3,522 matches
-
a demonstra - în pofida rolului condensat masiv de regizor - că premiile cu care a fost încununat de UNITER, trei în total, sunt pe deplin justificate și că, nu se știe, l-ar putea adjudeca și pe al patrulea. Prima jumătate a partiturii dramatice din actul III - scrisă de Eugen Ionescu special pentru Berenger și Dudard - este comprimata de autorul spectacolului, Robert Wilson, replicilor dându-le glas, în cea mai mare parte, Ilie Gheorghe, proaspăt încoronat cu una dintre cele mai însemnate distincții
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
o lamă de sticlă într-un laborator ne înmulțim frenetic sub ochiul scrutător al neantului; adiem la unison în vîntul frecvențelor radio, ne agităm armonios sub ploaia programelor de televiziune; am învățat canoane și voci, știm să citim ziare și partituri și fiecare în felul său își tîrîie expresiv existența. Sîntem muzicali, chiar dacă nu vrem, chiar dacă nu ne dăm seama. Simfonia noastră dodecafonică se aude pînă la ceruri, pînă la stele, și încîntă auzul heruvimilor și meteoriților. Abia acum începem lent
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
boli trebuie că-i corespunde, de nu un taraf de cântat pe la nunți si înmormântări, un instrument muzical. diferit si acela, de la om la om. dumnezeu - tocmai afli - nu bate cu bățul, abia ciocănește în trup ca-n suportul de partituri cu bagheta lui dirijorală (aceeasi, în pauza dintre părți, frică de moarte: „si dacă nu-i nimeni la pupitru?"). cvartetul lui iov era trio: iov & vio. ascultă si singur cum durerea transformă organele în instrumente de jale si fără-a
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
trio: iov & vio. ascultă si singur cum durerea transformă organele în instrumente de jale si fără-a le scoate din teaca de piele, cu ochii închisi. vezi si tu cum, lovită de grație, carnea se umple de bube ca o partitură de note. pătrunde-te în sfârsit cum, atins până-n măduva oaselor, trupul acesta tot mai găunos este una cu flautul fermecat, când se tânguie: „adu-ți aminte că viața mea-i doar o suflare!" ți-a luat patruzeci si de
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
și-amintirea unei țări străbune, cu nechezat de cai în noapte, mistere-ntrezărite pe jumătate. În alb se transmută memoria solului vechi, se deșartă de sunet, devine lăuntru pur, sfidând auzul. El, omul-muzică, este-acum muzica fără sunet. În viitor, instrumentiști aruncă partitura, la repetiția pentru Oedip, strigând: Asta nu-i muzică! Dirijorul explică: E una din fețele geniului. Pământul țării-i filosofic, te poate-ndruma spre șoc și revelație, săgeta, scrumi sau fulgera, da, se întâmplă asta, pe patul morții, sub pânza
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
renunțe la joacă pentru un viitor coltuc de pâine. Zâmbetul Am descoperit, cu plăcută surprindere, un bizar "bric-ŕ-brac al nostalgiei" într-una din ultimele cărți semnate de Umberto Eco. O carte plină de imagini: benzi desenate, afișe, timbre, coperte de partituri muzicale, scene de film, colaje, dar și texte din publicațiile vremii. Vremea copilăriei sale, "memoria de hârtie" a vieții lui. În copilăria lui Pierde-}ară nu existau benzi desenate, nici multe reviste pentru cei mici și, în general, hârtia era
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
plasat într-un turn de control, asemănător celui de la Târgoviște. Ca și în timpul procesului din garnizoană, construia avioane din hârtie, căci râvnea încă să conducă o escadrilă. Puțini erau cei care își păstrau sângele rece în acele momente încordate. Ultima partitură aparținea magicienilor, poate de aceea se lăsau atât de mult așteptați. Iar, între timp, unii mai găseau tăria să se lanseze în supoziții. Încă nu cunoșteau decizia lui Negrescu. Se hotărâse și el să îngroașe rândul medievalilor sau prefera îndeletnicirea
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
de îndată ecranul, de astă dată mi s-a părut că amploarea lor depășește cu mult măsură obi§nuita. Înțesata de lume, Piafa Victoriei dădea iarăși în clocot, ca-n fața unei noi încleștări pe viață și pe moarte. Dar partitura era acum alta decât cea din urmă cu două săptămâni, iar stigatele de „Jos lliescu!“ nu mai erau smulse prin fraudă. De altfel, demonstrând încă o dată că rominul s-a nascut poet, din piepturile a mii de oameni răsunau acum
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
să ai oasele sfărâmate și să nu știi dacă te-au dus în bucurești sau varșovia și să-i rogi să te plimbe într-o targă în jurul statuii aviatorilor, despre locurile în care el a fost, despre cum îi întorcea partitura lui enescu, despre regina mamă, despre prințesa ghica, despre cum veneau radu gyr și nichifor crainic la școala militară cu zelea codreanu și el era acolo, în patul din spitalul ilfov, privind, respirând, acolo, lângă kirilă, vorbind despre cum e
