939 matches
-
VIII. Numeralul IX. Regulile declinării X. Nedeclinabilul Volumul III: XI. Verbul XII. Conjugarea verbelor XIII. Conjugarea verbelor - continuare XIV. Verbele derivate: clasa a X-a XV. Verbele intranzitive, verbe cu două complemente, verbele cu prefixe, aspecte, diateze XVI. Sufixele verbale, participiile XVII. Declinarea temelor terminate în consoană XVIII. Sufixele nominale XIX. Sufixele feminine XX. Samăsa - Cursantul va observa, în primele lecții, prezența unui cerculeț punctat lângă un semn grafic. De pildă: े ृ ं ा ु ौ . Acest cerculeț nu reprezintă
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
simplă declarație ontologică, ea semnalează o acțiune dinamică. Ființa lui Dumnezeu înseamnă prezența Sa activă, dinamică în raport cu creația. Forma verbului apare la persoana a III - a singular, imperfect, forma „gal” ce se traduce în general prin prezent - în Septuaginta prin participiu prezent „ωον” - cel ce este - Deoarece în limba ebraică prin forma de imperfect se exprimă și viitorul, expresia aceasta se poate traduce la timpul viitor, subliniind aspectul dinamic al prezenței lui Dumnezeu în lume, ca o deschidere asupra viitorului, în
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
fiindurile sunt atât de nepăsătoare față de toate încercările lui de a le face cunoscut planul entității atemporale. Prezentarea lumii pierdute face să renască deznădejdea: Prin orașele avute / Histerii de muritori / Pe sub corbii bocitori / Trec femeile pierdute („De iarnă”, 1965:113). Participiul folosit la plural anunță sfârșitul, nicio formă de supraviețuire nu va mai reuși să scape de prigoana întunericului, care urma să înghită fiindurile, eliberând eurile care intrau în planul divin, restul, dezintegrare și încetare de fiind. În clipele de deznădejde
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
sau angevin”; “fără paharul viperin”; “mă scurmă / și mă șănțuiește”; “inefabilă fragranță subcerească -“; “minunos croită” (apa); “mirunoasele-oglinzi”; “eu, încosmitul”, “ce se-nzoriază”; “împloură nouă ceruri”; “a (se) peșteriza” (titlul unui poem, sintagmă proprie); ș.a., inventând timpuri și moduri ale verbului, din participii și gerunzii, ori adverbe necunoscute, de dragul rimei, sau epitetizând în exces. Autorul alege să folosească rime întâmplătoare, uneori asonanțe poetice, într-o poezie modernistă, care “sună din coadă” și sună destul de bine, însă nu folosește nici o regulă de teorie a
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
scăpate hățurile rațiunii și desființate hotarele bine stabilite ale cuviinței, care te păzeau de loviturile vieții, realitatea doare, doare insuportabil. Cum poți să le explici unor aparatcici orbi că derapajele tale au început de când nu mai ai chef să înveți participiul coniunct? O să te întrebe mereu de utilitatea pentru viitor a limbii latine, fără să își pună nicio clipă întrebarea cărei vini din trecut îi datorăm starea jalnică în care ne găsim, alta decât acceptabila astăzi teorie a colonialsimului crunt si
Ministerul care ne scoate limba. Limba latină () [Corola-blog/BlogPost/338317_a_339646]
-
această privință, singura instituție dovedit funcțională este școala cu toate rigorile ei și cu instanțele ei abilitate, ca să zic așa. Mămicile care sunt gata să facă crimă de om pentru că fiicele lor au ratat doar un „amărât de acord al participiului trecut” și pentru asta au fost sancționate de profesorul de franceză, tăticii care, antreprenori de succes, îi amenință pe profesorul de biologie că la următoarea notă proastă obținută de fiii lor la necunoașterea „oscioarelor mâinii”, vor sista sponsorizarea pentru ridicarea
Apel pentru restaurarea demnității profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/338414_a_339743]
-
