucru următor; controlul ierarhic, exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate; controlul partenerial, care se realizează prin delegarea unor competențe între diferitele paliere de responsabilitate. Alături de aceste forme de control intern, atașate intrinsec activităților curente ale fiecărui post de lucru, managerul poate stabili și alte forme de control intern care intră în lanțul
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
atingerea stadiului deplinei maturități, concordant cu esența societății informaționale căreia îi aparțin. În funcționarea unor asemenea organizații, determinante sunt procesele desemnate generic prin sintagma celor „3 I”, respectiv inovare (crearea de cunoștințe noi), învățare (asimilarea de cunoștințe noi) și interactivitate partenerială, referitoare la cunoaștere. Scopul prezentului studiu, reflectat și în structura sa, constă în: a prezenta sintetic principalele caracteristici ale organizațiilor bazate pe cunoaștere, atât pe coordonate conceptuale, cât și în contextul internațional actual; a pune în evidență relevanța, pentru România
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
ingineri de cunoștințe, formatori de competențe etc.). Planul culturii organizaționale: − asumarea, de către membrii organizației, a unei etici a legitimității responsabile în raporturile și acțiunile lor referitoare la cunoaștere; o asemenea etică se opune, principial, exclusivismului individualist și este deschisă interactivității parteneriale; la scara unor asemenea organizații, ca și a ansamblului societății cunoașterii, civilizația se va revela ca abilitate și disponibilitate a membrilor lor de a conlucra în mod transparent și echitabil; − centrarea comportamentelor individuale și colective pe valorile spiritului de comunitate
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
dar de o formă reprezentabilă prin modelul organizației centrate pe memorie; în cadrul ei ar urma să prevaleze efectele sinergice, prin consolidarea elementelor de integrare a organizațiilor (memorie, infrastructură de rețea, soluții inteligente de asistare a grupurilor) ca suport pentru comportamente parteneriale și creative. Al doilea scenariu este superior primului, sub aspectul tipului de demers, dar și al rezultatelor scontate. Cele două scenarii delimitează un continuum de formule intermediare, nu însă hibride, ci marcate de puncte de inflexiune, care pot interveni prin
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
organizații existente sau crearea unora noi, dedicate scopului urmărit. Proiectele de realizare de organizații bazate pe cunoaștere necesită angajare strategică și ingeniozitate managerială în îmbinarea facilităților informatice de asistare inteligentă cu practici organizaționale consolidate, referitoare la inovare, învățare și interactivitate partenerială. Organizațiile bazate pe cunoaștere sunt susceptibile ca, în virtutea culturii lor specifice, să promoveze în societate valoarea pertinenței conceptuale ca sursă de influență, precum și o etică a legitimității responsabile în comportamentele și relațiile actorilor sociali. Noțiunile de cunoaștere, cunoștințele reprezintă termen
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Obiective specifice 1. Dezvoltarea relațiilor cu partenerii din statele membre ale Uniunii Europene și cu organismele specializate ale Uniunii Europene, în special prin: a) preluarea și implementarea corespunzătoare a prevederilor acquisului specific în cadrul legislativ și instituțional național; b) dezvoltarea relațiilor parteneriale din sfera relațiilor internaționale, desfășurate de instituțiile naționale implicate în reducerea cererii și/sau ofertei de droguri, cu structurile similare din statele membre ale Uniunii Europene, în vederea asigurării unui transfer eficient de date, informații, experiențe și bune practici și desfășurării
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Drugs and Crime, CND, INCB, Interpol etc.) și reducerea consecințelor negative ale consumului de droguri (UNAIDS, WHO etc.); b) intensificarea cooperării bilaterale și multilaterale cu statele de origine a drogurilor sau aflate pe rutele internaționale ale drogurilor; c) dezvoltarea relațiilor parteneriale cu state care au experiență relevantă în domeniile reducerii cererii și ofertei de droguri în scopul asigurării transferului reciproc de experiență și know-how. 3. Participarea la programe internaționale privind reducerea cererii și ofertei de droguri, prin: a) participarea la programele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de evaluare: anual b.2) Realizarea unor materiale care să cuprindă standarde de conduită a polițistului în relația cu persoanele implicate în consumul de droguri Termen de evaluare: anual c) Implicarea polițiștilor în programele comunitare c.1) Inițierea unor programe parteneriale în cadrul cărora membrii comunității să fie informați asupra pericolelor consumului de droguri și implicați în activități practice de prevenire Termen de evaluare: anual d) Dezvoltarea parteneriatului social, extinderea parteneriatului cu instituții guvernamentale și organizații nonguvernamentale care activează în acest domeniu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
