324 matches
-
explică și de ce PSD-ul nu a vrut, de fapt, demiterea președintelui penal. Era suficient, vorba deputatului Ghișe, să se întrunească Parlamentul și Băsescu era pe făraș! Iată, că se vorbește de o nouă încălcare a bietei Constituții. Motivul: politică partizană a cotrocenistului pușcăriabil. Credeți că urmează suspendarea ? Analiștii afirmă că nu se poate, deoarece a rămas cvorumul. Da, a rămas, dar numărul locuitorilor din 2011 este, oficial, altul. Deci scade și numărul alegătorilor. De fapt, Băsescu a fost demis legal
TABLETA DE WEEKEND (63): CUM A AJUNS CASA POPORULUI – CASA HOŢILOR! (2) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350696_a_352025]
-
creșterea continuă a costului pentru asigurați și scumpirea asigurărilor de tip Obamacare și Medicare, care a coincis în multe state cu ultima etapă a campaniei prezidențiale și a defavorizat-o pe Hillary Clinton. Ca cei mai mulți dintre democrați, Hillary este o partizană înfocată a sindicatelor, de la care a primit mari sume de bani și multe voturi. Dar prestigiul sindicatelor în America de azi nu este ca cel de acum cincizeci de ani, fiindcă sindicatele au devenit un fel de monopoluri ale slujbelor
Care a fost cea mai mare eroare a echipei lui Hillary Clinton () [Corola-blog/BlogPost/338667_a_339996]
-
America ar fi beneficiat de o cultură politică de tip multipartide. Desen: DION 1796. Apariția sistemului (versiunea #1). Federaliștii sprijină alegerea lui John Adams. Democrat-republicanii îl sprijină pe Thomas Jefferson. În anii ’90 ai acelui secol, numărul ziarelor, cu toate partizane, crește de patru ori. Partidele, conduse de ziare, devin mecanismul vieții publice. Thomas Jefferson afirmă că „motorul este presa.” Părinții Constituției nu au anticipat existența partidelor și nu au prevăzut rolul lor. De aceea, partidele sunt un soi de „add-on
O invenție a presei – sistemul american al celor două partide. „Candidatul Kardashian”, „Candidatul Cârdășian” sau „Candidatul manciurian”? () [Corola-blog/BlogPost/338033_a_339362]
-
PUNCTE DE VEDERE DESPRE ADEVAR Autor: Gelu Arcadie Murariu Publicat în: Ediția nr. 35 din 04 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Postați ferm și definitiv pe terenul familiar lor, unii oameni privesc lumea numai din perspectivă personală, limitată, locală, sau partizană, ignorând voit, ori disprețuind orice alte puncte de vedere. Puțini sunt cei cu adevărat ignoranți cu privire la existența altor unghiuri din care lumea poate fi privită. Ridicolul poziției lor constă în faptul că se cred cocoțați tocmai pe piscul muntelui, de unde
PUNCTE DE VEDERE DESPRE ADEVAR de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 35 din 04 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344901_a_346230]
-
folcloristic. Faptul (semnalat de Paul Anghel) că „în cultura română până la ora actuală nu sunt asimilate date importante din propria ei istorie” ar trebui să dea de gândit oricărui intelectual român. Și chiar dacă explicația la Paul Anghel este parțială și partizană, invocarea, printre altele, a cazului Hasdeu este, nu încape îndoială, convingătoare. MIRCEA MARTIN SCRIERI: Șapte inși într-o căruță, București, 1961; Victoria de la Oltina, București, 1961; Arpegii la Siret, București, 1964; Arhivă sentimentală, București, 1968; Sfaturile motanului Grigore, București, 1969
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
majore pentru managementul resurselor umane. O problemă se cuvine a fi subliniată: managementul nu este o „tehnologie”, un instrument neutru axiologic de conducere „imparțială” a organizațiilor. De la apariția sa, managementul s-a dovedit a fi, în primul rând, o concepție partizană, ideologică, exprimând o relație de putere. Managementul are funcția nu numai de a conduce o afacere, dar, în special, de a rezolva diferențele de interese în cadrul organizațiilor, de a rezolva conflictele și a găsi mijloacele (motivaționale și organizaționale) de a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
