259 matches
-
rolului imaginarului în filozofia și în epistemologia occidentale, dacă a asigurat, pe de-o parte, enorma ascensiune a progresului tehnic și dominația acestei puteri materiale asupra celorlalte civilizații, pe de altă parte a înzestrat "adultul alb și civilizat" cu un particularism marcat, separându-l pe el și "mentalitatea" lui logică de restul culturilor lumii, taxate drept "prelogice", "primitive" sau "arhaice"". Dar asta nu înseamnă, susține mai departe gânditorul, că refuzul imaginarului nu a întâlnit rezistențe serioase, chiar în gândirea occidentală (cf.
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
lansa totuși, oricît de împovărat, acest adevăr de neclintit, această jubilantă aserțiune: ŤTu ai făcut un Oraș din ceea ce cîndva era Universul.ť Ecuație ce devine paradoxal actuală, în epoca noastră, de globalizare apăsată, ce desfigurează, unificînd otova atîtea vii particularisme, trecînd sub compresor grăuntele atîtor salubre diferențe. Nu universalul lisse, după expresia lui Michel Serres, nu făgăduința unei pauperizante egalizări, - ni le livrează lecția mileniilor, în această capitală a disparatului tumultuos care e Roma. Pentru a-i fi înțeles în
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
supremă de scop lăuntric al românismului: "Ortodoxia este adevărata entelehie [a] vieții" naționale românești, "legea [spirituală] care o duce spre idealul cuprins virtual în ea" (Stăniloae, 1939, p. 66). Pentru a dezamorsa contradicția în care se închid universalismul creștin și particularismul național, Stăniloae recurge la o neașteptată manevră argumentativă, îndumnezeind națiunea. Respingând apodictic doctrina catolică a naționalității ca o însușire suprapusă (deci superficială) umanității, Stăniloae consideră calitatea națională a fi esențială și intrinsecă omului: "calitatea națională a eului omenesc nu este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai multă înflăcărare de aspectele care-i diferențiază cu cât acestea vor fi mai mici"147. Claude Lévi-Strauss observase chiar în lucrarea ideologizantă Race et histoire că în lume există forțe antitetice care acționează simultan: unele spre convergență, altele spre particularisme 148. Același lucru îl sesizase doctrinarul democrației moderne, Alexis de Tocqueville. Democrația, zicea el, va genera o civilizație mondială în care vor predomina asemănările, dar acestea vor trezi orgoliul aristocratic al diferențierilor 149. Acesta e, de altfel, "paradoxul lui Tocqueviile
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ales, legat de zeitatea să printr-o relație caracterizat] prin angajament solemn și legalitate (Deut. 14.2). Chiar și dup] secolul al VI-lea î.Hr., cănd Iahve ap]rea că un zeu universal, nu doar local, evreii au reținut un particularism în expresia universalist] (Isaia 40-55). Semnul înțelegerii solemne, circumcizia, era destinat exclusiv b]rbaților, iar necircumcizia sau orice încercare de a ascunde semnul era echivalent] cu abandonarea angajamentului solemn (Macabei 1.15). Scopul legii era sedeq, interpretat de obicei prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
on a mistake?’, în Moral Obligation (Oxford: Clarendon Press, 1949), pp. 1-17. Ross, W.D.: The Right and The Good (Oxford: Clarendon Press, 1930), mai ales capitolele 1-2. --------------: Foundations of Ethics (Oxford: Clarendon Press, 1939). Bibliografie suplimenatr] Dancy, J.: ’Ethical particularism and morally relevant properties’, Mind, XCII (1983, 530-47. Searle, J.R.: ’Prima facie reasons’, Philosophical Subjects, ed. Z. van Strateen (Oxford: Oxford University Press, 1980) pp. 238-59. 19 Consecințialismul Philip Pettit i. Definiția consecințialismului Teoriile morale, teorii referitoare la ceea ce ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1981), pag. 26-42. Baier, A.: Postures of the Mind: Essays on Mind and Morals (Minneapolis: University of Minessota Press, 1985), Partea ÎI. Brandt, R.B.: A Theory of the Good and the Right (Oxford: Oxford University Press, 1979). Dancy, J.: „Ethical particularism and morally relevant properties”, Mind, 92 (1983), 530-47. -: „The role of imaginary cases în ethics”, Pacific Phlosophical Quarterly, 66 (1985), 141-53. Fullinwider, R.: „Against theory, or: applied philosophy - a cautionary tale”, The Public Turn în Philosophy, Ed. J. Lichtenburg and
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de analiză, În muzeele viitorului. Concluzionând pe marginea acestor observații, se poate afirma că modul În care a fost construit până acum trecutul Transilvaniei În cultura românească, Într-o corelație indisociabilă cu trecutul României, defavorizează categoric asumarea unei conștiințe a particularismului local al provinciei, cel puțin de către români. Dar, după cum vom vedea, lucrurile nu diferă prea mult nici În cazul maghiarilor. De fapt, poate cel mai important obstacol În calea afirmării unei conștiințe istorice distincte a Transilvaniei, bază pentru o eventuală
