218 matches
-
zilei s-a rătăcit Ca un actor ce din rolul știut un cuvânt nu-și mai amintește Din parcu-n umbră la nara mea o parfumul de cimișir Abia distingi pe-acoperișuri pianul depărtat al unei ploi subțiri Și de-acum patrafirul nopții pentru umeri-mi se pregătește 1287. Ca ființă încarnată, omul el însuși nu este decât unul dintre multiplele efecte ale primei Cauze pe care noi o numim Marele Arhitect al Universului. Însă în raport cu mediul său conjurator, omul este o
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în continuă devenire, contradictorie, colectivă, scandaloasă. Și, în fond, cine spune că Biserica trebuie să coincidă cu Vaticanul? Dacă - donând statului italian marea scenografie (folclorică) a actualului sediu de la Vatican și făcând cadou lucrătorilor de la Cinecittà tot calabalâcul (folcloric) de patrafire și glugi, de evantaie și de jilțuri purtate pe umeri - Papa s-ar îmbrăca în costum negru cu guler alb preoțesc și s-ar stabili împreună cu colaboratorii săi într-o pivniță din cartierele Tormarancio sau Tuscolano, nu departe de catacombele
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
redactorul revistei, călăuzit de „cele mai frățești gânduri” și dornic „de a vedea țărănimea noastră cât mai luminată”, își propune să ofere „hrană sufletească în toate satele românești”. Se publică poezie de George Coșbuc (Sunt eu de vină, mamă, Sub patrafir), Aron Cotruș (Ai noștri sunt acești munți), D. Anghel, St. O. Iosif, Victor Eftimiu, Al. Mateevici, M. Postelnicu, Al. T. Stamatiad, G. Tutoveanu, Vasile Militaru, Ioan I. Olteanu, Victor Ilieșiu, Theodor Speranția, Gheorghe D. Buzdugan. Proză semnează Ion Agârbiceanu (Rătăcire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286018_a_287347]
-
cabinetele lor. Îmi vine însă acum în minte o amintire din lumea săracilor. Acum peste 70 de ani, într-un sat din Basarabia, în ajun de Paști, preotul asculta spovedanii și acorda iertarea păcatelor. O bătrânică aflată pentru spovedanie sub patrafirul popii, spunea cu glas tânguitor: „și când mă strângea în brațe, părinte, mă cutremuram toată de patimă și iubire ...”, la care preotul spunea „Dumnezeu îți iartă păcatele, du-te cu Dumnezeu femeie”. Urmau apoi alte persoane la spovedanie, dar deodată
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
glas tânguitor: „și când mă strângea în brațe, părinte, mă cutremuram toată de patimă și iubire ...”, la care preotul spunea „Dumnezeu îți iartă păcatele, du-te cu Dumnezeu femeie”. Urmau apoi alte persoane la spovedanie, dar deodată părintele aude de sub patrafirul lui o voce plângăreață cunoscută care spunea: „și când mă strângea în brațe, părinte, mă cutremuram toată de patimă și iubire...” Păi bine femeie, toate astea nu mi le-ai povestit, nu de mult, încăodată? Ba da, părinte, dar cui
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Strava, Ion Cherejan, Teodor Ciceu, Valentin Raus ș.a., iar proză dau Andrei Radu, Pia Dragoș, Alexandru Anca ș.a. Îndeosebi la rubrica „Grai și suflet românesc” apar numeroase retipăriri: Mihai Eminescu (Printre sute de catarge, Crăiasa din povești), George Coșbuc (Sub patrafir), Octavian Goga, St. O. Iosif (Cântec vechi). Rubrica intitulată „Colțul elevilor” înregistrează în 1942 debutul lui Dumitru Micu, cu poezia Țăranii, în același an debutând aici și Ion Oarcăsu. În sumar intră, de asemenea, nu numai publicistică social-politică (Aurel Socol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290247_a_291576]
-
și unitate religioasă, despre revigorarea Vestului prin valorile Estului. Prin cine ar putea fi descoperit mai bine Estul decât prin cineva care a cunoscut... Vestul? 11.7. Părintele nostru Stă În capul mesei, e vesel și optimist. Și-a scos patrafirul, iar acum e relaxat. Are chef de vorbă, e curios, e momentul să cunoască lume nouă. Pe fețele celor strânși În jurul său iradiază bucuria. Îi place să fie cu oamenii, printre oameni și un pic deasupra lor, c-așa se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
