351 matches
-
de inhibiție a centrilor nervoși superiori și diminuării excitațiilor externe a fost confirmată de mai mulți autori (PINTEA, V., și col. 1982, RUNCEANU L. 1994, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991). Factorii psihosomatici materni au fost evidențiați că influențează procesul parturiției (ZAGHLOUL A.H. și col. 1991). Astfel s-a constatat că, o parturiție eutocică are loc numai în prezența unui sistem vegetativ tonic, bine echilibrat, animalele calme având parturiții mai rapide și mai ușoare decât cele nervoase, care sunt predispuse
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de mai mulți autori (PINTEA, V., și col. 1982, RUNCEANU L. 1994, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991). Factorii psihosomatici materni au fost evidențiați că influențează procesul parturiției (ZAGHLOUL A.H. și col. 1991). Astfel s-a constatat că, o parturiție eutocică are loc numai în prezența unui sistem vegetativ tonic, bine echilibrat, animalele calme având parturiții mai rapide și mai ușoare decât cele nervoase, care sunt predispuse la distocii (ZEROBIN K. și col., 1984). Mecanismele metabolice implicate în declanșarea parturiției
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
col. 1991). Factorii psihosomatici materni au fost evidențiați că influențează procesul parturiției (ZAGHLOUL A.H. și col. 1991). Astfel s-a constatat că, o parturiție eutocică are loc numai în prezența unui sistem vegetativ tonic, bine echilibrat, animalele calme având parturiții mai rapide și mai ușoare decât cele nervoase, care sunt predispuse la distocii (ZEROBIN K. și col., 1984). Mecanismele metabolice implicate în declanșarea parturiției se bazează pe acțiunea acetilcolinei, care poate declanșa contracția miometrului și unele modificări ale ionogramei și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
parturiție eutocică are loc numai în prezența unui sistem vegetativ tonic, bine echilibrat, animalele calme având parturiții mai rapide și mai ușoare decât cele nervoase, care sunt predispuse la distocii (ZEROBIN K. și col., 1984). Mecanismele metabolice implicate în declanșarea parturiției se bazează pe acțiunea acetilcolinei, care poate declanșa contracția miometrului și unele modificări ale ionogramei și enzimelor serice ( RUNCEANU L. 1994, 1995). Mecanismele mecanice implicate în procesul parturiției la vacă au la bază legi ale fizicii, dintre care cea mai
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la distocii (ZEROBIN K. și col., 1984). Mecanismele metabolice implicate în declanșarea parturiției se bazează pe acțiunea acetilcolinei, care poate declanșa contracția miometrului și unele modificări ale ionogramei și enzimelor serice ( RUNCEANU L. 1994, 1995). Mecanismele mecanice implicate în procesul parturiției la vacă au la bază legi ale fizicii, dintre care cea mai importantă este legea rezistenței celei mai mici enunțată de GAUSS,KF. Astfel, conform acestei legi fetusul își orientează diametrele în așa fel încât să se realizeze o acomodare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
concordanță a formelor, prin care corpul fetusului se orientează la nivelul fiecărui segment al conductului pelvin, alta de concordanță a curburilor, prin care diametrele fetomaternale se suprapun exact în timpul străbaterii conductului pelvin Mecanismul imunologic, considerat a fi implicat în procesul parturiției se referă la faptul că fătul este recunoscut de organism ca o homogrefă " tolerată imunologic " pe durata gestației, datorită " imaturității antigenice " și care la sfârșitul acestei perioade este eliminată. GLUHOVSCHI, citat de RUNCEANU L., COTEA C., 2001 consideră că prin
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