lemn uscat din sobele caselor, cât și chinul apocaliptic al fiindului teluric, până la desprinderea totală a eului cosmic, în a treia zi a morții. În vers însă felinarele au un rol al legării de întuneric, departe de a sugera lumina. Participiul la plural „afumate”, fumul negru și înecăcios, distrugător de viață, oprește lumina creând întunericul suspiciunii existentului, ivirea umbrei presupuse, dublura umană fără de care fiindul ei ar fi șters. „Triste”, adjectiv la plural sugerează dorul, acea durere înfundată a omului, tușită
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
bucur că vii, mai ales când pleci râurile noastre o pornesc pe ștrec fiecare oaie este un berbec d'aia nu ne merg lucrurile bine că nu ne conduce ăla, știu eu cine care este surd, care este mut vindem participii scoase la rebut una peste alta treaba este oablă și destinul nostru, ați văzut: din tablă nu tai, nu adaugi că nu ești cârpaci tu ești ăla micu, înghite și taci! Referință Bibliografică: fiecare oaie este un berbec / Ion Untaru
FIECARE OAIE ESTE UN BERBEC de ION UNTARU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343196_a_344525]
-
genul, numărul, cazul, persoana ... – Articolul ... – Comparația adjectivului. Gradul comparativ și gradul superlativ ... – Pronumele personal, posesiv, reflexiv, demonstrativ, interogativ, negativ, nehotărât, negativ ... – Numeralul cardinal, ordinal ... – Verbul: Categoriile gramaticale ale verbului: numărul, persoana, diateza, conjugarea, modul ... – Modurile verbale (indicativ, conjunctiv, imperativ, infinitiv, participiu) ... – Timpurile indicativului (prezent, imperfect, aorist, perfect, mai mult ca perfect, viitor durativ, viitor momentan, viitor anterior) ... – Timpurile conjunctivului (conjunctivul prezent, aorist, perfect) ... – Timpurile imperativului (prezent, aorist) ... – Timpurile participiului (participiul prezent activ, participiul perfect pasiv) ... – Timpurile infinitivului (infinitivul aorist activ, infinitivul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
numărul, persoana, diateza, conjugarea, modul ... – Modurile verbale (indicativ, conjunctiv, imperativ, infinitiv, participiu) ... – Timpurile indicativului (prezent, imperfect, aorist, perfect, mai mult ca perfect, viitor durativ, viitor momentan, viitor anterior) ... – Timpurile conjunctivului (conjunctivul prezent, aorist, perfect) ... – Timpurile imperativului (prezent, aorist) ... – Timpurile participiului (participiul prezent activ, participiul perfect pasiv) ... – Timpurile infinitivului (infinitivul aorist activ, infinitivul aorist pasiv) ... – Adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția - tipuri/clasificare; recunoaștere; ortografie, ortoepie și punctuație ... ● Organizarea propoziției și a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
conjugarea, modul ... – Modurile verbale (indicativ, conjunctiv, imperativ, infinitiv, participiu) ... – Timpurile indicativului (prezent, imperfect, aorist, perfect, mai mult ca perfect, viitor durativ, viitor momentan, viitor anterior) ... – Timpurile conjunctivului (conjunctivul prezent, aorist, perfect) ... – Timpurile imperativului (prezent, aorist) ... – Timpurile participiului (participiul prezent activ, participiul perfect pasiv) ... – Timpurile infinitivului (infinitivul aorist activ, infinitivul aorist pasiv) ... – Adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția - tipuri/clasificare; recunoaștere; ortografie, ortoepie și punctuație ... ● Organizarea propoziției și a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții afirmative și negative
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
