153 matches
-
pisica pătată alb cu negru și pentru lăptarul Pasere. Știi cum merge pisica pătată prin zăpadă? Plutește! Și lăptarul Pasere. Dacă n-ar fi fost lăptarul Pasere, n-ar fi nici pisica pătată. Dacă n-ar fi fost mama lăptarului Pasere, n-ar fi nici pisica pătată. Dar ar fi fost mama pisicii pătate. Și se gândi că, dacă n-ar fi fost pisica pătată, n-ar fi fost lăptarul Pasere și el nu ar fi știut nimic despre sora lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
nici pisica pătată. Dacă n-ar fi fost mama lăptarului Pasere, n-ar fi nici pisica pătată. Dar ar fi fost mama pisicii pătate. Și se gândi că, dacă n-ar fi fost pisica pătată, n-ar fi fost lăptarul Pasere și el nu ar fi știut nimic despre sora lui. La ce te gânești? La ce te gânești? Îl Întrebă ea. Maică-sa vroia să fie fericită. Mama ei vroia să o mărite cu un străin. Neapărat cu un străin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
spune că dacă ea a muncit și a pierdut totul, eu să-mi fac meseria În rochie de seară. Îmi tot coase rochii. Petru o Învălui cu tot sufletul și-i spuse jucăuș: De ce crezi că Îl chema pe lăptar Pasere? De ce crezi tu că Îl chema așa pe lăptar? Pentru că a Încercat să zboare de pe un gard și lumea i-a zis Pasere. A zburat, deci crezi că a zburat. Nu, nu a zburat. Doar noaptea el poate să zboare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Petru o Învălui cu tot sufletul și-i spuse jucăuș: De ce crezi că Îl chema pe lăptar Pasere? De ce crezi tu că Îl chema așa pe lăptar? Pentru că a Încercat să zboare de pe un gard și lumea i-a zis Pasere. A zburat, deci crezi că a zburat. Nu, nu a zburat. Doar noaptea el poate să zboare. Așa mi-a spus, că noaptea poate să zboare. Pleacă cu motanul și vine dimineața. Pisica aia e motan. Și unde se duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
la circul ăsta. Eram liber, adică vreau să spun că Îmi permiteam să am timp liber, de aceea eram libeer, cu toate că nu cred să fi fost vreodată copil cu adevărat. Cel cu mantia roșie a murit. Semăna mult cu lăptarul Pasere. La figură. Ziceau că acrobatul cu mantia neagră nu l-a prins bine, sau nu a vrut să-l prindă, cam așa ziceau. Se certau pentru o femeie pe care o iubeau amândoi. Nu se puteau suferi. Se urau chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cari au copii cu noroc și le merge bine, dar cum le-a ieșit copilul acel cu noroc din casă, și norocul li s-a dus, și numai ce vezi că au sărăcit. O variantă a acestei povești este Norocul. Paserea. Învățăturile [NiculițăVoronca, II]. Flăcăul care slujește pentru o piatră, supărat că pasărea i-o ciopârțește, se hotărăște să meargă la Împăratul, convins că-l va aștepta o judecată dreaptă. Surprinzându-și fiica tocmai când voia să cumpere pasărea de la flăcău
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
argat. Părinții l-au alungat pe Cucul, așa se numea el, dar fata Întruna plângea și-l chema: Cucu, Cucu! Auzind-o tatăl ei, a blăstămat-o că tot așa să cucăiască, cât va trăi, și s-a făcut din ea pasere: cuc. În universul culturii populare, cucul se bucură de un prestigiu deosebit. Este considerat o pasăre sfântă, a bucuriei, plăcută lui Dumnezeu, haiducă; În consecință, e păcat să-l omori, căci nu face nici un rău; Își seacă mâna dacă l-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cari au copii cu noroc și le merge bine, dar cum le-a ieșit copilul acel cu noroc din casă, și norocul li s-a dus, și numai ce vezi că au sărăcit." O variantă a acestei povești este Norocul. Paserea. Învățăturile [Niculiță-Voronca, II]. Flăcăul care slujește pentru o piatră, supărat că pasărea i-o ciopârțește, se hotărăște să meargă la împăratul, convins că-l va aștepta o judecată dreaptă. Surprinzându-și fiica tocmai când voia să cumpere pasărea de la flăcău
