417 matches
-
Viena. Taraful „Ceatără” din Cărei format din frații Pasca, Adrian la braci (violă cu două coarde și calus drept), Bogdan la gordonă (un fel de contrabas) și Vlad la vioară, instrumente tradiționale din zona Codrului, reproduse de conducătorul formației Adrian Pasca după modele originale de acum 200 de ani, împreună cu cântăreața Ioana Guta, ne-au oferit momente de neuitat, cu melodii din zona folclorica Țară Codrului. Finalul, a aparținut tinerei artistei, Delia Denise Godja (15 ani) născută și crescută la Viena
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
pentru oamenii satelor, granița dintre viață și moarte nu este chiar un abis. Acasă nimeni nu se atinge de bucate până nu dau mai întâi pomană pentru cinstirea morților. Începe forfota între vecine cu străchinile cu bunătăți, ouă roșii, cozonac, pasca, vin roșu păstrat anume din via lor din vara trecută și lumânarea arzând pentru sufletul celor duși fără întoarcere. Răsună văzduhul de „Hristos a înviat! Adevărat a înviat!” pe care il rostesc până în ziua Înălțării. După-amiezile răsună satul de cântecul
E PRIMĂVARĂ, E PRIMĂVARĂ! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353837_a_355166]
-
două ceasuri. Când răsări soarele, moșul Costan, încălecat pe iapă, cu desaga plină de bunătăți în spatele său, se înfățișă în fața casei. Baba Costaneha nici ea n-a mai închis un ochi după plecarea moșului, îl tot aștepta să apară cu pasca și cozonacii sfințiți. Gospodin Costan se opri falnic călare pe iapă la oarecare depărtare de casă. Costaneha îl întâmpină din cerdacul casei: - Hristos a înviat! zise el. - Adevărat a înviat! îi răspunse baba. Ei, cum ai umblat, omule, la biserică
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
fugi la deal, tocmai sub gardul de la toloacă, și se uita speriată de acolo la vale, să vadă unde-i necuratul. Baba sări în ajutor, ajută pe omul ei să se ridice de la pământ, apoi luă desaga cu cozonacii și pasca făcute ferfeniță, adună și pușcociul de pe jos și intră în casă. Spășit, moșul urcă la deal să prindă iapa, îmbiind-o cu blândețe și cu vorbe de împăcare. O prinse de căpăstru, o luă la vale, și se îndrepta amărât
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
Acasă > Poezie > Familie > CAPRĂ CU TREI IEZI Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 235 din 23 august 2011 Toate Articolele Autorului Trei ieduți în iarbă grasă Toată ziua vor să pasca. Mama capră-i mai departe În vecini s-a dus, cu lapte. Vine-un lup, mare farsor, Atentând la blană lor Cu gândul la o agapa Rost de carne vrea să facă. Și-i invită-n limuzină Să stea pe
CAPRA CU TREI IEZI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354194_a_355523]
-
laolaltă. Flori de liliac, lalele, lăcrimioare, stânjenei, salcie-nflorită, este vremea ei... Sărbătorim învierea lui Isus Cristos, dăruind din inimi al dragostei prinos. Ciocnind ouțele roșii ș-un pahar cu vin, rostim stihul minunat: „Cristos a înviat!” Mâncăm cozonac, o pască, căpșuni aromate, apoi în parc ne plimbăm până pe-nserate. An de an sărbătorim învierea lui Isus, ce ne luminează calea, în drum spre apus... Referință Bibliografică: SĂRBĂTOAREA PAȘTELUI / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 853, Anul III, 02
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354740_a_356069]
-
fierte în foi de ceapă, într-un ciorap de nylon, cu frunze de pătrunjel sau rostopască, așa, ca să rămână modelul. Fala gospodinelor care s-au și grăbit, de Paștele Blajinilor să le așeze pios, în coșul de răchită, alături de cozonac, pască, sticle cu vin și fructe, acoperite cu un mileu brodat, alb, scrobit ca hârtia. Ofrandă celor plecați în ceea lume, care vor să guste și ei, împreună cu noi, Sfintele Paște. Prin cimitirele orașului, preoții sunt căutați precum sfinții de altădată
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
Acasa > Orizont > Selectii > STRADA Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 503 din 17 mai 2012 Toate Articolele Autorului STRADA Una, două, Pe strada mea, dulce ca pasca, I se urăște altui, și altui vecin, cu viața mireană, Și pleacă în cimitirul Ungureni, sau Sineasca. Numai sfinți am cunoscut. De exemplu, inginerul Tănasă. Tocmai ieșise la pensie, când i-a stat inima La gândul că va face Raiul
STRADA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358411_a_359740]
-
aibă când spun Hristos a înviat! *** Georgeta RESTEMAN NE-AȘTEAPTĂ IARĂȘI MAMA DE ÎNVIERE-ACASĂ Ne-așteaptă iarăși mama de Înviere-acasă Când numără tăcută, în gând curat - dorințe, În ea se da o luptă: nu-i timp de suferințe! Și pregătește pască și miel și drob pe masă... „Îmi vin copiii-și spune - și-i gata cozonacul!” Genunchii și-i apleacă, îngân-o rugăciune: „Adu-mi-i, Doamne,-acasă și fă Tu o minune Să vadă cum înfloare-n grădină liliacul!” Ferestrele-s