spitalul ilfov by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/8138_a_9463]
-
îl interpretează în De ce fierbe copilul în mămăligă, reușind să iasă de cîteva ori din asta și să facă momente emoționante. Cu aplauze la scenă deschisă. Adriana Trandafir găsește mereu un ton corect, fără patetisme și efuziuni, fără supralicitări pe partitura Mamei. Pe Liviu Timuș l-am găsit inexpresiv - lucru rar la el - în rolul Tatălui. Pavel Bartoș în Paul este o apariție credibilă, vie, cu diferențe marcate în atitudini, curățat bine de clișee. Spectacolul va incita - piesa este tradusă minunat
Crima lui Kurt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13169_a_14494]
-
o relație semnificativă între adolescentul Tin și maturul Strava, deși ei aproape că nu se cunosc, ultimul asistând totuși odată, cu încântare, din penumbră și neștiut, cufundat într-un fotoliu adânc, la exercițiile de vioară ale primului, care interpreta o partitură din Bach. Ce îi apropie, ca prezențe ale romanului, este o relație de afinitate morală, faptul că fiecare întruchipează, ca personaje, o ipostază a inocenței, a idealismului naiv, a candorii dezarmate, rănite grav în cazul lui Strava, cum încă nu
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
poate prea puține repetiții cu formația instrumentală. Din fericire, toți membrii Ansamblului Profil - instrumentiști remarcabili - s-au pliat rapid intențiilor dirijorale, transmise cu eficiență, cu mintea limpede și sintetică și gesturile precise ale lui Tiberiu Soare. Cunoscând impecabil cele două partituri, el a știut exact ce să ceară, cât și cum să repete pentru a obține efectul maxim de la Ion Bogdan Ștefănescu, Emil Vișenescu, Sorin Lupașcu, Dumitru Cristian Suciu, Diana Moș, Marian Movileanu, Laura Buruiană, Alexandru Sturzu, Smaranda Grigorian, Elena Popa
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
feți - Ion Grosu, Răzvan Vasilescu și Bogdan Vodă nu ostenesc o secundă în jocul abundent, suculent, în trecerile de la un personaj la altul - altă chestiune interesantă faptul că cei mai mulți actori joacă mai multe personaje - în acțiunile de grup sau în partituri individuale, clare, distincte, susținute admirabil. E un spectacol solicitant și prin ritm, și prin performanța pe care o presupune nivelul actorilor. Ada Navrot încearcă alte tonalități, alte întruchipări ale propriului stil, deja detectabil și matur, în această Vraga tentantă și
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
idee pe care o regăsim și la Matei Călinescu - „problema miracolului și deghizările prin care devine de nerecunoscut este centrală” (în literatura lui Eliade) - și, de altfel, la toți exegeții scriitorului. Credeți că un regizor ar putea prinde tocmai nuanțele partiturii eliadești și să le transpună cu fidelitate pe ecran sau pe scenă, astfel încît textul să nu fie știrbit în sensurile lui, iar spectatorul să savureze spectacolul (imagine și text) în adevăratele lui dimensiuni, să-l înțeleagă? (Ne referim la
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
minimal expresive ale dansului academic sunt în permanentă divergență cu flexibilitatea ritmurilor, cu suplețea evoluțiilor armonice, cu provocările solo-urilor instrumentale, cu ceea ce muzica are de spus odată cu vocile. Poate dans contemporan, mișcări auster stilizate, balerini obișnuiți “să audă” o partitură cu totul deosebită de stilurile muzicale adaptabile ușor dansului, alt fel de costume aici, poate... Marea șansă a noastră și a acestei montări a stat și în Ștefan Ignat - Oedip. El are tinerețea, fizicul, mobilitatea și înainte de toate glasul bun
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
exilat de prin anii ’70 la Paris, un nume cu rezonanță în lumea spectacolelor de operă, a montărilor grandioase. Este vorba despre Petrică Ionescu. Aproape nimeni nu a uitat valurile de indignare produse de viziunea lui Andrei Șerban asupra acestei partituri acum opt ani, dacă nu mă înșel, valuri, o spun și astăzi, supradimensionate, emoționale și nu întotdeauna argumentate estetic. În fine, după atîția ani, tot un regizor de teatru vine să pună în scenă această partitură grea și să-i
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
Andrei Șerban asupra acestei partituri acum opt ani, dacă nu mă înșel, valuri, o spun și astăzi, supradimensionate, emoționale și nu întotdeauna argumentate estetic. În fine, după atîția ani, tot un regizor de teatru vine să pună în scenă această partitură grea și să-i ofere o dimensiune epatantă vizual, modernă, în perfectă concordanță cu dinamica secolului 21. Petrică Ionescu a părăsit România acum treizeci de ani, este stabilit la Paris, se bucură de o carieră internațională recunoscută și apreciată, este
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