bea În cinstea Republicii, să evoce luptele victorioase ale trecutului și să dezbată problemele politice ale momentului. În acest context, marcat de căldura și fervoarea fraternă, se exprimă cel mai ușor, În fața unui public de susținători, prin diverșii oratori, concepția partizană și militantă specifică memoriei republicane (C. Amalvi, 1994, pp. 440-441). Segmentul ritului politic se Încheie acum și sărbătoarea Își intră În drepturi: Mai târziu, mulțimea, până atunci mai curând pasivă, Începe să devină participant activ, prin intermediul asociațiilor sportive sau municipale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
că se Înscrie Într-un lanț ce integrează fiecare eveniment singular În istoria tuturor manifestărilor anterioare, cu gesturile și martirii lor, speranțele, Înfrângerile, succesele. Manifestarea se impune ca o expresie permanentă a acelor mituri care semnifică afirmarea politică fără culoare partizană. ș...ț Prin aceasta, manifestarea este un substitut simbolic al revoluției, care, Îndepărtată și fantomatică, nu mai poate funcționa ca un imaginar social mobilizator, ci doar ca un mit, Încărcat de forța specifică. După aceeași autoare (1998, pp. 17-18), aceste
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
se dedică aproape un capitol întreg de note, semnate A.P. [Al. Piru], cu titluri precum Campanii în vid, Ofensiva anonimă inofensivă, Un Dr. Etc..., reacționând polemic, uneori vehement, la criticile aduse cărții în diverse publicații. C.i. își afirmă poziția partizană, procălinesciană, intervenind și în polemica deschisă de E. Lovinescu și Vladimir Streinu cu privire la Istoria literaturii române... și acordând o rubrică anchetei asupra cărții lui Călinescu inițiată de revista „Curentul literar”: „Nu vedem, în ce ne privește, care este adevăratul sens
CURIER IESEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286591_a_287920]
-
accente de prestigiu. În primul număr este inserat Avertissement à l’Europe de Thomas Mann, tradus în românește. În numărul 4/1938 apare articolul De la dadaism și suprarealism la realismul socialist de Victor Iliu, în care autorul își exprimă opțiunea partizană pentru acesta din urmă, văzut ca soluție și reacție la o anume criză literară impusă de primele două („Acesta-i realismul socialist sau romantismul revoluționar acceptat de Louis Aragon și ceilalți scriitori, iar nu romantismul suprarealiștilor, acea pseudoluptă împotriva realității
DACIA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286640_a_287969]
-
românilor ce rătăcesc pe drumul lung și anevoios al pribegiei [...] Așezându-se pe linia primatului național, «Curierul român» nu va servi decât un singur crez: cauza națională. Îl va servi cu toată tăria și cu toată căldura, fără nici o ambiție partizană.” Sub raport politic, se reproduc fragmentar declarațiile de la Londra și Washington ale regelui Mihai și ale generalul Nicolae Rădescu. Se introduce o „Cronică internă” despre Silnica abdicare a Regelui Mihai și o alta, „externă”, cu privire la Alianța externă și consecințele ei
CURIERUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286600_a_287929]
-
Moș Nae, N. Macedoneanul, P. A. Triot, Vasile Stănoiu, Vintilă Bratu, Vlad Astronomu și multe altele. Ziaristul B. abordează fără complexe, în continuarea tradiției gazetărești autohtone, un întreg repertoriu de subiecte politice, culturale sau literare. Gazetăria sa este una de atitudine partizană, de dezbatere pasionată, cu enunțuri limpezi, cât mai aproape de nivelul de înțelegere al unor cititori puțin pretențioși. Primele scrieri literare ale lui B., anecdote versificate, schițe, sunt compuse în aromână. În 1901, își strânge sub titlul Părăvulii (cuvânt care în
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
din cele de senatori, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) reușise să obțină numai 0,5% din mandate, iar Partidul Social Democrat Român (PSDR) înregistrase același scor însă numai pentru prima cameră parlamentară. În termenii tipologiei sistemelor partidiste, această organizare partizană ar aparține unei categorii aparte, pe care o putem denumi, urmând logica clasificării lui Blondel, drept "sistem cu un partid și jumătate"5. Într-adevăr, pentru 1990 numărul efectiv al partidelor din sistem, calculat pentru Senat, este de 1,66