de îmbogățire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; externe: împrumuturile) ... – Familia de cuvinte; câmpul lexical ... – Relații semantice: ● sinonime ● antonime ● omonime ● cuvinte polisemantice ● paronime ... ● Părțile de vorbire – Verbul - modurile verbale (indicativ, condițional-optativ, conjunctiv, imperativ) și timpurile verbale; forme verbale nepersonale (infinitiv, participiu, gerunziu, supin); ortografie și ortoepie. ... – Substantivul și articolul - substantive comune și substantive proprii; genul și numărul; substantive colective; cazul substantivelor; funcții sintactice; categoria determinării: articolul hotărât și nehotărât; ortografie și ortoepie. ... – Adjectivul - tipuri; acordul adjectivului cu substantivul; gradele de comparație
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2168 din 07 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Provine din sufixul turcesc -mıș, cu alomorfele -mıș, -miș, -mus, -müș, cu care se formează în limba turcă tema timpului trecut subiectiv, ce îndeplinește și funcția participiului timpului trecut. În idiomul spoitorilor cu sufixul -m`Vśi se realizează participiul verbelor turcescoide. Virtual, toate verbele de origine turcă adaptate paradigmelor rrome pot face participiul în -m`Vśi. La unele verbe împrumutate și integrate fără
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
Provine din sufixul turcesc -mıș, cu alomorfele -mıș, -miș, -mus, -müș, cu care se formează în limba turcă tema timpului trecut subiectiv, ce îndeplinește și funcția participiului timpului trecut. În idiomul spoitorilor cu sufixul -m`Vśi se realizează participiul verbelor turcescoide. Virtual, toate verbele de origine turcă adaptate paradigmelor rrome pot face participiul în -m`Vśi. La unele verbe împrumutate și integrate fără infixul verbal -(V)sar se întâlnește formă de participiu cu sufixul -m`Vś
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
formează în limba turcă tema timpului trecut subiectiv, ce îndeplinește și funcția participiului timpului trecut. În idiomul spoitorilor cu sufixul -m`Vśi se realizează participiul verbelor turcescoide. Virtual, toate verbele de origine turcă adaptate paradigmelor rrome pot face participiul în -m`Vśi. La unele verbe împrumutate și integrate fără infixul verbal -(V)sar se întâlnește formă de participiu cu sufixul -m`Vśi. Pentru sensuri nuanțate, s-a extins pentru unele verbe compuse cu verbul dela
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
Vśi se realizează participiul verbelor turcescoide. Virtual, toate verbele de origine turcă adaptate paradigmelor rrome pot face participiul în -m`Vśi. La unele verbe împrumutate și integrate fără infixul verbal -(V)sar se întâlnește formă de participiu cu sufixul -m`Vśi. Pentru sensuri nuanțate, s-a extins pentru unele verbe compuse cu verbul dela (dias) “a da” (al doilea component). Are trei variante fonetice, armonizate cu vocală ultima din rădăcinile verbale: -m`ïs
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
sufixul -uné + gojá "cârnați"; ratunégojá "sângereți" <rât "sânge" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; sirunégojá "cârnați de porc" <șir "usturoi" + sufixul -uné + gojá "cârnați". Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Verbul de participiu ćhudin/o "aruncat, lepădat, alungat, părăsit" a devenit substantiv, având sensul de "persoană degradata". Un alt termen care a primit o altă valoare gramaticala este biźuźo "necurat". Pe lângă faptul că acesta a suferit derivarea cu prefixul negativ bi-, am observat
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
a primit o altă valoare gramaticala este biźuźo "necurat". Pe lângă faptul că acesta a suferit derivarea cu prefixul negativ bi-, am observat că a trecut de la clasa gramaticala a adjectivului [(ź)uźo "curat"] în clasa gramaticala a substantivului. Verbul la participiu xudino "prins" a trecut în clasa gramaticala a substantivului și a primit sensul de "prizonier". Calchierea, ca fenomen lingvistic, constă în atribuirea unor sensuri noi, după model străin, unor cuvinte existente în limba ori în formarea unor cuvinte sau expresii
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