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
argat. Părinții l-au alungat pe Cucul, așa se numea el, dar fata întruna plângea și-l chema: Cucu, Cucu! Auzind-o tatăl ei, a blăstămat-o că tot așa să cucăiască, cât va trăi, și s-a făcut din ea pasere: cuc." În universul culturii populare, cucul se bucură de un prestigiu deosebit. Este considerat o pasăre "sfântă", "a bucuriei", "plăcută lui Dumnezeu", "haiducă"; în consecință, "e păcat să-l omori, căci nu face nici un rău; își seacă mâna dacă l-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
podul... Întocmai ca atunci când rătăceau împrejurul laculului, noaptea, la Ipotești, căci despre acest spațiu este vorba, tinerii se comportau ca doi îndrăgostiți... lunatici: El își răzima fruntea încununată cu flori albastre de genunchii ei, iar pe unărul ei cânta o pasere măiastră 298. Ca și în poezie, descrierea iubitei ipoteștene este aievea: părul cel blond și împletit în cozi cădea pe spate; o roză de purpură la tâmplă, gura micuță ca o vișină coaptă și fața albă și roșă ca mărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Pașcani - Pascaru Mihaela-Cristina - Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui - Bilghiru Iuliana-Mihaela - Parchetul de pe lângă Judecătoria Pogoanele - Stroescu Ileana Mirela - Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte - Dinu Daniel - Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești - Simu Adriana-Ioana - Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad - Fackelman Mihaela - Parchetul de pe lângă Judecătoria �� Chișineu-Criș - Pasere Cosmin Ovidiu - Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița - Pasere Flori-Corina - Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița - Raduica Marinela - Parchetul de pe lângă Judecătoria �� Reșița - Vrânceanu Carmen - Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița - Bădica Elenă - Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă - Buse Petre - Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu. -----
DECRET nr. 239 din 15 iunie 2000 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129019_a_130348]
-
Bilghiru Iuliana-Mihaela - Parchetul de pe lângă Judecătoria Pogoanele - Stroescu Ileana Mirela - Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte - Dinu Daniel - Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești - Simu Adriana-Ioana - Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad - Fackelman Mihaela - Parchetul de pe lângă Judecătoria �� Chișineu-Criș - Pasere Cosmin Ovidiu - Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița - Pasere Flori-Corina - Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița - Raduica Marinela - Parchetul de pe lângă Judecătoria �� Reșița - Vrânceanu Carmen - Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița - Bădica Elenă - Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă - Buse Petre - Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu. -----
DECRET nr. 239 din 15 iunie 2000 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129019_a_130348]
-
37. Miron Codrin-Horatiu 38. Pelea Mircea 39. Demsorean Gheorghe 40. Homescu Victor-Florin 41. Giura Victor 42. Dinu Valentina 43. Guler Luminita-Simona 44. Per Gheorghe 45. Danciu Daciana-Bianca 46. Balaban Geta 47. Teaca Ion 48. Iancu Laura-Gabriela 49. Ursu Dan-Aurelian 50. Pasere Cosmin-Ovidiu 51. Aninoiu Maria 52. Chersa Sebastian-Bobi 53. Chersa Ileana-Florentina 54. Brancovan Sofia 55. Andres Mircea-Ioan 17. Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel 1. Lupulescu Nicolae 2. Mihai Nițu Daniel 3. Dinu Dumitru 4. Lazăr Marian 5. Ciobanu Nelu 6