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
că măsura venea în contextul altora similare adoptate de parlament sau guvern 342, fiind totuși "cireașa de pe tortul electoral", cum au numit-o ziariștii de la Ziua. Oricum, deși, cum spuneam, votată de toți parlamentarii prezenți la ședință, indiferent de apartenența partizană, decizia Parlamentului a fost urmată de reacții politice divergente, pe măsura raporturilor de adversitate dintre PNL și PD. Dacă Tăriceanu și, după el, liberalii, s-au pronunțat împotriva aplicării legii, invocând efortul bugetar uriaș pe care l-ar fi presupus
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
funcție publică. Nimic nu seamănă cu spoil system, sistemul de tip american de însușire a trofeelor de la cei învinși (ibidem, p. 309). Prin urmare, schimbările în elita politică nu au antrenat o modificare a rolurilor politice și administrative. Nici logica partizană, nici, în mod mai general, valorile politice n-au fost finalmente determinante în acțiunea noilor elite. Confruntate cu presiunile instituționale, acestea s-au adaptat unor roluri performante (ibidem, pp. 310-311). Cazul Marii Britanii Logica statală ce influențează comportamentele indivizilor și ale
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
era atacată gândirea ei să fie discreditată ca persoană... Și apoi, cu mult înainte ca montaignofilii sau montaignolatrii veniți din universitățile lor să se întreacă în comentarii asupra operei și să facă echilibristică pe marginea ei, Marie de Gournay este partizana unei abordări realmente filologice: definitivarea textului, iată pe unde anume trece creșterea numărului de cititori și punerea operei la dispoziția tuturor. De unde și munca ei de traducătoare a citatelor din geacă și latină, precizarea autorilor lor, înlocuirea termenilor care făceau
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
rezidență, regiune, mobilitate rezidențială, rasă) și sociopolitice (partizanat, interes față de politică, eficacitate politică adică percepția alegătorului cu privire la posibilitatea de influențare a procesului politic) (Bădescu, 2001, p 258). Pattie și Johnston (1998) disting între paliere precum nivelul social (unde contează identificarea partizană, intensitatea identificării, vârsta, statutul de chiriaș, dar nu și statusul, educația, clasa, regiunea), condițiile economice percepute (unde contează evaluarea evoluției economiei la nivel național, dar nu și la nivel personal sau regional), interesul pentru politică (unde votează într-o măsură
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
că evaluări negative ale stării actuale, ale evoluțiilor anterioare sau așteptate sunt asociate cu o participare la vot mai ridicată însoțită și de o reorientare a opțiunilor de vot (Lewis-Beck, Paldam, 2000). Variabilele atitudinal-axiologice legate de politică precum interesul, identificarea partizană, intensitatea identificării, eficacitatea sunt, de asemenea, relaționate cu votul. Astfel, votează într-o măsură mai mare cei cărora le pasă cine va fi câștigătorul alegerilor, cei care percep o diferență între principalele partide, cei care au urmărit panourile publicitare, emisiunile
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
fost o ferventă promotoare a doctrinei naționaliste, totalitarist-legionare. Această orientare ideologică e sesizabilă și în versurile ce apar sporadic aici, cele mai multe retipăriri, sub semnătura unor autori precum Ion Pribeagu, Vasile Militaru, Radu Nour, Titi Costin, dar mai ales în publicistica partizană inserată: Octavian Goga, La început a fost Kogălniceanu și O mișcare de redeșteptare, Eugen Jebeleanu, Pentru o minoritate loială și Limba românească în Ardeal. Mai colaborează Octav Șuluțiu, Romulus Dianu, G.M. Ivanov, Ion Lăncrănjan. I.M.
HOTARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287454_a_288783]
-
funcționaliști În legătură cu modul de dominare și cu circulația elitelor. Dezbaterea a scos la iveală impasul, deopotrivă teoretic și politic, determinat de dublă apartenența (apartenența de clasă și apartenența la un corp profesional), proprie acestor elite (Solga, 1995a). Luările de poziție partizane au subestimat efectele teoriei sociale care au marcat structurile acestor societăți. Teoria marxist-leninistă constituia fundamentul culturii cadrelor conducătoare având În același timp un rol În asigurarea unei armonii sociale de fațadă, ascunzând contradicțiile unui spațiu social eterogen. Contradicțiile dintre „elite
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
2003. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Cronici literare”, RL, 1971, 18; Virgil Ardeleanu, „Cronici literare”, F, 1971, 12; Constantin, Prozatori-critici, 84-87; Cristea, Un an, 289-291; Ungheanu, Arhipelag, 379-381; Iorgulescu, Scriitori, 345-348; George Arion, Lectură adecvată, FLC, 1979, 1; Dana Dumitriu, Moderația partizană, RL, 1979, 6; Voicu Bugariu, Viziune critică unitară, LCF, 1979, 44; Grigurcu, Critici, 367-372; Martin, Paranteze, 163-165; Mircea Iorgulescu, „Jurnal de lectură”, RL, 1983, 50; Grigurcu, Între critici, 236-241; Corina Popescu, „Interviuri din tranziție”, RITL, 1997, 1-2; Popa, Ist. lit.
STANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
lui Eminescu de G. Călinescu - deși apreciată drept „cea dintâi carte care tradusă ar putea prezenta străinilor, în sfârșit, în pagini de înaltă tensiune chipul tragic al marelui genitor al poeziei românești actuale” - se află o analiză elogioasă și marcat partizană a cărții lui Lucian Boz, Eminescu. Încercare critică, semnată Liviu Teodoru, și precedată, pentru a fi pe deplin convingătoare, de un fragment din caietele intitulate Masca lui Eminescu. Alte cronichete și semnalări de noutăți editoriale, iscălite de Emil Ungher, Octav
ULISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290329_a_291658]
-
resursele, că filosofia speculativă a decedat, locul ei fiind luat de o știință pe care a numit-o materialism dialectic și istoric. Viziunea pansofică a lui Comenius despre viitorul Europei și al lumii, chiar dacă a fost inspirată de această alegorie partizană, pare superioară tuturor reformelor și experimentelor social-politice și educative practicate în ultimele trei secole. Invităm cititorul să-și imagineze ce urmări ar fi avut educația și școala europeană dacă s-ar fi condus după un curriculum universal fundamentat pe Consultatio
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
excepții, contestați și depreciați valoric, acuzați de retardare estetică, dar și de culpa de a fi cauționat, prin pasivitate, regimul totalitar comunist, lăsându-se „recuperați” și recunoscuți drept valori „oficiale”. Implicarea subiectivă a comentatorilor, viziunea polemică duc însă la simplificarea partizană a unui „dosar” prin excelență complicat. Deși e evident că „puțini autori și puține opere întregi sunt pur postmoderne” (Mircea Cărtărescu), susținătorii p. ideologic tind să afirme că p. literar ar fi reprezentat integral și exclusiv de o fracțiune a
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
și critica de text rafinată, punând în lumină, așa cum își dorea criticul, o „viziune despre lume”, al cărei orizont ontologic își datorează complexitatea frecventării asidue a unui mediu spiritual aflat în perpetuă efervescență și prefacere imaginară. Prefața la Pagini critice, partizană și deformantă, concentrează unele dintre cele mai grosiere mistificări ale proletcultului: într-o „conversație” cu un „străin” care dorea să se informeze „cu bună credință, asupra libertății de creație în țara noastră” este pusă pe același plan ideologia impusă literaturii
PETROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288799_a_290128]