211 matches
-
femeia nu ar fi vrut să o piardă. Chiar și personajul boccaccesc insistă pe această linie a păstrării unei independențe proprii: „Ed ora non è tempo de marito,/ e se pur fosse, la sua libertate/ servare è troppo piș savio partito.”1001 O femeie îndrăgostită reprezenta o femeie în pericol de a-și pierde statutul social, de aici reticența personajului feminin în a accepta propunerile amoroase trebuie interpretată ca o dovadă de cumpătare, de echilibru, de înțelepciune practică.” 1002 Iubindu-l
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
femeia nu ar fi vrut să o piardă. Chiar și personajul boccaccesc insistă pe această linie a păstrării unei independențe proprii: „Ed ora non è tempo de marito,/ e se pur fosse, la sua libertate/ servare è troppo piș savio partito.”1001 O femeie îndrăgostită reprezenta o femeie în pericol de a-și pierde statutul social, de aici reticența personajului feminin în a accepta propunerile amoroase trebuie interpretată ca o dovadă de cumpătare, de echilibru, de înțelepciune practică.” 1002 Iubindu-l
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și europene ajungîndu-se la o transformare și o refacere a partidului sub o nouă denumire. Partidul dreptei democratice în Italia, ex-PCI, stînga suedeză și Initiativa per la Catalunya în Spania au demonstrat această evoluție. Partidul far al reformei comuniste rămîne Partito Democratica della Sinistra, centru al "polului progresist" și la care au aderat, în 1991, 80% dintre membrii PCI. Șansa istorică a PCI a fost A. Gramsci, un teoretician original și occidental: fiind închis de către fasciști, el nu a putut fi
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Catalonia) Spania Franța Elveția Italia Portugalia 8,3 11,2 14,4 20,4* 8,1 9,6 9,2 0,8 6* 8,8 1990 1995 1991 1994 1992 1991 1993 1991 1994 1991 Socialistik Folkeparti Vasemmistolietto Althýdhu bandalag Partito Democratico della Sinistra V(nsterpartiet Initiativa per la Catalunya Izquierda Unida Parti communiste français Parti suisse du travail Rifondazione Comunista Partido Comunista Português A A A B B B C C C D D * % obținut pe liste Partidele comuniste au
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
voturile italienilor. Stînga grupa "polul progresist" format în jurul PDS. Este vorba de Cristiani sociali. Dreapta, condusă de Onofrio, constituia Centrul Creștin Democrat, aliat al lui Berlusconi în sînul "polului libertăților", timp în care Centrul se împărțea între vechea casă, redevenită Partito Popolare Italiano, PPI și Pactul pentru Italia al lui Mario Segni, care formau o alianță de circumstanță. În urma alegerilor, procesul de sciziparitate s-a prelungit, despărțind PPI de secretarul său general Buttiglione, interesat să se alieze cu Berlusconi. Majoritarii au
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
religie. După ce au cunoscut o revigorare, prin contestarea valorilor iudeo-creștine în materie de avort, de drepturi ale femeilor și de permisivitate, Partidul Democrat a devenit, o dată cu liniștea regăsită, mediatorul important al yuppies postcreștini și neomaterialiști ai anilor '90. În schimb, Partito radicale al lui Marco Panella trebuie situat în latura postmaterialistă, în opinia lui Inglehart. Foarte înflăcărat și contestatar la începuturile sale anunțînd alternativele acest partid s-a situat în spatele drapelelor "libertăților" fluturate de Berlusconi. Formă particulară și agresivă a liberalismului
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
două elemente noi de o mare importanță. Primul a fost unificarea politică a catolicilor. La începutul anului 1945, Sfîntul Scaun a condamnat experiența catolicilor comuniști, reprezentată mai ales de Franco Rodano și de filosoful Felice Balbo, care au încercat, împreună cu Partito della Sinistra Cristiana, o experiență originală. În preajma alegerilor din 1946, episcopii și-au înmulțit apelurile pentru a vota candidații "buni". Acțiunea Catolică și Curia erau totuși divizate între cei care erau favorabili autonomiei laicilor pe tărîm politic și cei ce