din punctul acestuia de vedere. De aceea se află în această pagină opinia avizată a doamnei Ada Brumaru, colaboratoarea noastră. Pot însă să spun că m-a interesat teatral această propunere, m-a interesat să ascult muzica, să urmăresc integral partitura și pe tînărul protagonist Ștefan Ignat, să descopăr gîndurile regizorului Petrică Ionescu și modul în care s-a implicat trupa. Interpretarea regizorului este fundamental plastică aș spune. Decorul este absolut monumental, blocuri de marmură care se desfac la vedere și
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
medita la el, nivelul comic investigat de Andreea Vulpe cu studenții săi. În urma acestui studiu scenic parcă, tensiunea dramatică, căderile, ratările, succesiunea morților dubioase, trădările, neputințele devin augmentate, mai tari, mai dramatice, mai umane, mai palpabile. Un text greu, cu partituri dificile, un spectacol asumat de toată lumea. O Vassa bună, temeinic asumată de Andreea Gramoșteanu, o Natalia ridicolă, alunecînd spre derizoriu - Emilia Bebu. Un semn de întrebare asupra lui Constantin Diță-Prohor, pe care nu știu de unde să-l apuc. Costume mult
Șase nopți cu Casandra (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12010_a_13335]
-
și evocând o serie de relații ușor tensionate, dar marcate de umor. Spectacolul s-a încheiat cu o suită de piese, intitulate Numai vals, aparținând lui Renato Zanella. în primul fragment s-a remarcat, din nou, Simona Noja, printr-o partitură coregrafică de o elegantă expresivitate, interpretată fără muzică. Dar după acest preludiu promițător, valsuri, polci și cadriluri de Johann Strauss-fiul și Josef Strauss au fost abordate de coregraf numai pe palierul anecdoticului și a unor șabloane coregrafice, din care fantezia
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
spus că Alianța D. A. posedă forța și mai ales ingeniozitatea de a contrabalansa aceste manevre pe cât de grosolane, pe atât de primejdioase. Dan Voiculescu va intra la guvernare numai dacă va fi sigur că va putea să joace la perfecție partitura calului troian. Altminteri, el va rămâne până la capăt alături de PSD, într-o previzibilă poziție obstrucționistă. Născut din interesele precise și veroase ale unei categorii sociale clar definite, PUR nu se va da în lături de la nici un atentat la stabilitate. Ceea ce
Ciorba de chimicale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12148_a_13473]
-
puțin alterată de o concepție convențională vizînd "înfrumusețarea" inoportună (pe șleau spus: parazitară) a creației brâncușiene. Chiar așa: "înfrumusețarea", ca și cum un resturator ar fi "corijat" cu penelul său trăsăturile unui tablou consacrat ori ar fi introdus notele sale într-o partitură clasică. Ni se oferă un conform unui gust îndoielnic, coafat și pomădat parcă spre a justifica nota de plată piperată a salonului de cosmetică prin care a fost nevoit a trece. Despre ce este vorba? Mai întîi, "Amenajarea Peisagistică" a
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
ecranul transcendenței, prin urmare îmblînzită, apropiată de zona mîntuirii. Performanța lirică rezidă în acest echivoc între cele două poziții antagonice, revolta și resemnarea, autoarea evitînd să se predea cu arme și bagaje vreuneia din ele, limitîndu-se la recunoașterea lor pe partitura orfică: "Fiind cu mine sufletul clipelor pe care/ nu le-am trăit, gust fără foame numele lor/ nenumit. Mi s-a părut că petrec chinul celei/ ce mă născu și mă hrăni cu somnul din sânii-i./ Doamne, ascultă-mă
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
meseriei pe care și-au ales-o. Tinerii muzicologi urmează actualmente aceeași instrucție, același plan de învățământ (în mare) ca și colegii lor compozitori sau dirijori de orchestră. Sarcina dificilă rămâne a găsi drumul unde se îmbină temeinicia analizei de partitură, a studiului teoriei, armoniei, polifoniei, orchestrației etc. cu viziunea intuitivă și cultural-interdisciplinară asupra muzicii. Cât despre meseriile posibile după absolvire, fiecare se va adapta din mers practicilor radiofonice, de televiziune, editoriale, din învățământ sau cercetare. Cum e în alte locuri
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
din ceea ce compozitorul clădise anterior. Dar de-construcția este solidară scrierii, cu care poate intra într-un fel de curioasă simbioză. Rostirea orală (improvizația) este, dimpotrivă, mai puțin susceptibilă de a fi supusă de-structurării. Lasă că încrustarea muzicii în partitură restrânge și constrânge, dar iată că această încrustare lansează și invitația la destrămarea scrierii respective. Ceea ce duce, inevitabil, la deturnarea comunicării mesajului artistic. Merleau-Ponty crede despre comunicare că nu este un simplu recurs al creatorului la anume semnificații care ar
Festin al silogismelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12686_a_14011]