LIRICĂ PASCALĂ 2012 (II) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357678_a_359007]
-
boală, furtună,inundații... Mielul pascal Mielul pascal îl simbolizează pe Iisus Hristos, care a consimțit să se jertfească pentru păcatele lumii, murind pe cruce ca un miel nevinovat. În tradiția creștină, mielul este simbolul purității și nevinovăției, simbolul lui Iisus. Pasca Bunicuța Petra făcea pasca pentru Paște din aluatul de cozonac pe care o cocea într-o tavă rotundă. Foaia de aluat era umplută cu brânză dulce amestecată cu ouă, zahăr și stafide. La mijlocul ei, deasupra umpluturii, bunicuța punea o cruce
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344702_a_346031]
-
pascal Mielul pascal îl simbolizează pe Iisus Hristos, care a consimțit să se jertfească pentru păcatele lumii, murind pe cruce ca un miel nevinovat. În tradiția creștină, mielul este simbolul purității și nevinovăției, simbolul lui Iisus. Pasca Bunicuța Petra făcea pasca pentru Paște din aluatul de cozonac pe care o cocea într-o tavă rotundă. Foaia de aluat era umplută cu brânză dulce amestecată cu ouă, zahăr și stafide. La mijlocul ei, deasupra umpluturii, bunicuța punea o cruce făcută din același aluat
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344702_a_346031]
-
aluatul de cozonac pe care o cocea într-o tavă rotundă. Foaia de aluat era umplută cu brânză dulce amestecată cu ouă, zahăr și stafide. La mijlocul ei, deasupra umpluturii, bunicuța punea o cruce făcută din același aluat. De jur împrejur, pasca avea o cununiță de aluat împletit. Între cozonac și pască, preferam pasca. De fapt, brânza de la pască ce era ușor aromată cu esență de rom și lămâie. Poftă bună! Oul roșu estesimbolul nemuririi și prosperității. Când se vopseau ouăle în
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344702_a_346031]
-
rotundă. Foaia de aluat era umplută cu brânză dulce amestecată cu ouă, zahăr și stafide. La mijlocul ei, deasupra umpluturii, bunicuța punea o cruce făcută din același aluat. De jur împrejur, pasca avea o cununiță de aluat împletit. Între cozonac și pască, preferam pasca. De fapt, brânza de la pască ce era ușor aromată cu esență de rom și lămâie. Poftă bună! Oul roșu estesimbolul nemuririi și prosperității. Când se vopseau ouăle în casă, alergam după frunze de ierburi pentru ornarea lor. Dintre
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344702_a_346031]
-
de aluat era umplută cu brânză dulce amestecată cu ouă, zahăr și stafide. La mijlocul ei, deasupra umpluturii, bunicuța punea o cruce făcută din același aluat. De jur împrejur, pasca avea o cununiță de aluat împletit. Între cozonac și pască, preferam pasca. De fapt, brânza de la pască ce era ușor aromată cu esență de rom și lămâie. Poftă bună! Oul roșu estesimbolul nemuririi și prosperității. Când se vopseau ouăle în casă, alergam după frunze de ierburi pentru ornarea lor. Dintre acestea, cele
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344702_a_346031]
-
brânză dulce amestecată cu ouă, zahăr și stafide. La mijlocul ei, deasupra umpluturii, bunicuța punea o cruce făcută din același aluat. De jur împrejur, pasca avea o cununiță de aluat împletit. Între cozonac și pască, preferam pasca. De fapt, brânza de la pască ce era ușor aromată cu esență de rom și lămâie. Poftă bună! Oul roșu estesimbolul nemuririi și prosperității. Când se vopseau ouăle în casă, alergam după frunze de ierburi pentru ornarea lor. Dintre acestea, cele mai frumos ornate erau duse
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344702_a_346031]
-
minune mai poate fi si asta?". Mergând în tăcere pe drumul spre casă, bătrânul Ion își aminti de vremurile când - în putere fiind - petrecea zilele de Paști,acasă lângă copiii săi frumoși. Masa lor era plină de bucate: alături de Sfânta Pască adusă de la Biserică era friptura de porc și pui, salate, sarmale, friptură de miel, drob de miel,prăjituri și cozonaci, pălincă, vin și coșulețul cu tradiționalele ouă roșii. Ajungând, deschise încet ușa de la casă și bătrânelul amuțise. Odaia era caldă
IN AJUN DE SĂRBĂTORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358868_a_360197]
-
de Mântuitor. TRADIȚII ROMÂNEȘTI Un ritual anume se găsește păstrat numai în unele sate, cum sunt cele din zona carpatină. În Bucovina există un obicei numai aici păstrat: ouăle roșii se sfințesc la biserică în dimineața zilei de duminică, împreună cu pasca, fire de busuioc, carnea de miel, colacul, cozonacul, o rădăcină de usturoi, cu câțiva căței de usturoi, hușca de sare. Trebuie să recunoaștem, că este un ritual pe care nu-l găsim oriunde. Și în zona Bistriței s-au păstrat