antigenice " și care la sfârșitul acestei perioade este eliminată. GLUHOVSCHI, citat de RUNCEANU L., COTEA C., 2001 consideră că prin bariera fibrinoidă, trofoblastul de implantare formează între mamă și făt o zonă tampon anatomică și imunologică, care asigură supraviețuirea hemogrefei. Parturiția în acest caz poate fi ca o rejecție a acestei homogrefe (BOGDAN Al.și col., 1981; KING J., 1993; RUNCEANU L., 1995). b)Factorii fetali implicați în declanșarea parturiției Mecanismele neuroendocrine Cercetările în domeniu au evidențiat participarea sistemului hipofizo suprarenal
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
făt o zonă tampon anatomică și imunologică, care asigură supraviețuirea hemogrefei. Parturiția în acest caz poate fi ca o rejecție a acestei homogrefe (BOGDAN Al.și col., 1981; KING J., 1993; RUNCEANU L., 1995). b)Factorii fetali implicați în declanșarea parturiției Mecanismele neuroendocrine Cercetările în domeniu au evidențiat participarea sistemului hipofizo suprarenal al fătului la dirijarea declanșării parturiției. Tulburările sistemului nervos central al fătului pot determina prelungirea gestației (BOGDAN AL. și col. 1981, DICKIL M.B. și col. 1994, FIRST N. L. și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ca o rejecție a acestei homogrefe (BOGDAN Al.și col., 1981; KING J., 1993; RUNCEANU L., 1995). b)Factorii fetali implicați în declanșarea parturiției Mecanismele neuroendocrine Cercetările în domeniu au evidențiat participarea sistemului hipofizo suprarenal al fătului la dirijarea declanșării parturiției. Tulburările sistemului nervos central al fătului pot determina prelungirea gestației (BOGDAN AL. și col. 1981, DICKIL M.B. și col. 1994, FIRST N. L. și col.1984, PORTER D.G. 1993). Unele studii indică creșteri puternice ale valorilor cortizolului în sângele fetal și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fătului pot determina prelungirea gestației (BOGDAN AL. și col. 1981, DICKIL M.B. și col. 1994, FIRST N. L. și col.1984, PORTER D.G. 1993). Unele studii indică creșteri puternice ale valorilor cortizolului în sângele fetal și matern cu 4 zile înainte de parturiție (PORTER D.G., 1993), iar alte studii, chiar cu 10-20 zile antepartum (DICKIE M.B. si col., 1994). Se apreciază că acest hormon este un inductor cheie a unei enzime, care stabilește legătura între activitatea cortexului adrenal fetal și începutul parturiției, reflectând
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
înainte de parturiție (PORTER D.G., 1993), iar alte studii, chiar cu 10-20 zile antepartum (DICKIE M.B. si col., 1994). Se apreciază că acest hormon este un inductor cheie a unei enzime, care stabilește legătura între activitatea cortexului adrenal fetal și începutul parturiției, reflectând sincronizarea parturiției cu un grad de maturare fetală (PORTER D.G. 1993, RUNCEANU L. 1994, SEICIU FL. și col. 1987). Acțiunea cortizolului este responsabilă de scăderea titrului progesteronic din plasmă și țesut. Progesteronul, printr-un sistem enzimatic indus de cortizol
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
D.G., 1993), iar alte studii, chiar cu 10-20 zile antepartum (DICKIE M.B. si col., 1994). Se apreciază că acest hormon este un inductor cheie a unei enzime, care stabilește legătura între activitatea cortexului adrenal fetal și începutul parturiției, reflectând sincronizarea parturiției cu un grad de maturare fetală (PORTER D.G. 1993, RUNCEANU L. 1994, SEICIU FL. și col. 1987). Acțiunea cortizolului este responsabilă de scăderea titrului progesteronic din plasmă și țesut. Progesteronul, printr-un sistem enzimatic indus de cortizol se transformă în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
estrogeni la mamă (PORTER D.G., 1993). Corticosteroizii inhibă de asemenea elaborarea factorului fetal, care în timpul gestației a blocat activitatea luteolizinei (LIGGINS G.C. 1973, RUNCEANU L. 1994, ZAGHLOUL A.H.și col.1991). Mecanisme fizice Mecanismul fizic fetal care acționează în timpul parturiției este reprezentat de presiunea mecanică exercitată asupra receptorilor și baroreceptorilor din peretele uterin și cervical. Acțiunea mecanică asupra terminațiilor nervoase ale pereților uterini se transmite pe cale neuro-reflexă la nivelul diferitelor etaje ale sistemului nervos central. Fenomenele mecanice ale parturiției au