galben 16 pe an. Fiecare familie avea și preotul său plătit tot cu abonamentul de 1 galben anual, preotul trebuia să vină în fiecare sâmbătă să facă slujba „pentru copii“. Acesta era „sparaclisul“. Copiii erau siliți să stea îngenuncheați sub patrafirul preotului care le citea slujba. Părinții nu participau niciodată. Dar aceste sâmbete, cu tot aparatul lor, n-au deșteptat deloc simțul meu religios. 12. Dimitrie Ananescu (1831-1885), care a fost și director al Liceului Sf. Sava. 13. Dimitrie Laurian (1846-1906
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la alții!”2. Spectacolele pe teme religioase, liturghii negre puse în scenă de Paști ori de Crăciun, îi îngrozeau pe deținuți. În asemenea ocazii, cel mai mult aveau de suferit studenții de la Teologie, costumați în „Hristoși” îmbrăcați în sutane și patrafire mânjite cu fecale. Ei erau puși să facă „împărtășanii” cu urină și fecale, iar în loc de cruce li s-a confecționat un falus din săpun, pe care toți ceilalți erau obligați să îl sărute. De pe margine erau interpretate cântece bisericești cu
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
excomunicat și exilat 2. Cu o stranie năzuință spre puritate, mai credeam, după Revoluție, că un episcop ar face bine să încerce măcar să fie sfânt ori să nu fie deloc. Mă așteptam ca experții în microfoane și cu epoleți sub patrafir să practice, măcar la îndemnul rușinii, virtutea publică a smereniei 3. Slujbașii cu steluțe și epoleți au învățat însă mai repede alfabetul oportunismului politic 4. Cuvântul „demisie” nu figura în vocabularul pe rol al puterii ecleziastice tolerate de comuniști. Mărturisirea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
rămase pe urma soțului, dat afară pe ușă numai cu ce [avea] pe el. Mai rămăseseră morții neatinși de inițiativele genera lului de la Breaza, pe care l-am văzut Într-o bună zi adminis trând și prezidând, sub patronajul sau patrafirul Sf. Patriarhii, o operă pioasă de reamenajare a cimitirelor cu ostași morți pentru Patrie, construindu-li-se, adică, monumente, capele, cruci, troițe, lespezi, candele, grilaje, alei și plantații funerare, prilej de sub scripții patriotice pentru Cultul Eroilor, noua sa Întreprindere tricoloră
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unii la alții!'. Spectacolele pe teme religioase, liturghii negre puse în scenă de Paști ori de Crăciun, îi îngrozeau pe deținuți. În asemenea ocazii, cel mai mult aveau de suferit studenții de la Teologie, costumați în 'Hristoși' îmbrăcați în sutane și patrafire mânjite cu fecale. Ei erau puși să facă 'împărtășanii' cu urină și fecale, iar în loc de cruce li s-a confecționat un falus din săpun, pe care toți ceilalți erau obligați să îl sărute. De pe margine erau interpretate cântece bisericești cu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cin-te strânge. Taci mireasă nu ofta, C-are cine te pupa ! U iu, U iu iu ! Fii părinte, așa de bun, Ieși o țâră până-n drum Și deschide-o cărticea , Să cununi o floricea, Și pe cap c-un patrafir, S-o cununi c-un trandafir ! U iu, U iu iu ! La portiță în uliță, Iese mama miresii Și se uită către soare C-are-o fată călătoare. Călătoare peste munți, La părinți necunoscuți, Călătoare peste văi. Or fi buni sau or
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
înhămat cu frânghii și sfori legate una de alta. Tot din sfori de cânepă erau „confecționate” și hățurile. Părintele se suia în „șaretă” se înfofolea bine în piei de oaie, da bici la cal și pornea pe ulițile satului „cu patrafirul în gât” și cu icoana Nașterii sau căldărușa cu „aghiazmă mare” alături, oprind la poarta fiecărei gospodării. Credincioșii îl așteptau cu dragoste, ieșeau în drum la părintele, se închinau cu evlavie și primeau binecuvântarea prin care serbarea Nașterii și a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