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
era întruchipat de Konservativ Volkspartei der Schweiz care, în 1957, a luat denumirea de Konservativ Christlich-Soziale Volkspartei der Schweiz, și a realizat în 1970 o importantă reformă, devenind Christlisch Demokratische Volkspartei der Schweiz (Parti Démocrate Chrétien în cantoanele francofone și Partito Democratico-Cristiano Popolare în cantoanele italianofone). Asumîndu-și în mod oficial legătură cu DC, partidul sublinia distanțarea de episcopat și dorea o deschidere confesională. El a reușit acest lucru, în ciuda menținerii partidului numit Evangelische Volkspartei, care fusese fondat în 1919, dar care
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Cehia Uniunea creștin-democrată / Partidul popular ceh Cipru Democratic Rally of Cyprus Danemarca Kristeligt Folkeparti Elveția Partidul popular creștin-democrat elvețian Estonia Isamaa pro Patria Franța Centrul social-democraților Germania Christlich Demokratische Union Christlich Soziale Union Grecia Nea Demokratia Irlanda Fine Gael Italia Partito Popolare italiano Lituania Partidul creștin-democrat lituanian Luxemburg Partidul social-creștin Malta Partit nazzjonalista Norvegia Kristelig Folkeparti Olanda Christen Democratisch Appel România Partidul național țărănist creștin-democrat Sant-Marino Partito democratico cristiano sanmarinese Slovacia Mișcarea creștin-democrată din Slovacia Slovenia Creștin-democrații sloveni Spania Partido nacionalista
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Germania Christlich Demokratische Union Christlich Soziale Union Grecia Nea Demokratia Irlanda Fine Gael Italia Partito Popolare italiano Lituania Partidul creștin-democrat lituanian Luxemburg Partidul social-creștin Malta Partit nazzjonalista Norvegia Kristelig Folkeparti Olanda Christen Democratisch Appel România Partidul național țărănist creștin-democrat Sant-Marino Partito democratico cristiano sanmarinese Slovacia Mișcarea creștin-democrată din Slovacia Slovenia Creștin-democrații sloveni Spania Partido nacionalista vasco Unió democrática de Catalunya Suedia Kristdemokratiska Samhallspartiet Ungaria Partidul popular creștin-democrat 2) Partide cu statut de observator Bulgaria Uniunea națională agrară bulgară "Nicolas Petkov" Partidul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Uniunea creștin-democrată a Lituaniei Polonia Partidul creștin-democrat al muncii PARTIDUL POPULAR EUROPEAN 1) Partide membre Belgia Christelijk Volkspartij Parti social chrétien Franța Centre des démocrates sociaux Germania Christlich Demokratische Union Christlich Soziale Union Grecia Nea demokratia Irlanda Fine Gael Italia Partito Popolare italiano Luxemburg Partidul social-creștin Olanda Christen Democratisch Appel Spania Partido nacionalista vasco Unió democrática de Catalunya Partido popular 2) Partide asociate Austria Österreichische Volkspartei Malta Partit nazzjonalista Suedia Kristdemokratiska Samhallspartiet 3) Partide cu statut de observator Finlanda Kansallinen Kokoomus
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
programma di Torino (1899)", in Bartolo GARIGLIO (coord.), Cristiani in politica. I programmi dei movimenti cattolici democratici, Milano, 1987, pp. 15-38. 17 Giuseppe IGNESTI, Il tentativo conciliatorista del 1878-1879, Roma, 1988, 292 p. 18 Francesca TRANIELLO, Citta dell' uomo. Cattolici, partito e Stato nella storia d'Italia, Bologna, 1990, p. 89. 19 Mein Kampf, p. 62. Vezi Marlis STEINERT, Hitler, Paris, 1991, pp. 41 și 123. 20 Juan BONNET, Casimir MARTI, L'integrisme a Catalunya. Les grans polémiques. (1881-1888), Barcelona, 1990