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în timpul parturiției este reprezentat de presiunea mecanică exercitată asupra receptorilor și baroreceptorilor din peretele uterin și cervical. Acțiunea mecanică asupra terminațiilor nervoase ale pereților uterini se transmite pe cale neuro-reflexă la nivelul diferitelor etaje ale sistemului nervos central. Fenomenele mecanice ale parturiției au la bază legi fizice, dintre care cea mai importantă este legea rezistenței celei mai mici. Fetusul își va orienta diametrele, astfel încât, să se realizeze o acomodare cât mai bună, pentru a fi supus unei compresiuni cât mai slabe. c
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
dintre care cea mai importantă este legea rezistenței celei mai mici. Fetusul își va orienta diametrele, astfel încât, să se realizeze o acomodare cât mai bună, pentru a fi supus unei compresiuni cât mai slabe. c)Factorii placentari implicați în declanșarea parturiției Pe lângă alte funcții (endocrine, respirație, nutriție, protecție mecanică și imunologică), placenta intervine în procesul parturiției prin modificări hormonale și morfologice la nivelul vilozităților, facilitând declanșarea travaliului și a proceselor de adaptare materno-fetale (RUNCEANU L. 1994, 1995, SEICIU FL. și col
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
diametrele, astfel încât, să se realizeze o acomodare cât mai bună, pentru a fi supus unei compresiuni cât mai slabe. c)Factorii placentari implicați în declanșarea parturiției Pe lângă alte funcții (endocrine, respirație, nutriție, protecție mecanică și imunologică), placenta intervine în procesul parturiției prin modificări hormonale și morfologice la nivelul vilozităților, facilitând declanșarea travaliului și a proceselor de adaptare materno-fetale (RUNCEANU L. 1994, 1995, SEICIU FL. și col. 1987). Contribuția placentei la schimbarea raportului estrogeni progesteron este importantă. Scăderea progesteronemiei și creșterea estrogenemiei
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ZOLLERS W.G. și col. 1993). Estrogenii placentari determină de asemenea creșterea concentrației de epinefrină și acetilcolină, importanți neurohormoni cu rol în reglarea și sinteza hormonilor hipofizari (ZEROBIN K. și col., 1984; RUNCEANU L., 1995). Capitolul II. PATOLOGIA ȘI TERAPIA PARTURIȚIEI LA VACI 2 .1. Distociile Distociile sunt parturiții anormale, care au loc atunci când între factorii maternali, fetali sau placentari sunt desincronizări, astfel că parturiția nu se finalizează cu expulzarea fetusului la momentul optim caracteristic speciei. În diverse studii de specialitate
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
determină de asemenea creșterea concentrației de epinefrină și acetilcolină, importanți neurohormoni cu rol în reglarea și sinteza hormonilor hipofizari (ZEROBIN K. și col., 1984; RUNCEANU L., 1995). Capitolul II. PATOLOGIA ȘI TERAPIA PARTURIȚIEI LA VACI 2 .1. Distociile Distociile sunt parturiții anormale, care au loc atunci când între factorii maternali, fetali sau placentari sunt desincronizări, astfel că parturiția nu se finalizează cu expulzarea fetusului la momentul optim caracteristic speciei. În diverse studii de specialitate(BOITOR, I., 1979, BOGDAN Al. și col., 1981
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sinteza hormonilor hipofizari (ZEROBIN K. și col., 1984; RUNCEANU L., 1995). Capitolul II. PATOLOGIA ȘI TERAPIA PARTURIȚIEI LA VACI 2 .1. Distociile Distociile sunt parturiții anormale, care au loc atunci când între factorii maternali, fetali sau placentari sunt desincronizări, astfel că parturiția nu se finalizează cu expulzarea fetusului la momentul optim caracteristic speciei. În diverse studii de specialitate(BOITOR, I., 1979, BOGDAN Al. și col., 1981, PORTER D.G., 1993, RUNCEANU L., COTEA C., 2001) se evidențiază faptul că în etiopatogeneza distociilor există
