3,364 matches
-
la Vighi vs. Ardealul de Nord, la Ursu), iar privirea autorului este mai aproape de nivelul solului, nu se ridică pentru a observa și a judeca (fie și indirect, prin intermediul personajelor) situația de ansamblu. Acolo unde Vighi este sentimental, nostalgic și participativ, Horia Ursu este cool, detașat, uneori cu accente sarcastice. Daniel Vighi se aruncă în trecut ca într-un bazin, este dominat de amintiri mai vechi sau mai noi și încearcă să definească psihologia oamenilor prin prisma obiectelor din arealul lor
Mitteleuropa în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9294_a_10619]
-
puternic impact, al serii. A fost o seara de muzică dedicată în întregime creației titanului de la Bonn, un program pe parcursul căruia colaborarea cu dirijorul Misha Katz a fost una inspirat stimulatoare; a inițiat un demers în adevăr salutar antrenînd implicarea participativă a membrilor filamonicii brașovene. Sub bagheta sa, Simfonia 1-a, în do major, a căpătat o imagine coerentă, de sensibilă, de pozitivă structurare. La București, la Ateneu, aceeași Fantezie... beethoveniană a fost susținută de Valentin Gheorghiu cu energia, cu o
Beethoven... sau prestigiul unui brand by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9455_a_10780]
-
în spații în aer liber - pe străzi, în curți interioare ale unor clădiri din centrul orașului, în locuri dragi clujenilor și nu numai. Tema din acest an a fost „re-creează" iar implicarea artiștilor, preponderent clujeni, a fost completată de momentele participative prin care trecătorii au fost invitați să fie parte din proiecte - ateliere de creație, instalații interactive, scene pentru amatori; practic au fost organizate întâlniri între public, artiști și produse artistice create special pentru comunitatea clujeană. Vedeți în albumul foto de
Emil Boc a dat culoare orașului Cluj-FOTO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81703_a_83028]
-
contamineze lucrurile și momentele cele mai cenușii. Până și oribilul chilot tetra, supranumit moartea pasiunii, ajunge într-un anumit context să pară excitant. Iar o spălătoreasă subțirică, urmărită cu ochi mari de copila care va crește și o va evoca participativ, își trăiește tinerețea printr-un eros stahanovist. În cămăruța ei, lângă icoanele-reproduceri cu Maica Domnului, Sfântul Dumitru și Sfânta Paraschiva, stă la loc de cinste un poster dintr-o revistă vest-germană, cu un mascul în pielea goală tolănit pe o
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
istorică și sociologică nu anulează însă latura umană, disponibilitatea permanentă a autoarei de a observa, de a nota și de a încerca să înțeleagă toate dramele oamenilor, sentimentele, speranțele și dezamăgirile lor. Adăugată impresionantei sale siguranțe stilistice, această atitudine simpatetică, participativă, vorbește de la sine despre indiscutabilele calități de prozatoare ale Iolandei Malamen.
Discover Romania by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9648_a_10973]
-
unde negrul în războiul post-aderare care a învrăjbit clasa politică românească. Singurul arbitru credibil (oficialii UE) refuză să se pronunțe tranșant, iar în lipsa unui răspuns unitar șefii grupurilor care compun Parlamentul European își susțin omologii politici din țară cu atitudinea participativă pe care o aveau zeii din Olimp față de conflictele oamenilor. Departe de a fi "lozul câștigător", masa îmbelșugată la care oricine are locul asigurat, statutul de cetățean european presupune niște obligații și restricții pe care puțini români le cunosc și
Întrebări ale vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9674_a_10999]
-
instituțiilor centrale - sau chiar numai posibilitatea anunțată în prealabil a unui audit integral - descurajează sustragerea de fonduri mai mult decât o pot face mecanismele de implicare a comunității locale în supravegherea utilizării fondurilor, care este un concept central al democrației participative încurajată adesea de instituțiile internaționale de asistență<footnote Olken, B.A. (2005), “Monitoring Corruption: Evidence from a Field Experiment in Indonesia”, NBER Working Paper, No. 11753, p. 5. footnote>. Treisman<footnote Treisman, D. (1999), “Decentralization and Corruption: Why are Federal
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
ale Băncii Mondiale Cercetătorii Băncii Mondiale au creat un instrument intitulat Indicatori Mondiali ai Guvernării. Acest instrument raportează indicatori individuali și agregați ai guvernării din peste 212 țări și teritorii. Acest indicator este compus din șase subindicatori ai guvernării: democrație participativă și libertatea de expresie; stabilitatea politică și absența violenței; eficiența guvernării; calitatea reglementărilor; supremația legii; controlul corupției. Indicatorii agregați combină punctele de vedere ale unui mare număr de cetățeni, experți, respondenți din țări dezvoltate și din țări în curs de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