agoniști ai opiaceelor - metadonă Termen de evaluare: anual 14. Dezvoltarea de către Ministerul Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor a programelor specifice de reducere a consecințelor negative ale consumului de droguri în cadrul instituțiilor penitenciare Termen de evaluare: anual 15. Dezvoltarea de programe parteneriale de reinserție socială Termen de evaluare: anual 16. Stabilirea sistemului de pregătire universitară/postuniversitară, precum și formarea continuă a profesioniștilor din domeniu Termen de evaluare: anual 4.II. Reducerea ofertei 1. Considerații generale Autoritățile române au fost preocupate de asigurarea unui
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
atinge obiectivele stabilite; adiționalitatea (cofinanțarea), prin implicarea actorilor ce contribuie la dezvoltarea regională cu fonduri financiare proprii. Structurile administrativ-teritoriale ale regiunilor de dezvoltare sunt formate din: 1) Consiliul de Dezvoltare Regională - organism deliberativ, fără personalitate juridică, ce funcționează pe principii parteneriale la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, având ca principal scop desfășurarea activităților de elaborare și monitorizare care decurg din politicile de dezvoltare regională; 2) Agenția de dezvoltare regională - organism nonguvernamental, nonprofit, de utilitate publică, ce are personalitate juridică; 3) Consiliul
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
ca principal scop desfășurarea activităților de elaborare și monitorizare care decurg din politicile de dezvoltare regională; 2) Agenția de dezvoltare regională - organism nonguvernamental, nonprofit, de utilitate publică, ce are personalitate juridică; 3) Consiliul Național pentru Dezvoltare Regională - organism de tip partenerial, cu rol decizional în elaborarea și implementarea obiectivelor politicii de dezvoltare regională. În opinia noastră, structurile metropolitane vor apărea în cadrul regiunilor de dezvoltare, urmând ca raporturile administrative dintre acestea să fie amplu reglementate de legiuitor. 4.3.10.3. Rețeaua
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
de cât de autonomi sau de dependenți sunt membrii adulți ai familiei și de ce fel de model oferă socializarea în familiexe "„familie" pentru relațiile de putere (vezi și Grünbergxe "„Grunberg,Laura", 2003). În același timp, faptul că familiile sunt nepartenerialexe "„partenerial" este principalul argument al participării slabe a femeilor la viața politică, implicit la reprezentarea politicăxe "„reprezentare politică" a propriilor lor interese (vezi Barometrul de genxe "„Barometruldegen", 2000). Dubla zi de muncă este în continuare un mod de existență pentru femeile
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
confruntă Învățământul În prezent, și școala incluzivă În mod special, sunt imperios necesare: precizarea axului valoric care trebuie să direcționeze eforturile partenerilor; elaborarea unor strategii coerente și pe termen lung În domeniul parteneriatului; stabilirea direcțiilor prioritare care să unească eforturile parteneriale; precizarea rolului asumat de diferitele instituții și categorii În cadrul parteneriatului; transformarea parteneriatului educațional Într-un principiu fundamental al oricărui demers reformator În educație. Dat fiind impactul inerent al educației școlare asupra Întregului sistem social, se impune colaborarea, parteneriatul unor categorii
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
susținătorii legali ai elevilor;organizațiile guvernamentale cu caracter central sau local; organizațiile cu caracter nonguvernamental, În special asociațiile profesionale ale personalului din Învățământ, asociațiile părinților și elevilor; agenții economici și reprezentanții lumii economico-financiare;autoritațile centrale și locale. Pentru dezvoltarea relațiilor parteneriale și chiar pentru transformarea parteneriatului În principiu fundamental al reformei educaționale, pledează, alături de motivele mai sus menționate, și următoarele principii și caracteristici ale oricărei societăți democratice: principiul descentralizării, care impune implicarea unei varietăți de factori sociali În susținerea educației; principiul
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
nivelul tuturor factorilor sociali implicați: decidenți, oameni ai școlii, familii, elevi, reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale și nonguvernamentale. La nivelul fiecărei comunități rurale sau urbane care include unități școlare incluzive, traducerea În fapt a parteneriatului poate Începe prin constituirea unui grup partenerial care va include reprezentanții diferitelor categorii și instituții ale comunității. Coeziunea și eficiența unui astfel de grup sunt condiționate de asumarea și promovarea unor valori comune la nivelul tuturor celor implicați, cum ar fi: asigurarea egalității șanselor În educație; revigorarea
