3,368 matches
-
între orele 9-11 la START. Este necesar buletinul de identitate sau certificatul de naștere, iar pentru cei ce nu au împlinit încă 18 ani, este obligatoriu acordul scris al părinților. Detalii la tel. 0724/756312, 0744/546052. O. P. Vizită pastorală l Nunțiul apostolic, în județul Timiș Excelența Sa dr. Jean-Claude Périsset, nunțiu apostolic la București, reprezentant al Sfântului Părinte în România și în Republica Moldova, a răspuns invitației adresate de către Excelența Sa Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timișoara, de a participa la
Agenda2006-22-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/285007_a_286336]
-
candidații la miruire în Domul din Piața Unirii, iar în Duminica Rusaliilor, Excelența Sa dr. Jean-Claude Périsset va administra Sf. Mir în cadrul liturghiei pontificale de la ora 10. La ora 18, va binecuvânta monumentul Sfintei Treimi din Orțișoara. În 5 iunie, vizita pastorală continuă în Făget, unde Excelența Sa va celebra o sfântă liturghie (ora 11), după care va fi oaspetele Protopopiatului ortodox român din Făget. Înaltul ierarh va face un popas la Mănăstirea din Românești, unde va fi însoțit de P.S. Lucian Mic
Agenda2006-22-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/285007_a_286336]
-
László, vicar general al Episcopiei romano-catolice de Timișoara, ne-a precizat că reconfirmarea în funcții, respectiv, numirea de noi arhidiaconi și decani, este prima măsură administrativă din anul 2006 prin care episcopul diecezan dorește să asigure și să sprijine activitatea pastorală și administrativă pe teritoriul Diecezei romano-catolice de Timișoara. Liliana ScripcĂ Listă bogată l Emisiunile filatelice Pentru acest an, societatea „Romfilatelia” are în plan realizarea unei bogate liste de emisiuni filatelice, din care două au legătură cu Banatul: l ianuarie - „Aniversări
Agenda2006-02-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284617_a_285946]
-
din Timiș și 646 localnici din Lugoj, Făget, Deta, Șag, Ghiroda și Dumbrăvița. M. H. Vizite canonice l Programate pentru anul 2006 Vizitele canonice efectuate de Excelența Sa Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timișoara, constituie un element important în planul pastoral diecezan. Domnul László Böcskei, vicar general al Episcopiei romano-catolice de Timișoara, ne-a informat că a fost deja întocmit planul vizitelor canonice pe o durată de 9 luni. Episcopul diecezan va vizita parohiile Decanatului de Caraș - Anina, Bocșa, Carașova, Clocotici
Agenda2006-03-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284642_a_285971]
-
o dai altcuiva... Așa că mătușa mea ține o cutiuță de placaj pe pianul din sufragerie, iar când cunoscuții săi o întreabă ce are în ea, le răspunde că micuța cutie conține lucrul cel mai de preț de pe pământ - iubirea. C. C. Pastorală la Nașterea Domnului † NICOLAE DIN MILA LUI DUMNEZEU MITROPOLIT AL BANATULUI Iubitului cler, cinului monahal și dreptcredincioșilor creștini și creștine, binecuvântare și pace de la Dumnezeu-Tatăl și de la Domnul nostru Iisus Hristos. Cinstiți credincioși și credincioase, An de an, cu prilejul
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
Atunci când statul riscă să fie confiscat de o rețea mafiotă, glasul Bisericii trebuie să se facă auzit” prin mesaje pastorale adresate partidelor, a scris, vineri pe Facebook, președintele Fundației Creștin-Democrate Teodor Baconschi, în opinia căruia ”miza politicii este păcălirea periodică a unei mase de <proști>”. Viața politică din România are trei caracteristici: trivialitatea, ipocrizia și atacul la persoană. Prima coboară
Baconschi cere ajutorul Bisericii: Nu are ea vocația de a evangheliza barbarii? () [Corola-journal/Journalistic/43370_a_44695]
-
