553 matches
-
lipsa de educație și parvenitismul. Singurul care și-a dat seama de stratagema lui Mirea este directorul Cercel; el îi reproșează ziaristului într-o discuție privată că l-a înșelat pe Bachus și că vrea să-i înfunde pe toți parveniții care participă la petrecere. Potrivit lui, „toți vor să fie aristocrați, dar n-au curaj. O fac pe ascuns, prin unghere. Ce plăcere ai să bei de unul singur sau să faci amor cu o damă tot pe ascuns cu teama
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
1907 și Primul Război Mondial), a realității sociale din acei ani (inechitatea între clase), a teoriilor filozofice și politice ale epocii și a ideilor socialiste propagate de un intelectual rus. Crescut inițial în casa din București a bunicului său, moșierul parvenit Iancu Urmatecu, Ionuț deprinde un comportament de stăpân în relația cu cei de rang social inferior. Mutarea familiei la Constanța determină o modificare a comportamentului tânărului ca urmare a învățăturii severe de tip germanic a guvernantei Berta și a contactului
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]
-
exprimare aparține lui Ernst Leopoldovici Busch, un ziarist de ocazie, nonconformist, specializat în impresionismul german. El este fără o slujbă mai întotdeauna. Rămâne parcă un om de prisos. Cu Busch și cu fotoreporterul Jbankov, scriitorul creează alternativă personagială față de toți parveniții politici, înmulțiți pilduitor când ciuma roșie era chemată insistent sub faldurile comuniste. Poate că peste sute de nume prezente în cele 12 tăblițe narative, Serghei Dovlatov să fi accentuat nu numai diversitatea umană, ci haosul organizat, instalat în viața oamenilor
Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
Echipa consacrată a refuzat colaborarea cu noul proprietar al numelui și a fondat o nouă publicație, "Cațavencii". În acest moment, pe piață apar trei reviste desprinse din inițiala "Academie Cațavencu" - "Academia Cațavencu", "Cațavencii" și "Kamikaze". Titlul revistei, care vizează tipul parvenitului politic (prin șantaj) din piesa „O scrisoare pierdută” a dramaturgului I. L. Caragiale - Nae Cațavencu, își asumă nu doar o autoironie evidentă, ci, mai mult de atât, hiperbolizează autoironia prin ideea de Academie Cațavencu, de forum al demagogilor și oportuniștilor. De
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
a început. Între 33 și 32 î.Hr. un război de propagandă a fost purtat în arena politică de la Roma, cu acuzații dinspre ambele părți. Antoniu (în Egipt) divorțează de Octavia. Octavian este acuzat de Antoniu cum că ar fi un parvenit social, de uzurparea puterii, precum și de măsluirea documentelor de adopție de către Cezar. Octavian i-a reproșat că deține ilegal provincii care ar trebui să fie date oamenilor, că a încălcat tradiția Romei și că a început războaie împotriva unor națiuni
Marc Antoniu () [Corola-website/Science/303302_a_304631]
-
Acesta a fost urmat curând, la 2 februarie 1585, de botezul unui fiu, Hamnet, și al unei fiice, Judith. În 1592, era deja suficient de cunoscut pentru a atrage atenția lui Robert Greene, care îl acuză de plagiat: "o cioară parvenită, împodobită cu penele noastre". În 1596 moare Hamnet și este înmormântat la 11 august 1596. Din cauza asemănării numelor, unii bănuiesc că moartea sa a fost imboldul pentru crearea piesei lui Shakespeare Hamlet, " Tragica poveste a lui Hamlet, prințul Danemarcei". În
William Shakespeare () [Corola-website/Science/297139_a_298468]
-
să vin cu o perspectivă de la firul ierbii. Și să dau o descriere societății în ansamblul ei. M-a mâncat chestia asta, dincolo de Ferentari, cumva să arăți că oamenii ăia nu-s așa de diferiți, că întreaga societate românească e parvenita. Nu numai ei au chestia asta - să facă bani - să facă bani, întreaga societate românească e la vârsta asta - a goanei după bani. Cum e și chestia asta cu lăudatul, că se laudă, de fapt toți românii sunt la ora
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
Ada Razu; în lipsa acelei întâlniri providențiale este greu de știut dacă personajul ar fi putut să-și depășească ambițiile mărunte. Prințesa Ada Razu a intrat într-o familie princiară prin căsătoria cu prințul Maxențiu, dar ea este privită ca o parvenită și nu are parte de o poziție solidă în societate. Relația extraconjugală cu un simplu maestru dresor, fie și înrudit cu o familie influentă, ar risca să o compromită, iar ea încearcă prin urmare să pătrundă în cercurile exclusiviste împreună cu
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
din Mizil, Doru Hallipa provine dintr-o familie de arendași îmbogățiți, Ada Razu este poreclită „făinăreasa” deoarece averea adusă de întreprinderile de morărit ale tatălui ei au propulsat-o către blazonul princiar, industriașul milionar Drăgănescu este fiu de cârciumari. Urmașii parveniților nu mai sunt preocupați de lupta pentru îmbogățire, deoarece ei sunt deja bogați, ci caută să-și consolideze poziția în societate, urmărind poziții politice sau organizând evenimente culturale exclusiviste. În acest sens, George Călinescu a observat că „un aspect caracteristic
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