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
sfințit și un bănuț de argint, pentru ca să fim (cum spun sătenii ) tot anul sănătoși, roșii în obraji, ca oamenii de la munte și (poate!) mai cu bani, mai înstăriți. La masă cu gazdele (nu înainte de a lua anafura sfințită), am mâncat pasca și am ciocnit ouă roșii “cap în cap”. Asta, în prima zi de Paște. În a doua zi, ouăle se ciocnesc “cap la coadă”(hușcă), iar în a treia zi “hușcă la hușcă”, aflând numai în satele de munte ce
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
nu ne-apleacă, doar ea nu ne-apasă, / Mai lasă lumina să treacă pârleazul / Spre lazul pe care n-ajunge necazul - // Mai lasă lumina să guste, ea, buna, / Din viețile noastre, trăite ca una, / Mai lasă lumina, cu palmă de pască, / Să ne mai mângâie, să ne cântărească - // Mai lasă lumina să râdă, să plângă, / Cu morții, cu vii, cu dragoste, lângă - / Mai lasă lumina să picure rouă / Pe inima noastră, tăiată în două - // Mai lasă lumina să-nvie, din moarte
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
ouă de Paște în două culori! Din făina de orz și secară, primită de la Tanea, împreunată, au plămădit un aluat și au făcut din el două azime groase și două subțiri găurite cu o sârmă, ce se dorea a fi pască. Coca a fost necrescută cu drojdie, că n-aveau, dar azimile miroseau plăcut a pâine. Cea subțire, deși nu semăna cu cea pe care o primeau de la comunitate, simboliza pasca. De la stână, pe unde trecuse și curățase saivanul, Trifu adusese
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
subțiri găurite cu o sârmă, ce se dorea a fi pască. Coca a fost necrescută cu drojdie, că n-aveau, dar azimile miroseau plăcut a pâine. Cea subțire, deși nu semăna cu cea pe care o primeau de la comunitate, simboliza pasca. De la stână, pe unde trecuse și curățase saivanul, Trifu adusese un lighean de pacele, trei capete de miel și două picioare din față. Carne, să tot mănânci!!... În credința iudaică, în săptămâna Paștelui, la părinții ei, mâncau preparatele făcute după
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
cuvânt "Papă". Este de fapt doar un om, dar „Uns” și recunoscut că și conducător al Bisericii, deoarece însuși Isus l-a "ales" prin cuvintele adresate Sfanțului Petru, de fapt pe primul Papă din istoria Bisericii, astfel: "Pasce agnos meos", "pasce oves meas" ("Paste mielușeii mei"; "paste oile mele." Ioan 21:15, 21:17) și "Tu es Petrus et super hanc petram aedificabo Ecclesiam Meam" (Tu esti Petru și pe această piatră voi zidi Biserică Mea și porțile Locuinței morților nu
UN PAPA FERICIT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360185_a_361514]
-
Când eram copil și preot în sat era Emil Negruțiu, slujba de Paște se făcea seara. Abia de un timp se face la miezul nopții. Îmi plăcea seara, fiindcă nu eram obișnuită să umblu noaptea. După slujba de Înviere, primeam pasca (paști) care era făcută din prescură, coaptă în cupor de către gospodine - însemnată cu prescuricerul - tăiată mărunt și înmuiată în vin. Primeam câte o fingie (ulcică) și luam pască în cele trei zile ale sărbătorii, după ce rosteam de trei ori Cristos
MIEL UMPLUT ŞI ALTE BUNĂTĂŢI DE PAŞTI de FLORICA BUD în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341654_a_342983]
-
fiindcă nu eram obișnuită să umblu noaptea. După slujba de Înviere, primeam pasca (paști) care era făcută din prescură, coaptă în cupor de către gospodine - însemnată cu prescuricerul - tăiată mărunt și înmuiată în vin. Primeam câte o fingie (ulcică) și luam pască în cele trei zile ale sărbătorii, după ce rosteam de trei ori Cristos a Înviat! Dar pentru a primi pasca, bineînțeles pe stomacul gol, trebuia să ne spălăm în lavoarul de metal, în care bunica sau mamica așezau o urzică, un
MIEL UMPLUT ŞI ALTE BUNĂTĂŢI DE PAŞTI de FLORICA BUD în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341654_a_342983]
-
coaptă în cupor de către gospodine - însemnată cu prescuricerul - tăiată mărunt și înmuiată în vin. Primeam câte o fingie (ulcică) și luam pască în cele trei zile ale sărbătorii, după ce rosteam de trei ori Cristos a Înviat! Dar pentru a primi pasca, bineînțeles pe stomacul gol, trebuia să ne spălăm în lavoarul de metal, în care bunica sau mamica așezau o urzică, un ou roșu și un bănuț. Urzica urma să te facă aspru, harnic. Oul simboliza Paștele, iar bănuțul aspirația spre
MIEL UMPLUT ŞI ALTE BUNĂTĂŢI DE PAŞTI de FLORICA BUD în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341654_a_342983]