435 matches
-
recviem într-o noapte în care nu se va mai întâmpla ca patrulele să mai audă un plescăit brusc în râul întunecat (11-12). Cu siguranță că aluzia la "acest Copil al Barajului" nu va scăpa în întregime de acuzația de paternalism din partea perspectivei noastre contemporane. Este însă remarcabil că Hearn a conturat un portret compătimitor unui membru al unei rase marginalizate în acea perioadă, iar în cazul lui nu este deloc neobișnuit. Acesta a scris frecvent despre viața afro-americanilor de la baraj
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
criză) profesorul poate releva consecințele deresponsabilizării, ale încercării de sustragere de la exigențele rutinei (punerea în pericol a viitorului prin transgresarea datoriei de a fi prudent). Ceea ce se poate observa, totuși, este că acest tip de scenariu nu justifică pedepsele și paternalismul care domină mai ales învățământul primar (adică acolo unde se consideră că elevii nu sunt încă apți să-și asume datoria de a fi prudenți și de a-și pregăti viitorul. Profesorul, în calitate de adult, consideră că scenariul pe care l-
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Dar scenariul educațional nu constă dintr-o suită mecanică de momente care se determină (în mod necesar) unul pe celălalt; pe acest traseu pot să apară (și în mod inevitabil vor apărea) inconsecvențe, sustrageri, revolte etc., toate justificând necesitatea pedepselor. Paternalismul adultului s-ar putea justifica astfel prin inconsecvențele inerente ale imaturului aflat pe drumul (rutina) asumării treptate a datoriilor de adult, pedepsele reprezentând modalitățile de a penaliza încercările de deresponsabilizare ale copilului. Aceste considerații s-ar putea justifica prin rezultatele
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
comportamentală, mai ales pentru tineri, care au tendința de a-și uita tradiția”, afirmă Mamadou, care mai crede că adevărați rapperi sunt Akon, Awadi, Disiz La Peste sau Didier. Cu convingeri politice social-democrate, tânărul universitar african spune că simte presiunea „paternalismului” exercitat de Franța asupra Senegalului și este nemulțumit că în țara lui discrepanța dintre minoritatea bogată și majoritatea defavorizată este din ce în ce mai mare. Universitatea „Ștefan cel Mare”, considerată Harvard de doctoranzii africani Pentru Mamadou, stagiul la Suceava a însemnat foarte mult
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
tema reformei sănătății, prin reducerea cheltuielilor cu întreținerea închisorilor). Numărul deținuților s-a redus în toate țările civilizate, deși rata infracționalității a fost în continuă creștere. Decarcerarea este un fenomen strîns legat de liberalismul penal, care a trecut în desuetudine paternalismul statal punitiv și generator de inegalități, sărăcie și risipă excesivă a banului public. Paradoxal, tematica liberală și conservatoare a fost adoptată de partidele și candidații de stînga într-o manieră mai radicală, statul convertindu-se dintr-unul penal într-unul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
celuilalt, a celorlalți. Faptul că un individ se naște și crește în democrație nu garantează că va deveni automat un bun cetățean. Omul poate să nu devină bun cetățean și să nu se implice dacă i se impun colectivismul și paternalismul care ignoră individualitatea și distrug libertatea individuală (Plutarh spunea acum 1 800 de ani că "primul distrugător al libertăților unui popor este cel care face daruri și promisiuni fără acoperire"). Participarea la viața orașului, implicarea depind de atractivitatea orașului pentru
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nimeni ce probleme au și nici nu reacționează nimeni atunci când e vorba de curățenia spațiilor publice, de iluminatul public, de liniștea publică, de amenajările urbane care pot facilita accesul la locul de muncă, de odihnă, recreere, educație, cultură. Trecerea de la paternalism la extrema individualismului exacerbat transformă responsabilitatea civică a oamenilor în viața de zi cu zi. Pentru a suscita adeziunea colectivă, participarea, implicarea, autoritățile locale trebuie să aibă o bună imagine publică, reprezentări favorabile, valorizatoare. Adeziunea, participarea, implicarea depind de calitatea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sau din cercul cunoscuților. În acest context, este utilă menționarea unei tipologii similare care distinge atitudinile jurnaliștilor în funcție de reprezentările pe care le au asupra propriului public. Dennis McQuail (2000, pp. 223-224), proponentul acestei tipologii, identifică patru tipuri de atitudini: 1) paternalismul îi reunește pe cei care estimează că este de datoria lor să educe audiența, ale cărei nevoi, motivații sau interese devin în acest context lipsite de importanță; 2) specializarea, în care accentul cade pe concentrarea asupra acelor segmente cărora li
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