greșeli, criticii și istoricii literari au recunoscut valoarea literaturii scrise de Hortensia Papadat-Bengescu și au susținut că supărătoarele erori de exprimare nu anulează substanțialitatea conținutului. Literatura Hortensiei Papadat-Bengescu a fost apreciată de către membrii cenaclului literar „Sburătorul” nu pentru că zugrăvea lumea parveniților și snobismul protipendadei bucureștene, ci pentru că explora profunzimea psihologică a personajelor, acordând o mare atenție psihologiilor „morbide” și „ilogice”, „complexe”, „rafinate” și „intelectualizate” (după cum se exprima Eugen Lovinescu), precum și „valorilor sufletești eliberate de determinism social” și „saturate de analism” (potrivit lui
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
ne-a schimbat cursul vieții, s-a desăvârșit acum, în chip poate firesc prin aceste cuvinte pe care acum le putem schimba prin intermediul tehnologiei. Aceste rânduri scrise de un distins un om de cultură doamna Eliza Ghinea din Toronto, miau parvenit ? prin intermediul tehnologiei ? acum câteva zile. Ce poate fi mai încântător și încurajator pentru un scriitor decât să primească un astfel de comentariu ? A trecut o duzină de ani de la publicarea cărții cu pricina. Încurajat de scriitori de mare clasa precum
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
și reticența la îndepărtarea de tradiție. Însă motivele rămân disputate. Pierderea Primului Război chino-japonez dintre 1894-1895 a fost un moment de cotitură pentru guvernul Qing. Japonia, o țară considerată mult timp, de către chinezi, ca puțin mai mult decât o națiune parvenita de pirat, și-a învins în mod convingător vecinul sau mai mare și în acest proces a anihilat mândria și bucuria guvernului Qing - Flotă modernizata Beiyang, considerată atunci ca fiind cea mai puternică forță navală din Asia. În acest fel
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
Român care a cercetat monografic satul Iurceni. A reușit să obțină câștigarea proceselor urmașilor răzeșilor din Vrancea, pentru redobândirea proprietăților ce le-au fost donate pe vecie de voevodul Ștefan cel Mare, proprietăți ce le-au fost înstrăinate de unii parveniți locali. Baza acestui succes a fost o activitate intensă ca documentarist istoric, care s-a sublimat și în colecții de documente publicate (vezi |) Din 1937 este membru al Ordinului Masonic Român
Aurel Sava () [Corola-website/Science/314508_a_315837]
-
speculantul Sofron Vesbianu, personaje dominate de lăcomie și care nu au alt orizont decât banul. Deși au scopuri asemănătoare, cei doi folosesc mijloace diferite. Vardaru este omul politic rafinat și cinic, care se confundă cu sistemul politic, în timp ce Vesbianu este parvenitul care se ridică prin escrocherii și învârteli. Ambii sunt însă la fel de necinstiți: Vesbianu face afaceri ilegale cu proviziile destinate frontului sau populației, în timp ce Vardaru își vinde grâul nemților, deși știe că România urmează să declare război Germaniei, iar grâul său
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
fruntea spre cer, târât cum este de a se zbate în mocirla luptelor meschine ariviste”". Romanul conține o critică socială virulentă, scriitorul manifestându-și cu pesimism, în numeroase rânduri, disprețul la adresa vieții social-politice din România antebelică plină de oameni lacomi, parveniți și depravați, precum și de agenți electorali vulgari, măcinați de invidie și de ambiții criminale. Henri Stahl era un bun cunoscător al moravurilor politice ale vremii sale, lăsând moștenire un volum de înțepătoare "Schițe parlamentare". Talentul său polemic apare și în
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
politic corupt și demagogic al României și lansează atacuri ascuțite la adresa elitei politico-sociale aflate la conducerea țării. Pământul este considerat de autor ca fiind o „mocirlă” sau un „lăcaș al invidiei”. Tonul autorului devine uneori agresiv: "„asemenea ție [omidă - n.n.], parvenitul, vicios și târâtor, de toți e curtenit când aurul ce are sclipește în-deajuns ca scârba să dispară”". Stahl aduce un omagiu mentorului său, Nicolae Iorga, existând un pasaj în care naratorul citește inițialele lui Iorga, „ce vor fi odată scumpe
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
Profită de bunătatea lui Tuzluc, de încrederea acordată, dându-l la școală ca pe un fiu, astfel i se subțiază mintea, își însușește arta ipocriziei și a perfidiei, aducându-l pe Tuzluc la sapă de lemn. Andronache Tuzluc este tipul parvenitului. Reprezintă pe ciocoiul vechi care s-a ridicat tot prin lingușiri și intrigi, însă din cauza pasiunii pentru Chera Duduca nu mai vede realitatea. Tuzluc este capabil de o pasiune puternică, ceea ce îi dă o normă de realitate. Tuzluc este un
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
pe ciocoiul vechi care s-a ridicat tot prin lingușiri și intrigi, însă din cauza pasiunii pentru Chera Duduca nu mai vede realitatea. Tuzluc este capabil de o pasiune puternică, ceea ce îi dă o normă de realitate. Tuzluc este un bogat parvenit, iar Păturică s-a ridicat pe ruina casei lui. Chera Duduca, sinteză greco-turcească, frumoasă și inteligentă, se pierde datorită desfrâului. Chir Costea Chiorul, bogasierul, vinde de toate, este trădător, gazdă de hoți, cămătar, își parvenește propriile fiice, folosindu-le ca
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
caracteristică anilor 1850-1860 cu influențe italiene. Se întâlnesc arhaisme, epitete, epitetul hiperbolic „călămări colosale”, apare antiteza, se folosesc comparațiile, descrierile de natură. Stilul se remarcă prin oralitate, se dă atenție onomasticii numelor. Păturică este un nume sugestiv, devenit metaforă a parvenitului. Tuzluc și Chera Duduca, sinteză greco-turcească (greco-fanariot, turcească-cotropitor). Moșiile lui Tuzluc se numesc: Plânsul, Chinuielile, Răsucita.