exact cei mai educați, mai lucizi, mai activi profesional. Am trecut de la o societate a fricii, la o societate a dezgustului”, afirmă Baconschi. Democrat-liberalul mai subliniază că, ”în acest context de psihologie colectivă”, Biserica Ortodoxă ar trebui să lanseze masaje pastorale partidelor politice, mai ales că una dintre ”vocațiile” ei este aceea de a evangheliza ”barbarii”. ”Biserica e liberă și lucrează, idealmente, într-un stat liber. Atunci când statul riscă să fie confiscat de o rețea mafiotă, glasul Bisericii trebuie să se
Baconschi cere ajutorul Bisericii: Nu are ea vocația de a evangheliza barbarii? () [Corola-journal/Journalistic/43370_a_44695]
-
nu asta face Biserica lui Hristos de două milenii? Nu are ea vocația de a evangheliza barbarii, de a civiliza moravurile și de a îmblânzi, prin cultivarea virtuților creștine, raporturile sociale?”, continuă fostul ministru de Externe, care așteaptă un mesaj pastoral, menit a detensiona viața publică a României. ,,Așteptăm, ca laici, un mesaj pastoral dedicat moderației și bunului simț. Poate că el nu va fi suficient pentru a detensiona viața publică a României. Dar va fi auzit cu „urechile inimii”, cum
Baconschi cere ajutorul Bisericii: Nu are ea vocația de a evangheliza barbarii? () [Corola-journal/Journalistic/43370_a_44695]
-
de a evangheliza barbarii, de a civiliza moravurile și de a îmblânzi, prin cultivarea virtuților creștine, raporturile sociale?”, continuă fostul ministru de Externe, care așteaptă un mesaj pastoral, menit a detensiona viața publică a României. ,,Așteptăm, ca laici, un mesaj pastoral dedicat moderației și bunului simț. Poate că el nu va fi suficient pentru a detensiona viața publică a României. Dar va fi auzit cu „urechile inimii”, cum spunea Fericitul Augustin. Și va fi bineplăcut lui Dumnezeu”, conchide Teodor Baconschi.
Baconschi cere ajutorul Bisericii: Nu are ea vocația de a evangheliza barbarii? () [Corola-journal/Journalistic/43370_a_44695]
-
ajutor financiar, fără a face însă vreo rectificare bugetară. După informațiile referitoare la cele șapte milioane de euro, anunțate de DeCe News, Patriarhia s-a sesizat și a remis un comunicat prin care ne precizau că ei acționează etic și pastoral, sub nicio formă politic. "Neutră din punct de vedere politic, dar nu indiferentă față de problemele societății românești și factor al păcii sociale, Biserica este permanent alături de toți cei care trec prin momente dificile din cauza crizei economice prelungite, indiferent de opțiunile
Cât costă susţinerea electorală a Patriarhiei: 7 milioane de euro () [Corola-journal/Journalistic/44589_a_45914]
-
ani pentru a se înierba. Apare și varianta pășunilor artificiale în care, în loc să se lase pământul să se înierbeze de la sine, agricultorul seamănă iarbă în ultima cereală a rotațiunilor (Stahl, 1998, vol. I, p. 273). „Tehnica folosirii agricole a închisorilor pastorale” consta în exploatarea agricolă a terenurilor de păscut, întrucât acestea deveneau fertile. (Stahl, 1998, vol. I, pp. 275-276) Tot cu scopul de a fertiliza terenul, se practica și tehnica pârjolului, care ajunge să fie reglementată de domnie din cauza riscului de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și gimnaziul. După absolvirea Liceului ,, G. Bacovia”din Bacău, s-a înscris la Facultatea de teologie ortodoxă din cadrul Universității ,,A.I.Cuza”din Iași pe care a absolvit-o în anul 2000. Susține Masterul în anul 2010, în ,,Teologie practică și pastoral misionară”. Doamna preoteasă Mariana este licențiată în economie. Au doi copii, o fată și un băiat și locuiesc provizoriu în Pașcani, până la terminarea apartamentului parohial din Heci. A fost hirotonit ca diacon la 25 martie 1998, la parohia Muncelu Bacău