unesc pentru a-și menține privilegiile pe care singuri le propun și le votează, casta politică organizează ceea ce simbolic Mihaela Miroiu numește mineriade, această castă una promite, alta face, stând de fapt cu spatele spre promisiunile electorale, îmbrățișând conservatorismul și paternalismul. Teza pe care o formulează Mihaela Miroiu este că responsabili pentru anomaliile pe care le trăim sunt deopotrivă politicienii, cei care iau decizii, dar și cetățenii care acceptă tacit să stea cu mâna întinsă spre pomana statului. Libera inițiativă, e
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cultivă și crește de toate și nu e specializat în nimic, de cele mai multe ori își pierde timpul păzind o vacă. Dacă nu e țăran, atunci românul cu liberă inițiativă își pierde timpul păzind niște sticle de suc pe un trotuar. Paternalismul i-a paralizat reacțiile, așteaptă să primească de la stat ceea ce numai neajutorații sunt îndreptățiți. Statul însă a fost confiscat. Mulți politicieni nu părăsesc scena și pentru că în afara ei nu știu să răspundă la întrebarea cine ești tu și ce știi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
din chinga comunistă e barat și din interior și din exterior. Are propriile lui idiosincrazii, are propriile lui bariere de înțelegere și de acceptare, are propriile lui frâne care-l opresc de la acomodările cerute de schimbările sociale. Să treci de la paternalism la liberă inițiativă înseamnă să schimbi universul de valori, să renunți la ceea ce consacraseși ca bun și să adopți opusul. Când își declină identitatea de babă comunistă, personajul își trăiește unica sa viață în condițiile date, el nu este un
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
trăită în anii cei mai sumbri ai ceaușismului, întâlnim la Matei Călinescu, în recenta sa corespondență, reluată cu Ion Vianu. Este vorba de generația optzecistă. Ea se caracterizează printr-o opoziție mută dar admirabil de dârză față de cultura oficială, față de paternalismul grotesc al partidului, față de întreaga farsă stridentă a național comunismului pe un fond social tragic, cu aproape toate caracteristicile unei situații concentraționare 10. Valorile morale supreme se numesc: rigoare, fermitate, consecvență, spirit de sacrificiu. Au fost rare, extrem de rare, într
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
informațiile furnizate de pacient și în decizia finală a acestuia. Dilema etică apare atunci când două valori morale esențiale pot intra în conflict. Se pot identifica două tipuri de conflicte: Conflictele etice comune (valabile și pentru ADPKD) ar fi: autonomie sau paternalism; adevăr integral sau minciună protectivă (telling truth or benevolent deception). Conflictele etice specifice ADPKD sunt legate de: testare (diagnostic presimptomatic) obligatorie sau testare voluntară; confidențialitate sau dezvăluire a rezultatelor testării (în situația în care aceste rezultate afectează alte persoane). 1
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
telling truth or benevolent deception). Conflictele etice specifice ADPKD sunt legate de: testare (diagnostic presimptomatic) obligatorie sau testare voluntară; confidențialitate sau dezvăluire a rezultatelor testării (în situația în care aceste rezultate afectează alte persoane). 1. Conflicte etice comune Autonomie sau paternalism Practica medicală a fost dominată mult timp de atitudinea paternalistă, în care decizia aparținea practic exclusiv medicului, care aprecia și aplica atitudinea terapeutică fără a-l informa pe pacient și fără a-i cere acceptul. în ultimele decenii s-a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
dominant. Cum se știe, tranziția a fost distorsionată sau chiar blocată de o „criză morală a sistemului politic”, cum descrie fenomenul un sociolog, Cătălin Zamfir. Adică polarizări violente și apelul insistent la consens În locul dezbaterii democratice, comportamente politice autoritare și paternalism ideologic, reforme improvizate, criza instituțiilor statului. Această ambiguitate, rezultat al refuzului unor schimbări de fond, a permis mimarea unui proces de schimbare și a perpetuat vechi practici sub etichete noi. Deși schimbarea de regim din 1989 ar fi putut fi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a vrut o societate a oamenilor egali. , nu s-au manifestat �n totalitate. Numeroase institu?îi ?i-au pierdut atunci credibilitatea din cauza subordon?rîi (totale?) fă?? de partidul unic, �n special fiindc? au disconsiderat omul concret, l-au nivelat prin paternalism ?i monotonia discursurilor oficiale care inoculau iluzia �bun?st?rîi generale� ?i a previzibilit??îi (cum proceda, de exemplu, psihopedagomania egalitar? care insistă s?-l citeze pe Helvetius: Da?i-mi orice ciob?na? din Alpi ?i voi face din
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tat?l ?i mama, b?iatul mo?tenitor cu șo?ia, copiii acestora, eventual ?i alte rude celibatare) care �i ap?rea ca fiind tipul cel mai bun, �n orice caz superior familiei conjugale restr�nse, pe care o respingea. Paternalismul s?u � un amestec de catolicism militant � este evident, dar la momentul �n care �l afi?a cu ț?rie, acesta era deja demodat. Le Play se baza pe o concep?ie retrograd? a vie?îi publice, av�nd �ncredere
