611 matches
-
Hristos reprezintă centrul, începutul și țelul ultim al tuturor preocupărilor și acțiunilor pastorale, ce trebuie să fie stabilite exclusiv pe temeiul acestui scop prea înalt, adică al trăirii mântuirii în Iisus Hristos a păstoritului. Scopul nostru, prin urmare, este înnoirea pastoralei în climatul axat pe persoană, prin responsabilitate și libertate, fiindcă „unde-i Duhul Domnului, acolo este și libertatea”... Dr. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Părintele duhovnicesc - Inima care poate duce mădularele Trupului Bisericii la Cer... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
și temuta amenințare a constrângerii dictaturii ateo-comuniste”, că tot ne aflăm, acum, în „Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” În altă ordine de idei, în pofida situațiilor, realităților, împrejurărilor și conjuncturilor sau dramelor prezentate în această adevărată pastorală, memorialistică, arhierească, spirituală și duhovnicească, cu amintirea și evocarea miilor de preoți și creștini care au îndurat tot războiul acesta văzut și nevăzut dar simțit, ce s-a abătut ca o mare nenorocire asupra Bisericii, totalizând mii și milioane de
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP CALINIC AL ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI, ACUM, LA ÎMPLINIREA A 73 DE ANI DE VIAŢĂ PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363102_a_364431]
-
Caspică până în Elveția. Să încercăm să revenim ca popor la poziția de demnitate a dacilor reprezentați prin sculpturile din Antichitate! Se poate asta! Pornind de la legenda Mioriței și, implicit, de la filozofia ei de resemnare împăcată, am întreprins cercetări. Povestea aceasta pastorală este legată de niște rituri de păstorit care, de fapt, se întâlnesc în toate civilizațiile. Ce nu-mi place mie la varianta românească este că oaia îi spune degeaba ciobanului că-l paște nenorocirea, pentru că el nu se apără. Nu
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
caracterul ei pedagogic”, 2.„Criterii privind fixarea canonului sau epitimiei”, 3.„Canonisirea - propuneri de epitimii”. Conținutul acestui volum este precedat de „abrevieri”, „prefață” - semnată de către Î.P.S. Dr. Laurențiu Streza - Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, în calitate de profesor de Liturgică și Pastorală a Facultății de Teologie „Andrei Șaguna” din Sibiu și de îndrumător științific al lucrării, urmată de „introducerea” semnată de autor, iar după conținut urmează „concluziile” - care prezintă în mod structurat și foarte punctual ideile ce se desprind din conținutul lucrării
RECENZIE PARINTELE EMIL CIOARA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367331_a_368660]
-
în libertate. În altă ordine de idei, dacă ar fi să vorbim puțin despre vocația omiletică - sau învățătorească - a Părintelui Constantin Voicescu vom susține că ea poate fi analizată doar în contextul celorlalte slujiri specifice preoției: cea sfințitoare și cea pastorală. Părintele nu învăța doar de la amvon, ci prin tot ce făcea ca preot și ca om, căci însăși viața sa era pildă și învățătură pentru toți cei care au avut privilegiul de la Dumnezeu să-l cunoască și să-i fie
PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367311_a_368640]
-
zidul lumii el a fost și-a pierit în prag de seară cerul s-a cutremurat, l-au plâns brazii, florile, au lăcrimat zorile... feciorașul meu iubit, mama ta mereu te cheamă: vin la sânul meu de mamă... Referință Bibliografică: pastorală / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1156, Anul IV, 01 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PASTORALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367444_a_368773]
-