DECRET nr. 602 din 28 iunie 2002 privind conferirea Diplomei "Meritul judiciar" unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143125_a_144454]
-
cu domiciliul actual în Germania, 81825 Munchen, Hansjakobstr. 119b, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Petroșani, str. Petru Maior nr. 14, județul Hunedoara. 402. Lurtz Adina-Maria, născută la 29 iunie 1975 în localitatea Făgăraș, județul Brașov, România, fiica lui Pasere Gheorghe-Eugen și Marioara, cu domiciliul actual în Germania, 83301 Traunreut, Pestalozzistr. 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Făgăraș, Str. Teiului bl. 30, sc. A, ap. 10, județul Brașov. 403. Marton Johann (Ioan), născut la 28 februarie 1968 în
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
este cunoscută dintr-un enunț imediat anterior sau dintr-o parte a enunțului în desfășurare sintagmatică, unde a putut (sau va putea) ocupa diferite poziții sintactice, subiectul nu mai primește expresie sintactică; el rămâne subînțeles sau deductibil: „Poate e vreo pasere în odaia cealaltă, vorbi dl. Nazarie. Dar era sigur șdl. Nazarieț că fusese o pasere.” (M. Eliade), „- Dumneata nu-l cunoști pe Simeon. Totdeauna a fost nițel scrântit.” șSimeonț (G. Călinescu), „Irina puse mănunchiul jos și vru să se aplece
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintagmatică, unde a putut (sau va putea) ocupa diferite poziții sintactice, subiectul nu mai primește expresie sintactică; el rămâne subînțeles sau deductibil: „Poate e vreo pasere în odaia cealaltă, vorbi dl. Nazarie. Dar era sigur șdl. Nazarieț că fusese o pasere.” (M. Eliade), „- Dumneata nu-l cunoști pe Simeon. Totdeauna a fost nițel scrântit.” șSimeonț (G. Călinescu), „Irina puse mănunchiul jos și vru să se aplece la rădăcina spicelor să secere mai departe, dar se opri. șIrinaț Își duse mâna la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rânduri, rânduri în frunzișul sunător Strigăte de Allah! Allah! se aud pe sus prin nori, Zgomotul creștea ca marea turburată și înaltă, Urlete de bătălie s-alungau după olaltă.” (M. Eminescu) „S-au întâmplat multe acolo, nopțile, în pădurea de la Paserea.” (M. Eliade), „Tu să ajungi învățător? exclamam eu furios. (Învățătorii mei fuseseră inflexibili, nu alunecoși cum era el.).” (M. Preda) În structura predicatului verbal dezvoltat se acordă în număr și participiul: „Starostele trebuia lovit altfel, pe la spate.” (E. Barbu) Observații
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prezintă ca un spectacol existențial perceput de un actor ironic cu înclinații tragice." Adrian Voica, Convorbiri Literare, 2012 "Dar Calistrat Costin e un (neo)romantic fără a fi romanțios; el scrie în tonalitatea unei abia ghicite arhaicități lingvistice, "strein" și "pasere", produce tot felul de jocuri de cuvinte, rafinerii și subțirimi stilistice de esență voltairiană, angajîndu-se în încăierări "de crapă și sfadă", dar își extrage lirismul, asemenea unor poeți precum Ileana Mălăncioiu și Cezar Baltag, dintr-un fond arhetipal al satului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
numele În cartea acestora, care prin efort și pasiune ne-au călăuzit pașii noștri pe potecile montane. Amintim În acest cadru pe: Valentin Hossu Longin, Mihai Creangă, Pop Simion, Anda Raicu, Alexandru Condeescu, Nicolae Docsănescu, Ion Preda, Mihai Ogrinzi, Dan Pasere, Traian Caraciuc, Luminița Doja-Fodoreanu, Iustin Moraru și mulți alții, care În diferite reviste și ziare au abordat diferite aspecte din acest lanț muntos. Multe dintre aceste nume le găsim și pe titlurile unor cărți cum ar fi de pildă Ion