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
a invidia; 9) mîndria, orgoliul; 10) superficialitatea („merge și așa“) etc. Mai vedeți multe alte defecte capitale care pot fi atribuite românilor? Dacă ar fi să le aduni pe toate într-un personaj generic, ar rezulta un soi de Mitică parvenit, devenit baron local, al cărui portret este păstrat cu evlavie pe noptiera „celorlalți“ români. ” Vintilă Mihăilescu, Dilemă Veche Limitările potențiale ale șelfului românesc exprimate cu cea mai mare intensitate sunt următoarele: Aspirațiile șelfului românesc se referă la caracteristicile culturale puternic
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
din Mizil, Doru Hallipa provine dintr-o familie de arendași îmbogățiți, Ada Razu este poreclită „făinăreasa” deoarece averea adusă de întreprinderile de morărit ale tatălui ei au propulsat-o către blazonul princiar, industriașul milionar Drăgănescu este fiu de cârciumari. Urmașii parveniților nu mai sunt preocupați de lupta pentru îmbogățire, deoarece ei sunt deja bogați, ci caută să-și consolideze poziția în societate, urmărind poziții politice sau organizând evenimente culturale exclusiviste. În acest sens, George Călinescu a observat că „un aspect caracteristic
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
fărâmă de umanitate ce iese la iveală în clipele de nenorocire precum boala sau moartea. Portretele realizate sunt pline de realism, fiind lipsite de caricaturizare. Literatura Hortensiei Papadat-Bengescu a fost apreciată de către membrii cenaclului literar „Sburătorul” nu pentru că zugrăvea lumea parveniților și snobismul protipendadei bucureștene, ci pentru că explora profunzimea psihologică a personajelor, acordând o mare atenție psihologiilor „morbide” și „ilogice”, „complexe”, „rafinate” și „intelectualizate” (după cum se exprima Eugen Lovinescu), precum și „valorilor sufletești eliberate de determinism social” și „saturate de analism” (potrivit lui
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
filmarea clasică cu abuz de prim-planuri și gros-planuri și publicitatea mascată a unor localuri, muzicieni, posturi și reporteri de televiziune. Singurul merit evidențiat de autor este „crearea unei atmosfere de opulenta și depravare sau [...] zugrăvirea unei noi clase de parveniți, ai cărei reprezentanți sînt excesiv mediatizați și în realitate”. Regizorul Mihnea Columbeanu (Pitbull) a menționat că filmul se caracterizează printr-un „schematism pueril” supralicitat, lipsa limbajului cinematografic expresiv, prezența unor secvențe arbitrare, imagine nereușită din nepriceperea de a folosi tehnică
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
vechi, dușman al reformelor sociale, Matei Damian și Sașa Comăneșteanu reprezintă boierii educați într-o cultură occidentală, care înțeleg necesitatea reformelor rurale, în timp ce Tănase Scatiu este sluga parvenită prin lăcomie și hoție, un intrus care tulbură armonia socială. Satirizarea arendașului parvenit este „serioasă și justificată pe deplin”, aprecia Garabet Ibrăileanu, pentru că neamul său are un comportament primitiv și este dăunător evoluției societății („Tanasă Scatiul și neamul lui e rău și primejdios. E încă gorilă”). Scriitorul credea în destinul istoric al boierimii
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
încearcă o raportare la plastica și costumele epocii”. Domeniul de interes al filmului este deplasat de cineast de la universul rural descris de Duiliu Zamfirescu la personajul Tănase Scatiu, simbol al parvenitismului, vulgarității, lăcomiei, perfidiei și violenței. Regizorul insistă pe lăcomia parveniților și pe vinovăția moșierilor de viță veche, prezentând declinul unei clase sociale față de care nu se simte nicio urmă de nostalgie. Interpretările cele mai apreciate sunt cele ale lui Victor Rebengiuc (care combină cumpătarea gesturilor mărunte cu „o sălbatică și
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]