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Grundlegung der Bundesrepublik, München, 1991, 250 p. 5 Joseph ROVAN, Histoire de l'Allemagne, Paris, 1994, p. 852. 6 Alcide DE GASPERI, I tempi e gli uomini che prepararono la "Rerum Novarum", Milano, 1931, reeditată 1984. 7 Andrea RICCARDI, Il "Partito romano" nel secondo dopoguerra (1945-1954), Brescia, 1983, 254 p. 8 Jean-Dominique DURAND, L'Église catholique dans la crise de l'Italie (1943-1948), Roma, 1991, pp. 541-562, 641-692. 9 Giorgio LA PIRA, Architettura dello Stato Democratico, Florența, 1947. 10 Giacomo MARTINA
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Luigi GIUSSANI, Le mouvement Communion et Libération. Entretiens avec Robi Ronza, Paris, 1988, pp. 9-30. 15 Marco FOLLINI, L'arcipelago democristiano, Bari, 1990, 143 p. M. Follini, fost director la Avvenire, a fost ales senator PPI în 1994. Gianni BAGET-BOZZO, Il partito cristiano al potere. La DC di De Gasperi e di Dossetti 1945-1954, Florența, 1978, 572p. 16 Actele au fost publicate de editura DC-ului, Cinque Lune, in 1962, 1963, 1964. 17 I problemi dell' economia italiana: superamento della crisi e
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Émile-François CALLOT, Le Mouvement Républicain Populaire, Paris, Rivière, 1978, 443 p., și L'action et l'oeuvre politique du Mouvement Républicain Populaire, Geneva, Champion-Slatkine, 1986, 388 p., sau studiul foarte bine documentat al Mariei Grazia MAIORINI, Il Mouvement Républicain Populaire, Partito della IV Repubblica, Milano, Giuffrè, 1983, 335 p. Un colocviu a fost consacrat aporturilor aduse de MRP la făurirea Europei: Serge BERSTEIN, Jean-Marie MAYEUR, Pierre MILZA (dir), Le MRP et la construction européenne, Bruxelles, Complexe, 1993, 365 p. Francesco MALGERI
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
lucrarea Dal neoguelfismo alla democrazia cristiana, Roma, Studium, 1963, 182 p., și Arturo Carlo JEMOLO cu Chiesa e Stato in Italia negli ultimi cento anni, Torino, Einaudi, 1974. Istoria Partidului Popular a fost schițată de Gabriele DE ROSA, în Il Partito Popolare Italiano, Bari, Laterza, 1966, reeditată în 1976, 339 p. Despre refacerea democrației creștine după război ne informează Jean-Dominique DURAND în L'Eglise catholique dans la crise de l'Italie (1943-1948), Roma, EFR, 1991, 863 p, Pietro SCOPPOLA, în La
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Despre DCI există două studii în limba franceză: Le Parti Démocrate-Chrétien en Italie al lui Jean-Paul CHASSE-RIAUD, Paris, Colin, 1965, 426 p., și Le Parti Démocrate-Chrétien italien al lui Thierry GODECHOT, Paris, LGDJ, 1964, 303 p. Avem de asemenea Il Partito cristiano al potere. La DC di De Gasperi e di Dossetti, 1945-1954, Florența, Vallecchi, 1974, 572 p. și Il partito cristiano e l'apertura a sinistra. La DC di Fanfani e di Moro 1954-1962, Florența, Vallecchi, 1977, 383 p. Stefano
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
426 p., și Le Parti Démocrate-Chrétien italien al lui Thierry GODECHOT, Paris, LGDJ, 1964, 303 p. Avem de asemenea Il Partito cristiano al potere. La DC di De Gasperi e di Dossetti, 1945-1954, Florența, Vallecchi, 1974, 572 p. și Il partito cristiano e l'apertura a sinistra. La DC di Fanfani e di Moro 1954-1962, Florența, Vallecchi, 1977, 383 p. Stefano TRINCHESE a publicat recent un frumos studiu despre influența catolicismului german în Italia, Governare dal Centro: il modello tedesco nel
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