naratorul parcă și-ar cere mereu scuze. Aplauzele îl stingheresc. Ei bine, povestind despre tot ce se nimerește, fără pic de emfază, dar cu o însuflețire contaminantă, Sorin Stoica se singularizează în raport cu colegii săi de generație tocmai prin latura aceasta participativ empatică, ilustrând la propriu și într-o manieră dramatică ideea mai veche (a lui Sartre, pare-mi-se) că scriitorul trebuie să îndure și să poarte cu el „sarcina lumii“. Într-adevăr, diferențele sunt evidente, de-ar fi să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
este piața cea mai rigidă și sensibilă; c. este piața cea mai organizată și reglementată; d. elementele de voință, de intervenție, de dictat sunt uneori prevalente, ceea ce Îi determină statutul de cea mai imperfectă piață; e. este o piață contractuală, participativă, În care negocierea și contractul sunt instrumente fundamentale de reglare a cererii și ofertei de forță de muncă. Fără a nega existența În cadrul elementelor specifice prezentate a unor referiri la reglementări sub aspect internațional, precum și la implicarea principalelor puteri existente
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
completeze acele neajunsuri de pe piața forței de muncă. Tot În acest sens se poate concluziona, dacă avem În vedere că această piață este una virtuală dată de Întâlnirea dintre cererea și oferta forței de muncă, că este o piață contractuală, participativă, În care negocierea și contractul sunt instrumente fundamentale de reglare a cererii și ofertei de forță de muncă. Se remarcă și de această dată importanță deosebită a statului, care prin normele ce le impune stabilește o serie de reguli cu privire la
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
piață, la modalitatea de materializare a acestor negocieri, În funcție de scopul negocierilor angajate, sau forma pe care trebuie să o Îmbrace diferitele contracte de muncă Încheiate și care stau la baza desfășurării raporturilor juridice de muncă. Așa cum am amintit deja caracterul participativ al acestei piețe este dat de prezența, În acest spațiu, nu doar a prestatorilor și a utilizatorilor de forță de muncă, ci și a statului care elaborează norme juridice În domeniu. Statul stabilește momentul și situațiile În care trebuie să
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
conduc la modernizarea și adaptarea activității unei biblioteci R: Relațiile cu publicul trebuie să se modernizeze, să se adapteze și readapteze continuu la cel puțin trei factori: Ø eterogenitatea publicului (public general, public specializat, public de grup; public asistent, public participativ); Ø complexitatea și dinamismul așteptărilor lui în plan informațional, educațional, recreativ ș.a. Ø scara lui de receptare și nivelul competențelor. 171. Care sunt strategiile serviciului Relații cu publicul? R: Pentru a se adapta cerințelor, relațiile cu publicul trebuie să aibă
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Gradul de calificare tehnică 54 Tipuri de agenți comunitari 55 Cazul „promotorului local” ca tip de agent comunitar 56 Promotorii „promotorului local” 57 Conținutul inovației 58 Serialitatea fenomenului 58 Difuzarea inovației 59 Evaluare de impact 59 Revederea fundamentelor 62 Cultura participativă 64 Anexă. Un sondaj asupra participării comunitare în 14 sate 71 Capitolul 4 Construirea spațiilor de participare comunitară 77 Analogia cu sistemele dinamice adaptative (modelul Kauffman) 78 Codificarea bunelor practici în DEVCOM. Modele ale unor centre pentru dezvoltarea comunitară 82
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
rău, pentru că procesul de învățare socială a dezvoltării prin proiecte și prin participare directă a beneficiarilor schimbării nu se poate lansa și realiza decât prin încercări și erori, prin trăire directă. Este necesar însă ca, odată lansate, procesele de dezvoltare participativă să fie sprijinite la nivel social prin formarea unor actori specializați sau calificați care să poată susține procesul din interior, dar cu avantajele cunoașterii principiilor și a practicilor bune din domeniu. Lor le revine rolul de a adapta efectiv practicile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de mai sus nu reprezintă o pledoarie pentru renunțarea la facilitare, expertiză sau consultanță. Acestea sunt extrem de necesare în foarte multe cazuri. Important este însă ca și mecanismele respective să fie evaluate sub aspectul eficienței și al concordanței cu ideologia participativă. DEVCOM oricum?tc "DEVCOM oricum?" Schimbările de tip DEVCOM sunt prin definiție destinate „mai binelui”comunitar. Se pune însă întrebarea dacă în fapt lucrurile stau totdeauna conform definiției. Care este raportul între bunăstarea comunitară țintită prin proiectele DEVCOM și beneficiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în primul rând unui cititor de nivel universitar, sper să fie relevant și pentru cei care joacă rol de agenți comunitari, conducători de agenții de dezvoltare sau de ONG-uri, practicieni în administrația publică centrală sau locală, interesați de dezvoltarea participativă. Dicționarul cutermeni utili în analiza dezvoltării în general și a celei comunitare în modparticular încearcă o codificare a unor termeni care circulă de cele mai multe ori în formule difuze. Secțiunea respectivă conține, majoritar, concepte de bază pe care am încercat să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nu poate exista dezvoltare comunitară fără satisfacerea celor patru criterii anterior menționate de intervenție la nivelul unui grup social („în comunitate”) în folosul membrilor săi („pentru comunitate”) și cu ajutorul lor („prin comunitate”) voluntar sau semivoluntar. Esențială cred că este dimensiunea participativă legată de mobilizarea membrilor comunității. O participare voluntară, lipsită de constrângeri presupune, în bună măsură, și dimensiunea de finalitate, de implicare în acțiune sau în schimbare pentru satisfacerea unor nevoi interne ale majorității membrilor grupului sau aleunora dintre aceștia care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