că a avut întotdeauna, în persoana părintelui un adevărat slujitor - cu calități vocale și liturgice deosebite, totodată un sincer sfetnic și colaborator, dispus oricând a da o mână de ajutor la rezolvarea diferitelor probleme bisericești, mai cu seamă a celor pastorale unde era un desăvârșit!... Tot din acest mesaj a reieșit demnitatea pe care a avut-o părintele indiferent de vitregiile și de situațiile cu care s-a confruntat fiindu-le, în acest sens preoților, călugărilor și dascălilor mai tineri un
PARINTELE PARTENIE APETREI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366810_a_368139]
-
P.F.P. Patriarh Daniel - care a mărturisit că a avut întotdeauna, în persoana părintelui un foarte apropiat și sincer sfetnic, slujitor și colaborator, dispus oricând a da o mână de ajutor la rezolvarea diferitelor probleme bisericești, mai cu seamă a celor pastorale unde era un desăvârșit!... Tot din acest mesaj a reieșit demnitatea pe care a avut-o părintele indiferent de vitregiile și de situațiile cu care s-a confruntat fiildu-le, în acest sens preoților, călugărilor și dascălilor mai tineri un adevărat
PARINTELE GROGORIE BABUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366862_a_368191]
-
de condoleanțe (și) P.F.P. Patriarh Daniel - care a mărturisit că a avut întotdeauna, în persoana părintelui un sincer sfetnic, slujitor și colaborator, dispus oricând a da o mână de ajutor la rezolvarea diferitelor probleme bisericești, mai cu seamă a celor pastorale unde era un desăvârșit!... Tot din acest mesaj a reieșit demnitatea pe care a avut-o părintele indiferent de vitregiile și de situațiile cu care s-a confruntat fiindu-le, în acest sens preoților, călugărilor și dascălilor mai tineri un
PARINTELE GAVRIIL STOICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366863_a_368192]
-
Universitar la Craiova, trecut și el la Domnul în anul 2009, Ioan al Covasnei și Harghitei - ucenicul și colaboratorul său pe șantierele mănăstirilor oltene și totodată stareț al Mănăstirii Lainici, pe care l-a susținut încă de la începutul activității sale pastorale și misionare la Episcopia nou înființată din centrul țării românești; apoi Episcopii Vicari mai tineri cum ar fi: Vincențiu Ploieșteanul, actualul Episcop al Sloboziei și Călărașilor, din anul trecut 2009 - ucenicul său iubit și apropiat, de asemenea Arhiereul Irineu Slătineanu
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
sale personale la nivelul puterii, valorificând din plin talentul său de negociator” (p. 90). Singurul aspect contestat al activității lui Justinian, în ochii autorului, ar fi acordul și sprijinul dat acțiunilor statului - abolirea monarhiei, noua Constituție, colectivizarea agriculturii ș.a. - prin pastorale și cuvântări. Cu toate acestea, patriarhul Justinian Marina are meritul ca, într-un cadru social-politic și legislativ tot mai restrictiv impus Bisericii, de a fi inițiatorul unui set de regulamente privitoare la toate aspectele vieții bisericești și, astfel, să mențină
GEORGE ENACHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367149_a_368478]
-
s-a îndepărtat categoric de „șireteniile” și „mijloacele bizantine” adoptate de patriarhul Justinian, alegând calea dreaptă, a opoziției deschise, afirmând, apărând și respectând constant drepturile Bisericii, canoanele și tradiție ei. Modul prioritar al manifestărilor episcopului orădean a fost predica și pastorala, în care și prin care a protestat vehement împotriva regimului comunist și a metodelor sale de a trata Biserica Ortodoxă. Autorul consideră că atitudinea fățișă adoptată de episcopul Nicolae Popoviciu se datorează și încrederii acestuia, în acei ani de după război
GEORGE ENACHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367149_a_368478]
-
chiar vârstnicii. Te uiți, în mod firesc, la cei mai de sus, la cei mai din vârf și afli la un moment dat că aceia nu erau, de fapt, decât niște hoți! Pardon, niște plagiatori! Pr. Dr. Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA Scrisoare Pastorala Nr.231 iunie 2012 Referință Bibliografică: Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA - PLAGIATUL - SPORT DE PERFORMANȚĂ LA ROMÂNI / Alexandru Stănciulescu Bârda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 550, Anul II, 03 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Alexandru Stănciulescu Bârda : Toate Drepturile Rezervate