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
În diverse studii de specialitate(BOITOR, I., 1979, BOGDAN Al. și col., 1981, PORTER D.G., 1993, RUNCEANU L., COTEA C., 2001) se evidențiază faptul că în etiopatogeneza distociilor există trei categorii de factori care contribuie la o evoluție patologică a parturiției : Factorii maternali deficiențe ale forțelor care participă la actul parturiției, tulburări în succesiunea stadiilor parturiției, deformări de conformație a bazinului, tulburări de adaptare funcțională (cardio-vasculară, metabolică, neuroendocrină). Factorii fetali tulburări de dezvoltare a fetusului, tulburări de acomodare a fetusului în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și col., 1981, PORTER D.G., 1993, RUNCEANU L., COTEA C., 2001) se evidențiază faptul că în etiopatogeneza distociilor există trei categorii de factori care contribuie la o evoluție patologică a parturiției : Factorii maternali deficiențe ale forțelor care participă la actul parturiției, tulburări în succesiunea stadiilor parturiției, deformări de conformație a bazinului, tulburări de adaptare funcțională (cardio-vasculară, metabolică, neuroendocrină). Factorii fetali tulburări de dezvoltare a fetusului, tulburări de acomodare a fetusului în conductul natal în timpul travaliului. Factorii placentari tulburări ale integrității morfo-funcționale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1993, RUNCEANU L., COTEA C., 2001) se evidențiază faptul că în etiopatogeneza distociilor există trei categorii de factori care contribuie la o evoluție patologică a parturiției : Factorii maternali deficiențe ale forțelor care participă la actul parturiției, tulburări în succesiunea stadiilor parturiției, deformări de conformație a bazinului, tulburări de adaptare funcțională (cardio-vasculară, metabolică, neuroendocrină). Factorii fetali tulburări de dezvoltare a fetusului, tulburări de acomodare a fetusului în conductul natal în timpul travaliului. Factorii placentari tulburări ale integrității morfo-funcționale a placentei prin deficiențe ale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
hemodinamice și neuro-hormonale. 2.1.1. Frecvența distociilor La taurine frecvența distociilor este mai mare, comparativ cu alte specii, din cauza conformației bazinului. S-a stabilit relații invers proporționale între planul de înclinație al crupei, lărgimea la ischii și dificultatea la parturiție. Crupa înaltă sau bazinul îngust, notate cu nota 1 (în scara 1-9), corespunde cu o incidență maximă a distociilor (14,5 % și respectiv 12,7 %), iar crupa joasă și / sau bazin larg, notate cu nota 9, corespunde unei incidențe minime
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
distociilor (14,5 % și respectiv 12,7 %), iar crupa joasă și / sau bazin larg, notate cu nota 9, corespunde unei incidențe minime a distociilor (7,5 % și respectiv 9 %),(GERBEN de JONG,1998). Sexul produsului influențează gradul de ușurință al parturiției, la produșii de sex masculi incidența distociilor fiind mai mare(9,2%),decât în cazul produșilor de sex femel (5,3 %). Sezonul de fătare prin implicarea factorilor de stres termic produce dereglări metabolice și hormonale ce inflențează manifestarea distociilor la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vacă s-au identificat cauze maternale, fetale sau cauze mixte (BOGDAN AL. 1981, BOITOR I. 1979, 1987, DRUGOCIU GH. și col. 1977, RUNCEANU L. 1994, SAYED E. 1977). Cauze maternale dischinezii uterine sau lipsa uneia din forțele care concură la parturiție, defecte ale bazinului (fracturi rău consolidate, bazin rahitic, osteomalacie), disfuncții placentare, nedeschiderea cervixului, slaba infiltrare a pereților moi ai conductului pelvi genital, torsiunea uterină, hernia uterului gestant. Cauze fetale modificările rapoartelor feto maternale (așezare, prezentare și poziții), diferite rețineri obstetricale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]