studiul mai vechi al lui E. Zaleski, Mouvements ouvriers et socialistes. Chronologie et bibliographie. La Russie, 2 volume. Tome 1: 1725-1907. Tome 2: 1908-1917, Paris, Ed. Ouvrières, 1956-1957. Cf. și punerea la punct a bibliografiei făcute de G. Migliardi, Il Partito operaio social democratico russo I: 1883-1904, Instituto G. Feltrinelli, Annali 1961, Milano 1962, precum și colecția din Franța, Cahiers du monde russe et soviétique. 29 La Deuxième Internationale et l'Orient, coord. de G. Haupt și M. Rebérioux, Paris, Ed. Cujas
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
49-72. 11 F. Adler, " Le problème organisateur de l'unité prolétarienne". Raportul Secretariatului ISM prezentat în ședința Executivului ISM la 11 aprilie 1926, "Informations internationales" (buletin publicat de ISM), 1926. Come le Internazionali ufficiali sabotono l'unita, "Avanti", bolletino del Partito socialista italiano (maximalist și aderent la Biroul de la Paris), ediția a XXXII-a, 25 martie 1928. 12 IVe Congrès de l'IOS. Vienne 1931. Rapports et compte rendu. Aperçus politiques, publicat de Secretariatul ISM, Zürich, 1931. 13 Putem găsi cîteva
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Paște în detenție, în aprilie 1960: "Mi sembra che in questa seconda cella accada qualcosa di simile a ciò che dovrebbe essere accaduto durante il cammino per Emmaus. Il Redentore non c'è più tra i Suoi, lo sposo è partito. Ma tu, uomo, devi dimostrare fedeltà ad un nuovo tipo di felicità, più in sordina, e percepire la realtà della presenza del Consolatore nel posto più inaspettato, più arido: in te. Tu stesso devi dare di più, non sei più
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
conducerii partidului toate curentele sedimentare pe care închisoarea și diferitele exiluri (Paris, Moscova) le conservaseră în "stare pură". El îi recuperează de asemenea pe unii care fuseseră excluși prin deportare, ca Di Vittorio și Terracini. De cum se întoarce, el preamărește partito nuovo, partidul nou, eliberat de extremismul verbal și de neputința maximalistă 30, partid larg democratic, deschis catolicilor și nelimitat la clasa muncitoare. El rupe astfel cu concepția leninistă a PC, despre care nu se va mai vorbi în Italia decît
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
pag. 76-77. 11 Ministrul de Interne citează 11.000 de percheziții și 3.400 de arestări. 88 de deputați au fost deferiți justiției. (Stéphane Courtois, Le PCF dans la guerre, Paris, Ramsay, 1980, pag.116 ). 12 Paolo Spriano, Storia del Partito communista italiano, vol.III, I fronti popolari, Stalin, la guerra, Torino, Einaudi, 1970, pag. 316. 13 Telegramele ale căror extrase, numai extrase, au fost publicate de către D.E. Kunina și V.M. Endakova, " Das Wirken der KI für die Schaffung nationaler Fronten
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
cît., p. 126. 89 Ernestina Pellegrini, op. cît., pp. 525-526. 90 Renzo Negri, op. cît., p. 103. 91 È qui, a ben guardare, prima che con rondisti ed ermetici, che Leopardi valică îl crinale del Novecento e vince la sua partita, fondă le ragioni della sua sopravvivenza fino a noi, idem, p. 102. 92 Anna Bellio, Cigni, leopardi e altri poeți, Percorsi di letteratura tra sette e novecento, ISU Università Cattolica, Milano, 2000, p. 249. 93 Giuseppe de Robertis într-o
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a-Spirit, VLD, Vlaams Belang, Groen ! și LDD în Belgia; Lega dei Ticinesi și PLS în Elveția; Bloc Québécois în Canada; Scottish National Party și Plaid Cymru în Marea Britanie; Lega Nord, Union Valdôtaine, Südtiroler Volkspartei, Movimento per l'Autonomia și Partito Sardo d'Azione în Italia; CiU, PNV, BNG în Spania etc. (Pilet et al. 2009, 12). 3 Recensămâmntul populației și al locuințelor, 18-27 martie 2002. [http://www.insse.ro/cms/files/RPL2002INS/index rpl2002.htm] 4 Datele electorale utilizate în acest
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]