PLAGIATUL – SPORT DE PERFORMANŢĂ LA ROMÂNI de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368600_a_369929]
-
Secțiunea Biblică), strădaniile Sfinților Părinți și teologi de a aprofunda învățătura creștină (Secțiunea Sistematică: Dogmatica, Morala, Filozofia creștină), cât și mijloacele și strategiile prin care creștinismul s-a putut răspândi în lume(Secțiunea Practică: Dreptul bisericesc, Liturgica, Omiletica și Catehetica, Pastorala, Muzica, Pedagogia și Îndrumările misionare sau Sectologia). 2. Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Cristian Stănciulescu-Bârda, Bibliografia Revistei ,,Biserica Ortodoxă Română”(1874-2014), Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, vol. II, hârtie offset, tipar offset, copertă policromă, plastifiată, format A5, 692 pagini, 45 lei; Cartea cuprinde
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
în Treime preamărit, să ne ajute și să ne lumineze mințile, cele acoperite de umbra păcatului și a morții!... Iar în încheiere, vreau să felicit pe toți cei care au ostenit la săvârșirea și desăvârșirea acestei lucrări cultural-spirituale, misionare și pastorale, făcută cu timp și fără timp, cărora le doresc să aibă parte de folositoare bucurii, de binecuvântate mângâieri și de nemărginite împliniri duhovnicești, iar celor născuți deja în lumea cealaltă - a Împărăției Cerurilor, să se bucure acolo de înveșnicita comuniune
DESPRE BISERICA CU LUNĂ DIN ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364739_a_366068]
-
mod personal, cu personalitatea mea și cu pasiunea mea, chiar dacă am fost penalizat deseori de „viață” din acest punct de vedere! George ROCA: Ecleziologia Pastorală? Puteți să ne dați câteva amănunte? Pr. Antoniu PETRESCU: Ecleziologia Pastorală, este în alte cuvinte, pastorala vazută din perspectiva bisericii cu o atenție particulară în ceea ce privesc noile forme de evangelizare. George ROCA: Îmbracat în haina preoțească ce proiecte, ce dorințe și idealuri aveți pentru viitor? Pr. Antoniu PETRESCU: Sunt preot de 6 ani, am lucrat
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349606_a_350935]
-
multe parohii, am încercat să fiu alături de persoanele pe care le-am întâlnit și să le dăruiesc mereu un surâs și un gând bun... Nu am mari planuri pentru viitor ca preot, doresc să trăiesc în pace, să continui această pastorală personală prin intermediul muzicii, să depun eforturi pentru a fi un artist bun și să evangelizez acolo unde nimeni nu dorește sau nu poate ajunge... George ROCA: Trecem la cea de a doua dăruire dumnezeească pe care o aveți. Vom încerca
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349606_a_350935]
-
și Sextil Pușcariu, pe Podul Mogoșoaiei. Discutăm despre „Relieful sonor al limbii române în lumina cercetărilor statistice”. - Mă bucur că vă aud, domnule Profesor, dar, alaltăieri, erați la braț cu tânără slavista Silvia Niță Amnaț, ce anchetă, pe teren, terminologia pastorala din Slovacia, si acum îmi suflați în... ceafa. - Eu sunt peste tot, tinere scriitor! În chiar miezul cuvintelor pe care le scrii în momentul de față. - Mă flatați, Domnule Profesor! Nu mai sunt tânăr. Am trecut mai bine de jumătate
URECHEA DINTRE CELE DOUĂ CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348504_a_349833]
-
University of America”, autoare a cărții „Genesis, Evolution and the Search for a Reasoned Faith”, în prezent, predă, într-un spectru larg, cursuri de Istoria Bisericii, Teologie Fundamentală și Sacramente. Este implicată atât în latura academică, cât și în cea pastorală, fiind și director de liturghie la parohia „St. Agnes” (este specializată în „Teologia liturghiei”). Aria cercetărilor sale cuprinde dialogul ortodox-catolic, teologia trinitariană și istoria bisericii primare. În prezent, Rodica Stoicoiu se concentrează și asupra altor articole din domeniul teologic, de