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
școală trebuie să le facă pentru atragerea și sensibilizarea partenerilor sociali, transformarea parteneriatului educațional Într-o realitate, presupune și adoptarea unor măsuri pentru formarea personalului din Învățământ În sensul cooperării, al parteneriatului, pentru motivarea resurselor umane În vederea dezvoltării de relații parteneriale, precum și diseminarea unor informații relevante pentru problema parteneriatului la nivelul unităților de Învățământ. II. FAMILIA ELEVULUI PARTENER TRADIȚIONAL Partener tradițional al școlii incluzive, familia se definește atât ca instituție socială, cât și ca un grup specific constituit din persoane care
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
diferite tipuri de deficiențe. Diferențele dintre copii sunt considerate firești, iar școala trebuie să dispună de servicii adecvate care să acționeze continuu pentru a Întâmpina cerințele educaționale speciale. În esența lor, strategiile educației integrate sunt strategii de microgrup activ-participative, colaborative, parteneriale, implicante, organizative, socializante, adaptabile, putând fi cu ușurință multiplicate sau diversificate pentru a acoperi situațiile noi. Aceste atribute caracterizează Învățarea, care trebuie să se realizeze În grupuri mici și să se desfășoare Într-un mediu relaxant, plăcut. Datorită strategiilor cooperative
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – VALOARE ŞI ALEGERE EDUCATIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DIACONU, Silvia MICU, Petronela POPOVICI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2132]
-
de educație reprezintă obstacole serioase În asigurarea unui Învățământ eficace pentru fiecare copil. Pentru a evita ca În clasele integrate activitățile să fie dominate de elevi normali, În defavoarea elevilor cu nevoi speciale, strategiile de micro grupuri trebuie să fie și parteneriale. Acestea au rolul de a Împiedica acordarea de ajutor În exces colegilor dizabili, de a evita intradistribuirile preferențiale ale sarcinilor În grup și subevaluarea unor rezultate modeste ale colegilor dizabili de către ceilalți. Cunoașterea strategiilor educației integrate este indispensabilă oricărui cadru
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – VALOARE ŞI ALEGERE EDUCATIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DIACONU, Silvia MICU, Petronela POPOVICI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2132]
-
cei asemeni nouă, întru rațiune și sensibilitate. Capitolul 5 Relațiile competitive/concurențiale și relațiile de cooperare/colaborare 1. Relațiile competitive/concurențiale În viața de zi cu zi, între persoane, grupuri, comunități, societăți, culturi apar și există relații conflictuale, concurențiale și parteneriale, cooperante. În (foarte) multe situații tindem să confundăm (poate, chiar să identificăm) conflictul cu competiția. Ca interacțiune socială, opoziția dintre oameni, grupuri, comunități etc. poate lua forma conflictului sau a competiției. Cum am văzut, conflictul este o opoziție deschisă, o
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de efectele negative produse de instalarea dispozitivelor sale. Ea înțelesese, foarte pragmatic, că, dacă voia să-i satisfacă pe clienți și să le consolideze securitatea, trebuia ca această politică materială de îngrădire să fie dublată de o deschidere pedagogică și partenerială față de cartier și părinții elevilor. În acest sens, voia să facem un tur al Franței, oferind explicații clienților. Nici în acest caz, după cum vedem, nimic nu e simplu și e impresionant să constați cum cele mai bune intenții, aplicate mecanic
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sunt pozitive, distanța dintre realitatea trăită și imaginea oarecum idilică despre un astfel de grup fiind mai mare. Reprezentările sociale privind raporturile de putere în familie pot fi analizate și din Barometrul de gen1. De pildă, familia poate fi considerată partenerială 2 la nivelul declarativ al intențiilor, dar se dovedește patriarhală odată ce reperele analizate privind diversele activități casnice sunt prezentate succint. În ceea ce privește relațiile parentale, reprezentarea este diferită la nivelul a ceea ce este considerat normal, față de cea a implicării efective în relațiile
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
a companiei ca o intersecție de contracte și în care crearea de valoare maximizată la un moment dat depinde de rezolvarea conflictelor legate de asimetria informațională între actori. În această abordare, două viziuni se opun: modelul financiar acționarial și modelul partenerial. Baza conceptuală a modelului financiar acționarial al guvernanței corporative derivă din teoria economică neoclasică și din teoria consultanței economice, formalizată în special de Jensen și Meckling(1976)<footnote M.C. Jensen, W.H. Meckling, 1976, „Theory of The Firm: Managerial Behavior
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]