1,237 matches
-
doi realizează un duo actoricesc de mare sensibilitate. De un tezism absolut, ca și romanul lui Eugen Barbu, care-și dădea măsura și sub semnul literaturii angajate, filmul rezistă prin acest personaj negativ, de un tragism pe care corozivul moralităților partinice nu-l poate diminua. Departe de marotele onestității proletare, personajul lui Liviu Ciulei trăiește cu întreaga ființă declinul vertiginos al lumii sale, nu caută acomodări, nu încearcă subterfugii, nu acceptă tranzacționismul, acționează impulsiv, dar în același timp ca un adevărat
Liviu Ciulei – regizorul, actorul și sălbaticii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5155_a_6480]
-
aer interbelic, „Proza de analiză”. Discuția se va întinde pe cîteva numere și cred că se poate ușor observa că de data aceasta dezbaterea e una reală, fără indicație de la partid, dar argumentele rămîn în sfera politicului și a literaturii partinice. Adevăratele motivații, așa cum s-a mai întîmplat de cîteva ori pînă acum, țin însă mai degrabă de rivalitățile între prozatori. Nu e prima dată cînd Marin Preda este campionul unor astfel de rivalități ofensive. Romanul lui G. Călinescu, cel declarat
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5376_a_6701]
-
prozei de analiză”, o categorie ce ținea de dezbaterea interbelică și care tulbură apele prozei realist-socialiste a momentului, cam în aceeași măsură în care poezia tinerilor publicați de Editura Luceafă rul tulburase apele poeziei festiviste. Proza realist-socialistă, ca și poezia partinică, avea clasicii ei, chiar dacă uneori erau tineri ei înșiși. Îngrijorarea față de textele care forțau limitele literaturii acceptate nu venea doar din partea criticii oficiale sau a forurilor de partid, ci și din partea confraților amenin- țați. Este un fenomen interesant, care coagulează
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5376_a_6701]
-
triumfaliste, tratează tema colectivizării. Dacă nu se vorbește strict despre colectivizare, articolele sînt pur și simplu reportaje din țară („Secvențe din Oltenia”) sau din uzine („Ce e nou la uzina de pompe și mașini agricole”). Poezia militantă, socială, cu tematică partinică nu suferă în nici un caz, ba chiar cîștigă și poeți tineri. Așa se întîmplă cu Adrian Păunescu în același număr 12, care publică o poezie strident conjuncturală, intitulată „Cerere de înscriere” (...). (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5209_a_6534]
-
ilustrată cu două monede dacice de la Muzeul din Baia Mare. Oricum, patria e indisolubil legată de istorie, așadar multe prime pagini ale Gazetei literare vor suporta în această perioadă invazia istoriei, în ilustrații, în texte ocazionale, articole sau poezii. (...) Ocazional, tematica partinică revine pe prima pagină a Gazetei și atunci prima pagină cel puțin poate fi lesne confundată cu o primă pagină din anii 1954 sau 1955. Numărul 18 din 5 mai are ca editorial un text de Zaharia Stancu cu un
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4741_a_6066]
-
cinci de ani de la întemeierea Partidului Comunist Român. Tot ca o reînviere a trecutului apropiat, lîngă acest editorial al actualului președinte al Uniunii Scriitorilor e paginată o poezie de Mihai Beniuc, cu aceleași vechi și simpliste procedee stilistice atașate tematicii partinice regulamentare și prompt asumate. A doua poezie din coloana de trei îi aparține de asemenea unui vechi poet combatant, Radu Borureanu, iar a treia, mult mai metaforică, mai discretă, dat totuși la fel de închinată partidului chiar dacă în spatele unei metonimii solare, îi
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4741_a_6066]
-
Luminița Marcu Numărul 7 al revistei, din 17 februarie 1966, oferă un nou prilej de manifestare a poeziei partinice, pentru că se comemorează evenimentele de la Grivița. Nu există însă, ca altădată, nici un anunț în acest sens, semnificativ pentru faptul că evenimentul istoric nu mai marchează atmosfera întregii reviste. Referirea la Grivița este făcută doar prin titlul poeziei semnate de Violeta
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4775_a_6100]
-
păpușă gonflabilă că renunță la serviciile unui minister pentru că așa a zis stăpânul său" trebuie "curmată". Antonescu a făcut un apel la colegii din opoziție, dar și la cei din arcul guvernamental, să lase deoparte considerentele de ordin tactic și partinic și să ofere o alternativă de guvernare.
PNL vrea accelerarea depunerii moţiunii de cenzură () [Corola-journal/Journalistic/49771_a_51096]
-
vedea că nu era folosit în trecut pentru a caracteriza specificul sărbătorilor. Sintagmele recurente care îl conțin evocă alte epoci și tendințe: de la perioada modernizării țării (spiritul legilor, spiritul de dreptate; spiritul național etc.) până la cea a îndoctrinării forțate (spirit partinic, spirit de clasă). Spiritul Crăciunului lipsește (deocamdată) din dicționar; formulă nu e însă un abuz semantic, ci doar un exces ridicol al uzului.