următoarea propoziție în greacă: "Καὶ ε̉σχήνωσεν ε̉ν η̉μϊν" ["și (El) a locuit printre noi"]. 6 (I, 22) ENION: emanația lui Tharmas. Numele Enion conține rădăcina grecească "on" care înseamnă "ființă" și care este participiul prezent al verbului "einai" = a fi. Verbul "einai" are afinități lingvistice cu aramaicul "AIN" "Neantul" ("AIN" este numele Ființei Supreme în Kabbala și Zohar; cf. Constantin Daniel, Scripta Aramaica, p. 258). 7 (I, 24) IERUSALIM / JERUSALEM: este "contrapartea" emanativă a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Deci, natura umană face parte din natură, intercondiționându-se cu aceasta. Prin conceptul de "natural" în comportamentul uman înțelegem firescul, comportamentul în acord cu legile și normele exterioare în care omul își duce destinul. Cuvântul natură provine din nascor, natus, (participiul trecut al verbului latin)și se referă la ideea de naștere și chiar de viață, prin opoziție cu ceea ce este doar fabricat sau ceea ce putem dobândi pur și simplu". (Vezi Dominique Lecourt-co., Dicționar de istoria și filosofia științelor, Editura Polirom
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
structura 566 Ordine și Haos acestei limbi cu cea a Templului Babel : „în turn, erau numai nouă materiale, și anume lut și apă, lână și sânge, lemn și var, păcură, pânză de in și bitum [...], adică nume, pronume, verb, adverb, participiu, conjuncție, prepoziție și interjecții” (4, p. 20). Nu trebuie să ne surprindă obsesia oamenilor de a recupera (fie și parțial) lingua adamica, limbă vorbită de oameni până la tragicul episod al înălțării Turnului Babel. Nu este întâmplător faptul că cele două
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în islam, dar și faptului că traducerile Coranului în limba română sunt de data mai recentă și prezintă dificultăți speciale. Statutul însuși al „numelor” devenite nume proprii în limbile semite după ce erau inițial nu numai substantive, adjective, nume verbale sau participii, ci chiar verbe sau chiar propoziții întregi, îl pune la încercare pe traducător și pe cel care analizează traducerile. Problemă traducerilor în limba română este discutată pe larg pentru fiecare nume divin în parte și sintetizată în tabelele pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
numele divine sunt prin excelență purtătoare ale unor idei teologice, adesea de o mare profunzime și complexitate. E limpede, prin urmare, ca „Numele” divine nu se încadrează strict în categoria gramaticala a numelui: pot fi chiar verbe la mod personal, participii active sau pasive, ori propoziții nominale. Numitorul lor comun îl constituie funcția referențiala: ele desemnează divinitatea afirmând totodată ceva despre ea. Ceea ce afirmă numele este uneori simplu și ușor de înțeles („Unul”, „Cel dintâi și Cel de pe urma”, „Creatorul”), dar de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
mi se pare aproape de adevăr.”16 Acest lucru este valabil în mod deosebit în cazul numelor proprii. Și în ebraică, limba semita foarte apropiată de arabă, acestea sunt uneori, din punct de vedere gramatical, nu numai substantive, ci adjective, nume participii, verbe la mod personal, sau propoziții 17. De aceea, am căutat și în Biblie acele cuvinte și expresii care, din punct de vedere referențial, pot fi considerate nume divine. S-a constituit astfel un corpus asemănător listelor de nume divine
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
la care oamenii caută scăpare în nenorocire. Același verb are ca prim sens „a fi uluit”: măreția lui All"h este uluitoare pentru oricine. ’aliha mai are și sensul de „a adoră”; și aici formă il"h are sens de participiu pasiv: „cel adorat”. O altă etimologie, mai ciudată, îl derivă pe il"h de la ’aliha bi„a se statornici (undeva)”: All"h este neschimbător, statornic. Alții îl derivă pe il"h de la waliha îl", „a dori cu ardoare, a tânji
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]