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
să vadă pe fața lui Stavrikie "semnul vulpei" (p. 27), în împărăteasa Irina "o lupoaică îngrășată și bine ținută" (p. 27), însoțită de "mulți călugări negri, ca niște corbi" (p. 27), chipul "slab, mohorât și cu nas lung, ca o pasere ibis a smârcurilor Nilului" (p. 28) al episcopului Platon, pe Constantin Isaurianul, "fiul lupoaicei", "aprig ca și Vasilisa, mama lui, însă numai pentru desfătarea cărnii" (p. 33), ori pe kirie Agatocle, "un șacal gras" (p. 59). Mai mult, Kesarion însuși
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de prolix"416 (Anca Vogel), el însuși își recunoaște o grafie "anevoie descifrabilă", o scriere "ilizibilă"417, care se poate interpreta ca dificultate de constituire a narațiunii mitice 418. Vom observa existența unor antroponime și toponime epifanice (Zaharia Fărâmă, Mănăstirea Paserea, strada Mântuleasa), a unor serii sinonimice de nume, precum și a unor nume de camuflaj (Doftorul, Leana) sau de împrumut (Marina care își spune Zamfira). Există personaje care cunosc numele tuturor (Doftorul) și personaje care și-au uitat propriul nume ("Cum
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a acestor reprezentanți ai "puterii și suspiciunii"483; în următoarele două, ideea este redată, mai camuflat, prin inițială situată între nume și prenume (Lixandru V. Gheorghiță) sau prin inițiala numelui tovarășei ministru. Cât privește toponimele, cele mai relevante rămân Mănăstirea Paserea și strada Mântuleasa. Mănăstirea Paserea, nume care ar putea fi caracterizat folosind cuvintele lui Adrian din nuvela În curte la Dionis, "fanic", "manifest", reprezintă "simbolic, acest centru ascuns, Inima Lumii, Lumina, Luz, sâmburele nemuririi fiind marcat prin imaginea a două
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și suspiciunii"483; în următoarele două, ideea este redată, mai camuflat, prin inițială situată între nume și prenume (Lixandru V. Gheorghiță) sau prin inițiala numelui tovarășei ministru. Cât privește toponimele, cele mai relevante rămân Mănăstirea Paserea și strada Mântuleasa. Mănăstirea Paserea, nume care ar putea fi caracterizat folosind cuvintele lui Adrian din nuvela În curte la Dionis, "fanic", "manifest", reprezintă "simbolic, acest centru ascuns, Inima Lumii, Lumina, Luz, sâmburele nemuririi fiind marcat prin imaginea a două păsări care stau în același
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în miezul unei radicale decreații, pe fundalul umbrit al sfârșitului diluvian: "Porumbii mi i-am slobozit/ să-ncerce pajiștea cerului,/ dar sfâșiați de vânturi/ se-ntorc înapoi. Pe vatra corăbiei/ inima mi-o-ngrop subt spuză/ să-și țină jăratecul. Paserea focului/ nu-mi mai fâlfâie peste pereți./ Dăinuie veșnic potopul". Pajiștea cerului și pasărea focului nu își conturează prezența; dar tocmai absența le decupează fulgurant în văzduhul acestei peșteri platoniciene. Dimpotrivă, cele ce apar abia par pe ecranul lumii spălat
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ale luminii lumânărilor, învăluind vederea în alba luminare în care toate vin să se așeze și să ardă26. Aceeași levitație a vederii care e înălțată la nevăzutul ce transpare întâlnim și în poemul târziu Pasărea 27, în care "imaginea unei paseri uriașe", "zugrăvită de jos până sus/ Pe peretele dinspre apus/ (Cel cu igrasie și moarte)/ Al marii nave care desparte/ Lumea de sus de lumea de jos" duce vederea până "la imaginea lui Dumnezeu". E vorba nu atât de avântul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]