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-lea războaielor religioase care sfâșiau tot atunci alte părți ale Europei. Prezenteismul și schematismul unor asemenea judecăți de valoare ignoră Însă tocmai specificul realităților epocii, care nu aveau nimic de a face cu standardele și sensibilitățile de astăzi. Diversitatea și particularismele pe care le constatăm și În cazul Transilvaniei reprezentau, de fapt, nota caracteristică a oricărei societăți medievale. Mult mai interesant mi se pare modul În care este asumată conștiința istorică a diversității ardelene În pragul epocii moderne, la sfârșitul secolului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
această tendință au fost maghiarii, datorită avansului lor ideologic și cultural În raport cu românii. Dacă În secolul al XVII-lea principatul autonom al Ardealului putea fi reprezentat ca un simbol al persistenței statale a maghiarilor, dacă În secolul al XVIII-lea particularismul acestuia constituia o formă de rezistență a nobilimii maghiare În fața tendințelor centralizatoare ale Habsburgilor, În schimb, odată cu epoca naționalismului romantic, ideea unificării sale cu patria-mamă, Ungaria, cucerește toate sufletele. În 1865, ultima dietă a Transilvaniei, reunită la Cluj, desființa autonomia
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ideea unificării sale cu patria-mamă, Ungaria, cucerește toate sufletele. În 1865, ultima dietă a Transilvaniei, reunită la Cluj, desființa autonomia provinciei și hotăra unirea ei cu Ungaria. Românii vor parcurge și ei, ceva mai Încet, același drum Îndreptat spre anularea particularismului provinciei. Este adevărat, ei mai susțin multă vreme autonomia Transilvaniei, oficial până la 1905, deoarece aceasta era singura formulă imaginabilă În contextul respectiv, iar atașamentul lor față de alcătuirea politică mai largă a monarhiei habsburgice nu se va stinge, de fapt, până la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
avut ele la timpul respectiv, pentru ca acel trecut să mai poată furniza vreun temei valabil pentru conduita contemporană. Nu se poate așadar să nu remarcăm faptul că, făcând abstracție de „tradițiile istorice”, mai mult sau mai puțin inventate, ale unui particularism ardelean, locuitorii români și maghiari ai Transilvaniei au dorit să trăiască, Începând cu epoca modernă, mai degrabă separat decât Împreună, din punct de vedere politic. Au dorit mai curând să fie aproape de București sau de Budapesta, decât aproape de ei Înșiși
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Iași sau de la București? S-a invocat adeseori faptul că modul În care s-au prezentat ardelenii la alegerile din 1992 și 1996, acordând mai multe voturi președintelui Constantinescu, În raport cu situația din alte regiuni ale țării, ar reflecta un anumit particularism la nivelul atitudinilor politice. Dar oare capriciile electorale nu reprezintă și ele un element superficial, de conjunctură? Cu atât mai mult cu cât atitudinea anti-PDSR din 1996, care a motivat opțiunea celor ce au modificat balanța puterii, a fost supralicitată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
La urma urmei, un asemenea „clișeu” pare benign și simpatic, iar În afară de asta el poate Îndeplini chiar o funcție activă, benefică, poate motiva În sensul asumării reale a unor atitudini și comportamente de această natură. Din punctul de vedere al particularismului ardelean, el este, de altfel, singurul element capabil să fundamenteze, la ora actuală, o solidaritate de grup, Împărtășirea unei auto-imagini și a unei identități specifice. Dar un lucru, poate, și mai important este ca imaginea respectivă să nu intre Într-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pentru că este o credință larg răspândită, ea poate fi manipulată cu ușurință, În profitul celor mai diverse cauze, oferind ca reper legitimant o iluzie și o dorință, În locul căutării aplicate a adevărului. Voi insista așadar În concluzie, asupra faptului că particularismul ardelean se fundamentează astăzi doar pe un stereotip regional - Împărtășit, fără Îndoială, pe o scară largă, de români și maghiari, de ardeleni și „regățeni”, de naționaliști și liberali. Dar această imagine are o acoperire extrem de redusă În realitatea economică și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
deveni una dintre principalele instituții chemate să făurească, să apere și să consolideze națiunea. Ea trebuia să pună În evidență, cu putere, caracterul specific, particular, diferit, al fiecărei culturi naționale. Universalismul simbolizat de cultura latină va fi abandonat acum În favoarea particularismelor naționale. Desigur, și În această perioadă, generațiile succesive de studenți și profesori vor căuta În continuare adevărul, dedicându-se slujirii artelor și științelor și sporind cunoașterea umană, la cote nebănuite până atunci. Diferența consta În faptul că rezultatele muncii lor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sociolingvistică, antropologia naturii, un interes susținut pentru ordonarea lumii, taxinomii, interacțiuni sociale, procese cognitive. Faptul de a studia producții culturale sau reprezentări ca pe niște sisteme de cunoaștere sau ca pe niște sisteme de dispoziții mentale a relansat dezbaterea dintre particularism și universalism. Ceea ce în engleză se numește postcolonial studies și critica masivă a esențialismului cultural (faptul de a atribui proprietăți fixe unei culturi) au stimulat o nouă formă de funcționalism, care interpretează comportamentele sociale în funcție de contexte, în termeni de alegere