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Pavel Șușară Oricît de mult ar mai încerca astăzi firile nostalgice și sensibilitățile pastorale să păstreze arta și artistul în spații aseptice și în universuri prin care circulă doar acei curenți de aer care se nasc din bătaia de aripă a îngerilor, lumea se mișcă incredibil de repede, iar formele simbolice și comportamentul artistic
Contradicțiile lui Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7187_a_8512]
-
biografiei Mitropolitului Visarion Puiu, un nume aproape necunoscut, fie și în rândul multor slujitori ai altarului ortodox din această țară. Un nume interzis în anii dictaturii comuniste, în țara sa, pe care a slu-jit-o cu rar devotament, credință și pricepere pastorală, un nume pus la index de B.O.R., nici acum reabilitat de Justiția română (democratică?). A rămas "criminal de război", "trădător", "dușman al poporului" etc. Victor Puiu s-a născut la Pașcani, pe 27 febr. 1879, așadar, cu un
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
variate. Întrucât experiența peisajului are consecințe importante pentru cunoașterea din experiență, parcul englezesc poate să înnobileze sufletește pe cel care se plimbă în el, dacă a fost creat în așa fel încât atmosfera diferitelor tipuri de peisaje (melancolic, sumbru, voios, pastoral, idilic, măreț etc.) să provoace o succesiune de sentimente. De aici comparația cu catharsis-ul teatral: privitorul trece în cursul unui spectacol prin atâtea sentimente și senzații, încât iese purificat și înnobilat. În epocă, dorința de a transforma întreg pământul
O carte românească de istoria ideilor în Germania by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/9090_a_10415]
-
percepțiilor, așteptărilor și prejudecăților noastre, ci și - dacă nu chiar în primul rînd - modelatorul acestora, agentul viu al unor noi construcții mentale și creatorul discret al altor orizonturi morale. Oricît de mult ar mai încerca astăzi firile nostalgice și sensibilitățile pastorale să păstreze arta și artistul în spații aseptice și în unuiversuri prin care circulă doar acei curenți de aer care se nasc din bătaia de aripă a îngerilor, lumea se mișcă încredibil de repede, iar formele simbolice și comportamentul artistic
Un disident universal by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9128_a_10453]
-
partea din amonte; ... g) neîndeplinirea în termenul stabilit de organele silvice a obligației de a igieniza și curați vegetația forestiera din afara fondului forestier de arbori uscați, doborîți sau rupți de vînt, ori atacați de insecte; ... h) instalarea de stupi în pastoral în fondul forestier sau la liziera pădurii, fără autorizația eliberată potrivit reglementărilor în vigoare, sau amplasarea acestora în alte locuri decît cele prevăzute în autorizație; ... i) amplasarea în păduri a unor construcții, drumuri de scoatere sau instalații pasagere necesare exploatării
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
reflex al coabitării organice cu geometria plană a pămîntului reprezentat la scara conștiinței individuale. Spre deosebire de formele mișcătoare, colorate afectiv și puternic susținute de o imaginație care-și schimbă reperele permanent, în funcție de continua deplasare într-un spațiu nedefinit, tributare unei mentalități pastorale a cărei ipostază absolută este vulnerabilul Abel, arta concretă este arta lui Cain. Directă, fără concesii și fără transcendență. Jertfită, miresmele sale nu au cum să urce către ceruri pentru simplul motiv că ea nu are carne inflamabilă, nu se
Despre Arta concretă (o rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9366_a_10691]
-
aceste caracteristici ale regulilor devin din ce în ce mai difuze. Mă refer aici în special la legitimitatea și înțelegerea noilor reguli, opuse celor tradiționale. Astfel, tranziția istorică de la devălmășia absolută la cea egalitară și, în final, la cea inegalitară, precum și trecerea de la satul pastoral la cel agricol modifică fundamental regulile de guvernare a resurselor comune și de utilizare a bunurilor comune. Drepturile de proprietate se legalizează, se individualizează și devin tranzacționabile. În plus, sub presiunea sistemului legislativ oficial, anumite norme și comportamente se modifică