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Moscova, de pildă, adaugă Verner, scriitorii ruși i-au spus că își doresc o mână forte, nu o democrație de tip occidental. Întrebarea lui e superficială, ca să nu zic prezumpțioasă: el uită prea ușor ce este o dictatură, ce este paternalismul consolidat prin teroare, prin frică și prin sărăcia celor mulți. Același reproș ni l-a adresat la Paris și nouă, basarabenilor, în legătură cu slaba aderență democratică a maselor din Moldova. În plus, Verner greșește așezând „renașterea națională” și democrația într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
contra „domnului și a stăpânirii” în Principate, în istorie, încă o dată spre deosebire de polonezi sau unguri, ce au arătat în trecut mișcări organizate de luptă și împotrivire, față de austrieci, în cazul maghiarilor, față de repetatele invazii ale austriecilor și rușilor, din partea poloneză? - „Paternalismul excesiv al românilor”? Credința lor, nevoia lor de un rege, stăpân protector, tara psihologică a unei populații care e convinsă că „răul sunt boierii, intermediarii” și că „Domnul” e animat de bune porniri, însă dezinformat?!... Acea „psihologie a drăguțului împărat
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cariera”; da, în condițiile României de atunci, comuniste, dar și în condițiile unei Românii dintr-o modernitate nu perfect asimilată, cu urme de feudalism balcanic și discrepanțe extrem de marcate între sat și oraș - și psihologiile lor! -, o Românie bolnavă de „paternalism”, de un centralism excesiv, a-ți da, cu adevărat, demisia, a ieși din „sistem”, după ce ai arătat că poți face parte dintre cei „privilegiați”, irită; și nu numai pe cei care ți-au acordat acele „privilegii”. Ce s-ar fi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
venea odinioară la lucru din cealaltă parte", ne reamintește toate facilitățile cu care erau gratificați acești sezonieri locuind dincolo de frontieră (cantină, piață, dispensar) și deploră inexplicabila ingratitudine a acestor arabi, datorată fără nicio îndoială "înrolării lor în rândurile teroriștilor Hezbollahului". Paternalismul pus la grea încercare al acestui om de treabă care evocă binefacerile din trecut îmi readuce în mod irezistibil în memorie bravii primari francezi din Algeria așa cum apăreau ei în jurnalele de actualități din 1958. "Să ne facă una ca
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cu cărțile de credit. (Hibou 1999: 84) Există motive întemeiate pentru ca guvernele să ia în considerare adoptarea unor abordări mai liberale în privința activităților interzise fără victime, unde cererea este satisfăcută de sindicatele internaționale ale crimei. Într-o lume în care paternalismul guvernamental este privit cu din ce în ce mai mult scepticism, iar libertatea individuală este un laitmotiv în aceeași măsură în care era, pentru vechii atenieni, urmărirea unui trai bun, criminalizarea continuă a furnizorilor și a consumatorilor de narcotice și de servicii sexuale comerciale
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
cetățeni, nu ne absolvă nici o morală dacă nu discernem corect propriile interese și ofertele partidelor, dacă alegem partide sau politicieni în care nu merită să avem încredere, dacă nu protestăm în fața nedreptăților și dacă cerem lumii politice un exces de paternalism atunci când suntem adulți în putere. * Abordarea mea se întemeiază pe credințe care m-au dus spre această grilă de „citire” a politicii, spre acest mod de extindere a pregătirii mele filosofice și politologice în dezbaterile din spațiul public. Le împărtășesc
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
îndeajuns. A avut prea puțin de-a face cu individualismul în sens moral-politic și prea mult cu diversele specii de colectivisme: nația, statul, clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea. De aceea și morala publică și politica au eșuat în diverse specii de paternalism, de la cel soft, cu ceva ingrediente democratice de vitrină, până la cel hard, dictaturile propriu-zise. „Prostimea”, termenul atât de drag istoriei premoderne, a rămas la noi pe piața discursului public în diverse ipostaze: talpa țării, toți (mai puțin PCR, factorul conștient
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
tradiția iudeo-creștină este mult mai veche și începe cu liberului arbitru: ideea că dăm seama individual de faptele și gândurile noastre în fața lui Dumnezeu, dacă ni se recunoaște discernământul și avem posibilitatea să îl exercităm. Alminteri responsabilitatea devine vorbă calpă. Paternalismul nu este întotdeauna rău. Eticienii vorbesc despre un paternalism legitim în câteva cazuri: este drept să fim împiedicați să lezăm alți oameni și pe noi înșine, de exemplu: să fim împiedicați să ne sinucidem, să inhalăm substanțe toxice, să circulăm
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]