Spiritul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5003_a_6328]
-
nimic din cariera lui de pînă acum nu l-ar fi anticipat. Poeziile sale despre Partid, în rarele totuși ocazii în care le scria, erau atît de false încît nu convingeau pe nimeni și făceau mai mult rău din perspectivă partinică. Și totuși, acum, la sfîrșitul anului 1967, Nichita Stănescu scrie: „Directivele oglindesc totodată înaltul spirit de răspundere cu care Partidul Comunist Român abordează problemele esențiale ale țării, o expresie a grijii manifestate de Partidul nostru pentru atragerea nemijlocită a maselor
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4618_a_5943]
-
cât se poate de antipolitică pentru alegerile locale”, a declarat Columbeanu pentru. Despre intenția candidatului de a promova un nucleu de consilieri străini în Primăria Generală, Irinel Columbeanu precizează că o asemenea măsură ar fi în interesul bucureștenilor, întrucât ”elanul partinic” al unor consilieri afiliați politic ar fi ponderat de ”existența acestui buffer”. Există o prevedere, ce se va aplica pentru prima dată în istoria României, când pot fi aleși drept consilieri locali și cetățeni străini. Mi se pare că un
Irinel Columbeanu: Nu mi se rupe dacă pierd alegerile () [Corola-journal/Journalistic/45532_a_46857]
-
În cazul nostru, nu este vorba de interesele acestor cetățeni străini, ci de interesele reale ale Bucureștilor. Dacă unii consilieri vor avea impresia că au fost trimiși acolo pentru a face unele jocuri politice, să fie temperați în elanul lor partinic de existența acestui buffer, de 10% ar fi mai bine”, a declarat Columbeanu. Deoarece intenționează să se folosească în campanie de ajutorul mijloacelor moderne de propagare a informației, contracandidatul lui Sorin Oprescu a spus că mizează mai mult pe inteligența
Irinel Columbeanu: Nu mi se rupe dacă pierd alegerile () [Corola-journal/Journalistic/45532_a_46857]
-
îmi reproșează că n-am sărit în sprijinul lui Goma, cum ar fi făcut Breban. Da, cum se vede din dosar, Breban a sărit, dar nu în sprijinul lui Goma, ci în al generalului Pleșiță, care i-a încredințat misiunea partinică de a-l compromite pe rebelul disident, punându-l să scrie un reportaj despre eroismul autorităților după cutremurul din 1977. Misiune îndeplinită cu succes! Ce ar mai fi de spus este, poate, că n-ar strica să ne cântărim bine
Cui i-e frică de CNSAS? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5515_a_6840]
-
germane, rănit grav la mână și alungat dintr-un spital în altul, muncind, în Occident, în condiții cumplite, și dormind ca student al lui Curtius, într-o cameră ticstită de refugiați, sub un pian. Ca să nu mai spun de carotările partinice la care erau supuse mai apoi, din interior, proiectele lui.) E drept că se declară mizantrop, „chiar mai mult decât” (p. 295), dar, având resurse imense de umor, nu se ia, nici măcar el, în serios. De fapt, lumea pe dos
Și ca dânsa suntem noi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5808_a_7133]
-
alții. Și, în definitiv, deși la fel de neinspirate, lipsite de o minimă cuviință literară și morală. Spre deosebire de cele dinainte, ele sunt binecunoscute și s-au bucurat de atenția istoricilor literari. Cristian Preda i-a cruțat pe câțiva poeți dotați pentru ode partinice din anii de sfârșit ai regimului ceaușist. Îi fac credit: n-or fi scris despre alegeri. Dar nici Pavel Pereș nu se referă la alegeri în 1985 când îl elogiază pe dictator: „Întruchipate simplu în marea ctitorie/ De cel care
Lirică electorală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5070_a_6395]
-
da un nou eșafodaj teoretic avangardei. Și de a o transforma, dintr-o superioară frondă, creatoare mai ales prin negație, în creație autentică. Dincolo de aceasta, noua ediție e importantă și pentru că anumite texte, apărute după 1944 în publicații de obediență partinică (gen „Orizont” și „Revista literară”), aduc noi probe într-un „proces” delicat, deschis de ceva vreme împotriva avangardei, în special prin cercetări documentare, cum a fost cartea lui Stelian Tănase Avangarda românească în arhivele Siguranței (2008). I se reproșează, mai
O raritate bibliografică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4529_a_5854]
-
președintele tuturor, și al celor de stânga, și de centru-stânga, de centru-dreapta sau dreapta. Nu mi se pare normal să transformi Cotroceniul într-un laborator pentru un partid. Să-și dea demisia mâine toți cei care vor să facă politică partinică în cadrul Administrației Prezidențiale”, a spus Neamțu. Cât de credibilă este această luare de poziție rămâne să răspundă electorartul. În 2012, când Traian Băsescu era acuzat că politizează funcția și încalcă separația puterilor în stat, acționând ca premier, Mihail Neamțu l-
Calicii la ceaunul gol: Neamțu se ceartă cu Lăzăroiu pe FB by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/37269_a_38594]
-
casele de creație ale Uniunii până în decembrie 1989, s-au spulberat în patru zări chiar în primele zile ale lui 1990, uneori cu ură de moarte. Locotenenți ai lui D.R. Popescu, oameni livrați integral, chiar decenii de-a rândul, siajului partinic au devenit peste noapte aprigi acuzatori ai foștilor stăpâni. Am participat la zeci de seri memorabile, în case vrednice de toată stima, la gazde optzeciste sau șaizeciste, unde întâlneai figuri, chiar VIP-uri politice, de-ți stătea mintea-n loc.