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
tuturor categoriilor de terenuri. 3.5. Modele și tehnici de exploatare în comun a sistemelor de resurse În funcție de evoluția nivelului de dezvoltare și de creșterea relevanței economice a resurselor, în zona Vrancea pot fi identificate trei tipuri de sate: sate pastorale, mixte și agricole. În aceste tipuri de sate existau reguli diferite de utilizare a resurselor și o împărțire diferită a drepturilor de acces. Astfel, în satul pastoral, resursele principale erau pădurea și izlazul, iar exploatarea se făcea în comun, în funcție de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a resurselor, în zona Vrancea pot fi identificate trei tipuri de sate: sate pastorale, mixte și agricole. În aceste tipuri de sate existau reguli diferite de utilizare a resurselor și o împărțire diferită a drepturilor de acces. Astfel, în satul pastoral, resursele principale erau pădurea și izlazul, iar exploatarea se făcea în comun, în funcție de putere și nevoi, prin defrișare și închidere în folos propriu. În cele mixte, regulile de exploatare încep să se complice, limitându-se la un număr redus de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
număr de ani. Nu exista o regulă precisă care să stabilească perioada de alternare dintre iarbă și cereale. În intervalul în care este părăsit, terenul este utilizat ca loc de obținere a ierbii necesare hrănirii animalelor. De aici decurge caracterul pastoral al acestui tip de exploatare (Stahl, 1998, vol. I, p. 271). Moina sălbatică silvo-pastorală poate fi interpretată ca o regulă de cuprindere stabilită la nivelul operațional. Având în vedere faptul că modalitatea de alternare a culturilor nu era clar stabilită
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în moină, tehnicile agricole moderne duceau la apariția pășunilor artificiale „în care, în loc să se lase pământul să se înierbeze de la sine, agricultorul seamăna iarbă în ultima cereală a rotațiunilor” (Stahl, 1998, vol. I, p. 273). Tehnica folosirii agricole a închisorilor pastorale consta în aceea că, după mutarea vitelor din locul în care fuseseră ținute, terenul se transforma în teren agricol. Avantajul acestei transformări constă în posibilitatea de exploatare pe termen mai lung a terenurilor datorită îngrășării cu bălegar (Stahl, 1998, vol
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
percepțiilor, așteptărilor și prejudecăților noastre, ci și - dacă nu chiar în primul rînd - modelatorul acestora, agentul viu al unor noi construcții mentale și creatorul discret al altor orizonturi morale. Oricît de mult ar mai încerca astăzi firile nostalgice și sensibilitățile pastorale să păstreze arta și artistul în spații aseptice și în unuiversuri prin care circulă doar acei curenți de aer care se nasc din bătaia de aripă a îngerilor, lumea se mișcă încredibil de repede, iar formele simbolice și comportamentul artistic
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
Utopia erotică pe care o descoperă Gheorghe Crăciun în Dafnis și Cloe angajează toate celelalte cupluri în romanul Compunere cu paralele inegale; Laur și Micaela, Vlad Ștefan și Luiza, Teohar și Dania sînt ipostaze, proiecții ale cuplului "clasic" din romanul pastoral, pentru a ilustra - în coplanaritate - ultima frază a textului: "Căci nimeni n-a scăpat cu totul și nu va scăpa vreodată de dragoste, cît va fi frumusețe în lume și ochi care s-o vadă". Referentul prozei lui Gheorghe Crăciun
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]