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
este concomitentă cu recompunerile identitare. Acestea coincid cu dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor de comunicare care schimbă natura relației și, de asemenea, cu extinderea spațiilor deteritorializate, unde simbolul face loc codului. Asistăm în paralel la o întărire a contextelor locale (particularisme de tot felul), la o globalizare a tehnologiilor, a economiei și la ceea ce am putea numi o planetarizare a conștiințelor. Omenirea devine conștientă de ea însăși, dar raporturile de forță și violența nu încetează să apese asupra transformării sale. Lumea
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
a Maniciului dintre Caspică și Marea Neagră, veche legătură geologică între cele două mări, continuând apoi pe tot litoralul nord-estic și nordic al Mării Negre și la gurile Dunării, precum și la vărsarea unora din afluenții de câmpie ai Dunării Inferioare, aceleași particularisme caracterizând și prelungirea cea mai vestică a stepei, Câmpia Pannonică. Urmare a acestor pătrunderi ale nomazilor cu turmele lor, unele regiuni suferă transformări treptate, foste terenuri arabile devenind pajiști, lucru care determină o regrupare a agricultorilor către interiorul silvostepei, cunoscut
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
al doilea grup național după ruși, cu 113 delegați -, declară rezolvată „chestiunea evreiască”. Totuși, odată cu cotitura marcată de anii 1930, se schițează o schimbare și în chestiunea națională. în 1930, Evsekțiile sunt dizolvate. Acum se pune problema resorbției accelerate a particularismelor naționale în cadrul unei politici de rusificare, fapt care antrenează scăderea sensibilă a publicațiilor în idiș și a frecventării școlilor evreiești, ajungându-se la închiderea lor, în 1930. Departe de a fi reprezentat „Căutarea fericirii” - titlul unui film de propagandă din
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
atât mai bine dezbaterea, cu cât autorul cărții admite conceptul de totalitarism și consideră legitimă apropierea între cele două regimuri. El introduce, totuși, o ierarhizare. în primul rând, ar trebui să fim atenți la diferența dintre proiecte: de o parte, „particularismul rasei”, de cealaltă, „universalismul clasei”; nazismul pare să fi fost pe deplin conform cu principiul său ideologic, în timp ce stalinismul s-ar fi abătut de la aspirația emancipatoare ce se afla în miezul comunismului. în al doilea rând, ar trebui, de asemenea, distins
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Științifică, București, 1991. 92. WARREN BENNIS - „On Becoming a Leader, Addison-Wesley Publishing Company”, Inc., 1995. 93. Werner J. Severin, James W. Tankard Jr. - „Perspective asupra teoriilor comunicării de masă”, Ed. Polirom, Iași, 2004 94. WILIHOITE F. - „Equal Opportunity and Primate Particularism”, Journal of Politics, 1997. 95. WINSTON S. CHURCHILL - „The Price of Greatness is Responsibility”, Finest Hour 80, Third Quarter, 1993. 96. WINSTON S. CHURCHILL - „The War Situation: House of Many Mansions, Broadcast”, London, 1999. 97. ZLATE, M. "Omul față în
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
precum și celor care se pregătesc să intre În Învățământul de toate gradele sau să devină consilieri profesionali. În termeni și mai generali, lucrarea de față se adresează tuturor celor care doresc să știe mai mult despre raporturile dintre universalism și particularisme. Trebuie să gândim În termeni de „asimilare”, de „adaptare” sau de „inserție”? Ce să credem oare despre „multiculturalism” sau despre „republicanism”? Ce criterii de justiție sau de „echitate” să adoptăm? Răspunsurile la aceste Întrebări necesită, așa cum vom vedea pe tot
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sociale la Universitatea Toulouse I CETĂȚENIE (codul Î), COTE, MORAVURI POLICAR Alain Profesor agregat de științe economice și sociale la Universitatea din Limoges CASTĂ, CETĂȚENIE, DIALOG (principiul Î), DIFERENȚĂ (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, RASĂ, RECUNOAȘTERE (politică de Î), SOLIDARITATE REY Jean-François Profesor agregat de filosofie la IUFM din Nord-Pas-de-Calais ALTERITATE, STRĂIN, TOTALITARISM RICHARD Michel Profesor agregat de filosofie, conferențiar la Școala superioară de comerț din Nantes FRATERNITATE RIVIERE Claude Profesor emerit de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care se bazează societățile noastre trebuie gândită pe baza „unui raport contractual Între indivizi autonomi, sau În funcție de un principiu naturalist al preferinței manifestate Între persoane de origine identică” (ibidem, p. 20)? Cu alte cuvinte, universalismul trebuie oare să primeze asupra particularismului? Vastitatea și varietatea temelor evocate ne arată dificultatea de a defini clar obiectul cercetării. Astfel Încât credem că nu este inutil să propunem un efort de clarificare, pornind de la tentativa de definire deschizătoare de drumuri a lui Marshall. Cu ocazia unei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]