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
tocmai prin faptul că nu sunt nevoit să mă apăr singur, deorece dreptul la asistență juridică este asigurată chiar de Constituție, respectiv de Legea Avocaturii. Ar fi dealtfel nedemn „să mă apăr personal” față de atacurile la persoană, acuzele nefondate și partinice ce mi s-au adus. Nu vreau sub nici o formă să fiu „partener” la umilirea mea instituționalizată bazată pe isteria antimaghiară generată". Declarația de la Băile Tușnad, dreptul la opinie politică într-un stat democratic Laszlo Tokes nu regretă declarația făcută
De ce se agață Tőkés de medalia "Steaua României" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34073_a_35398]
-
ridicat al discursului, pluralismul (sic) efervescent al vocilor, conexiunile internaționale (cu alți marginali! - N.M.), reactivitatea la marile teme sociale, economice, politice, culturale și ideologice ale actualității (nu e cam mult? - N.M.), dar și independența de atitudine, distanța față de orice înregimentare partinică, PSD included -, dar este oare PSD-ul de stânga, mai ales după epoca Năstase? - au reinventat critica de direcție.” Mă gândesc cu îngrijorare la posibila referire subtextuală la Titu Maiorescu. Mai ales că „Înapoi la Gherea!” i-a trecut prin
O nouă critică de direcție în cultura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3341_a_4666]
-
din 2009. Cum comparăm evoluția publicului PSD Șansă PSD în toată această perioadă a fost ca niciodată nu a avut o reală competiție în partea stângă a spectrului politic, astfel încât experimentele făcute nu au condus la nașterea unei alte opțiuni partinice, care să-i pună în pericol statutul de partid mare. Arătăm, într-un alt articol 7, că una dintre strategiile comunicaționale ale dreptei a fost atacarea continuă a electoratului de stânga. Adică, dincolo de atacarea liderilor politici din zona stângii, s-
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
nici stupid. Un regim despotic și totalitar poate naște monștri cu ochi albaștri și purtând o pălărie de paie pe cap, fără să aibă reprezentarea dezumanizării în care au căzut, dar cu conștiința că îndepliniseră un rol și un scop partinic. Și, în fond, care este ultima explicație că am vrut să-l întâlnesc pe ofițerul de Securitate care l-a anchetat pe tatăl meu? Am dorit să-l privesc în ochi și să-l văd în carne și oase pe
În numele tatălui by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11198_a_12523]
-
care, dincolo de inerentele noastre rezerve, deține nu doar calitatea de "primar general al Capitalei" dar și pe aceea de șef al unui partid politic și de candidat oficial la președinția României, nu poate evita concluzia că Patriarhia Română se implică partinic în competiția politică"29. Deci, iată o acuzație care venea chiar din rândurile ierarhiei înalte a Bisericii Ortodoxe Române. Peste mai puțin de două săptămâni lucrurile aveau să evolueze și mai mult odată cu intensificarea discuțiilor privind statutul comunității LGBT după ce
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
neutră din punct de vedere politic în conformitate cu hotărârile Sfanțului Sinod fundamentate pe canoanele Ortodoxiei universale. Indiferent de doctrina politică, originea etnică, credința sau convingerile religioase ale candidaților în alegeri, clerului ortodox român îi este interzis să desfășoare activități cu caracter partinic în comunitățile de credincioși pe care le păstorește"35 și de aceea "Patriarhia Română face un apel către reprezentanții clasei politice din România că în dezbaterile electorale privind alegerile prezidențiale din toamna acestui an să evite confruntările politice motivate religios
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
accepțiunii leniniste a sindicatelor, aceste organizații trebuiau să se implice activ în planificarea economică și în asociațiile publice, numai că rolul lor trebuia să fie unul "activ, nu formal, făcând acolo doar un simplu act de prezență"; în absență militantismului partinic, eficiența lor era nulă, daca nu chiar contraproductiva 13. În altă ordine de idei, Ceaușescu nu era de acord nici cu nelijarea flagrantă a sindicatelor de către organizațiile de partid; chiar dacă devenise de mult timp derizorie, "muncă de lămurire a maselor
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]