membrii acelor națiuni vor trebui să se orienteze mai mult spre modelul unei dezvoltări comunitare centrate pe putere?” (Stoecker, 2001, p. 1) În sens larg, DEVCOM se referă la toate categoriile de intervenții sau practici comunitare care au o dimensiune participativă. În acest sens, pot fi distinse variante de DEVCOM în funcție de obiectul schimbării. Transformările participative în ordinea instituțională sau valorică a comunității apar mai frecvent sub numele de organizare comunitară. În schimb, transformările care vizează reducerea sărăciei, producerea participativă a unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitare centrate pe putere?” (Stoecker, 2001, p. 1) În sens larg, DEVCOM se referă la toate categoriile de intervenții sau practici comunitare care au o dimensiune participativă. În acest sens, pot fi distinse variante de DEVCOM în funcție de obiectul schimbării. Transformările participative în ordinea instituțională sau valorică a comunității apar mai frecvent sub numele de organizare comunitară. În schimb, transformările care vizează reducerea sărăciei, producerea participativă a unor bunuri publice apar mai ales sub numele de DEVCOM. Pe de altă parte, organizarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
o dimensiune participativă. În acest sens, pot fi distinse variante de DEVCOM în funcție de obiectul schimbării. Transformările participative în ordinea instituțională sau valorică a comunității apar mai frecvent sub numele de organizare comunitară. În schimb, transformările care vizează reducerea sărăciei, producerea participativă a unor bunuri publice apar mai ales sub numele de DEVCOM. Pe de altă parte, organizarea comunitară este și o secvență în acțiunile de reducere a sărăciei și de producere a unor bunuri publice. În fapt, terminologia structurată pentru a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
au o relație de suprapunere parțială. Există intervenții sociale sau comunitare care au caracter de DEVCOM pentru că satisfac toate condițiile de voluntariat, participare comunitară șisubordonare față de interesele unor grupuri din comunitate. Sunt însă și intervenții ce nu au o dimensiune participativă, ci reprezintă simpla desfășurare a acțiunii unui „medic social” care tratează un pacient, dar pacientul este simplu beneficiar al tratamentului, fără o implicare activă în diagnostic, tratament, evaluare etc. Noțiunea de intervenție socială/comunitară rămâne însă una extrem de utilă în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în procesul de implementare a proiectelor și „asimetriile de informație” dintre actorii intervenției. • Reducerea conflictelor generate de asimetrii și experiențe diferite de tipul celor anterior menționate poate fi realizată fie prin abordări de tip simpatetic, fie prin abordări de gen participativ. Simpatetic se poate obține plasarea agentului care face implementarea cât mai aproape de situația și de mentalitatea beneficiarului. Participarea beneficiarului implică delegare de autoritate, posibilitatea beneficiarilor de a acționa și ca decidenți în coordonarea proceselor care îi privesc. • „Imaginația sociologică” și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care încearcă să fundamenteze acțiuni publice. Și, de multe ori, sunt eficiente pentru că duc la mobilizarea energiilor locale. Din păcate, nu puține sunt și cazurile în care imprecizia conceptelor respective folosește din plin intereselor actorilor ce controlează resurse destinate dezvoltării participative, dar care le distribuie fie în interes propriu, fie neparticipativ. Faptul că instrumentele de evaluare a eficienței sociale a proiectelor DEVCOM sunt fie de calitate îndoielnică, fie îndoielnic aplicate nu este o întâmplare, ci, de cele mai multe ori, aceasta e o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pentru găsirea unor răspunsuri adecvate la interogațiile asupra dezvoltării comunitare în România. Continuarea sa, precum și înregistrarea de detaliu a problemelor și consecințelor care îi sunt asociate sunt de natură să ducă spre instituționalizarea unei dezvoltări comunitare durabile. Cultura participativătc "Cultura participativă" Am menționat deja (vezi tabelul 1) că implicarea populației în acțiuni de dezvoltare comunitară poate fi motivată prin cointeresare sau prin interesul dat de apartenența la grupul beneficiar. Cazul participării total dezinteresate, altruiste este unul limită, asupra căruia nu voi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]