DR. TRAIAN STOICOIU, CHIRURGUL PREFERAT AL PACIENŢILOR DIN CALGARY, CANADA, LA MIJLOCUL SECOLULUI XX ( CAPITOLUL XIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348465_a_349794]
-
mințile, cele acoperite de umbra păcatului și a morții!... Iar acum, în încheierea acestui material aniversar - omagial, vreau să-i felicit pe toți cei care au ostenit și contribuie în continuare, la săvârșirea și desăvârșirea acestei lucrări cultural-spirituale, misionare și pastorale, făcută cu timp și fără timp, în Biserică „Sf. Ier. Nicolae și Sf. Antonie cel Mare” din cartierul bucureștean Titan, cărora le doresc să aibă parte de folositoare bucurii, de binecuvântate mângâieri și de nemărginite împliniri duhovnicești, iar celor născuți
BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
-
puteau de puternicele invazii retrăgându-se în munți. Cei prea departe de munții salvatori plecau capul spre a nu fi tăiat de sabie. Cutumă specifică Țărilor românești. Dintre efectele migrațiilor care au afectat vechea Dacie pot fi relevante popoarele slave, pastorale, relativ pașnice, care nu au trecut de lanțul carpatic scurgându-se spre Bulgaria unde au poposit. Aceștia au lăsat însă și pe teritoriul român din estul și sudul lanțului carpatic adânci urme. Un al doilea val migrator, al Hunilor, au
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
colaborator al răposatului, în prezent - Decanul Facultății de Teologie „Andrei Șaguna” și succesor al său la scaunul de Arhiepiscop al Sibiului și Mitropolit al Ardealului; Ioan al Covasnei și Harghitei - pe care l-a susținut încă de la începutul activității sale pastorale și misionare în ținutul carpatic al României; Timotei al Aradului; apoi Episcopii Vicari mai tineri cum ar fi: Visarion Bălțat Rășinăreanul - chiar Episcopul său Vicar din toamna anului 1997 - anul începerii purtării crucii suferinței de către vrednicul mitropolit, care i-a
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
de altă parte, ziarul Curentul, al cărui director era Pamfil Șeicaru, publică începând cu anul 1943 mai multe articole referitoare la trecutul Bisericii greco-catolice din Transilvania, prezentări detaliate cu privire la lăcașurile catolice, mai ales cele din Italia, afectate de război, sau pastorale rostite de prelați romano-catolici. Revenind la persoanele amintite în documentul citat, îi precizăm și pe Horia Cosmovici și Danciu Agenor, legionari, care s-au convertit la catolicism și au încercat să răspândească ideea unei catolicizări generale a românilor. După cum se
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
acestei despărțiri, se întrebă în sinea lui ce va mai însemna Viena pentru el fără prezența acestei femei. - Nu doresc, Corina, ca în aceste frumoase clipe să mă gândesc la despărțire. Mergem pe unde ni-i drag nouă să continuăm pastorala beethoveniană! Femeia îi spuse c-o strâng pantofii și-i e greu să meargă pe jos; Eminescu se aplecă, îi trese pantofii din picioare, îi mângâie gleznele și-o luară așa prin iarba mare, ca în copilărie pe meleagurile nemțene
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
legănau, dezvelind obrazul feciorelnic al astrului nopții, părea că alunecă ca o corabie de argint pe valurile line ale unei mări și din când în când se ascunde după câte un val înspumat... -Seara asta, Mihai, parcă e ruptă din pastorala beethoveniană... De ce ești trist? - îi dădu ea un bobârnac peste nas. -Stau și mă-ntreb cum va mai fi viața noastră de după Viena... -Nu știu, Mihai! - zise Veronica trist. Tăcură amândoi, Veronica nu vru să mai continuie răspunsul. Răscolea trecutul
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]