simțea cum i se zdrențuiește sufletul. Popa Barbu era un om voinic, cu o uitătură cam critică și cu barba zburlită. Îl ascultase cu luare-aminte pe spătar și ceruse un coș de ouă proaspete pentru că era Joimariul. Pe urmă pusese patrafirul pe capul lui Pampu și începuse să dondăne din cartea mare, legată în piele, pe care o moștenise de la tatăl lui. Spunea cuvinte pe care nici el nu le înțelegea, stâlcind-le, inventând sunete și gândindu-se ce ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
sus și au încercat să mă facă să alerg. Când m-am prăbușit la pământ, mi-au dat câteva șuturi și pumni. Atunci a apărut episcopul Magno. Mai întâi i-am văzut încălțările de postav alb, apoi vârful negru al patrafirului. Mi-am ridicat privirea spre el cu ură. Pe față i se întipărise moartea și încerca să-i alunge pe preoții care voiau să-l îndepărteze. - Opriți-vă, spunea cu glas tremurător. Opriți-vă. Ce-aveți de gând să faceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
doi patriarhi, dintre care cel refugiat pe insula Grado a jefuit-o de toate comorile și relicvele. În ultimul timp, printre bălți și buruieni, s-a reaprins o lumină. Care ardea cu ulei arian, și cel care veghea dispunea de patrafirul cu șase cruci și de amvon cu sprijinul armelor longobarde: așa cum patrafirul de la Grado se bizuia pe soldații de pe navele bizantine. Acum Mama a fost definitiv părăsită de mine, și se pregătea să moară de una singură, mai rău decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de toate comorile și relicvele. În ultimul timp, printre bălți și buruieni, s-a reaprins o lumină. Care ardea cu ulei arian, și cel care veghea dispunea de patrafirul cu șase cruci și de amvon cu sprijinul armelor longobarde: așa cum patrafirul de la Grado se bizuia pe soldații de pe navele bizantine. Acum Mama a fost definitiv părăsită de mine, și se pregătea să moară de una singură, mai rău decât o femeie stricată care doar a avortat sau și-a sufocat propriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
în vârstă, și, pe deasupra, și sfânt. Nu săvârși fapte de care te-ai putea apoi căi! Tocmai voia să mă împingă într-o parte și să se repeadă la Cipriano, dar în ultima clipă s-a răzgândit. Și-a aranjat patrafirul cu un gest nervos și a spus, agitându-și amenințător arătătorul mâinii drepte spre cer: - Mă voi întoarce! Înainte de a părăsi încăperea, Cipriano mi s-a adresat: - Amintește-ți ce ți-am spus. Dacă va fi adevărat, tu datorezi acestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Onoriu ne aștepta înconjurat de cardinali și de episcopi în odăjdii somptuoase. Nu era bătrân, cum mi-l închipuiam, cred să fi avut cam cincizeci de ani sau chiar mai puțin. Peste tunica albă purta un stihar maroniu-deschis și un patrafir alb; pe cap n-avea nimic, nici coroana și nici altceva. Craniul îi era complet ras, fața netedă, nasul mic teșit și maxilarul pătrat de o paloare care scotea în relief doi ochi rotunzi și negri. Am îngenuncheat ca să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
scrie dintr-o altă limbă, mai veche și necunoscută, din limba sfântă, Cartea e deschisă în fața lui, ridicată aproape de ochi, îmi citește rar, eu în genunchi înaintea părintelui, Cartea îmi atinge ușor creștetul capului, eu mă străduiesc să văd de sub patrafir ce fel de litere are Cartea, n-am cum să văd, e deasupra mea și sub patrafir îmi amintesc că atunci când am deschis-o am înțeles numai că literele erau diferite, în ce fel n-aș putea spune, îi aud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ridicată aproape de ochi, îmi citește rar, eu în genunchi înaintea părintelui, Cartea îmi atinge ușor creștetul capului, eu mă străduiesc să văd de sub patrafir ce fel de litere are Cartea, n-am cum să văd, e deasupra mea și sub patrafir îmi amintesc că atunci când am deschis-o am înțeles numai că literele erau diferite, în ce fel n-aș putea spune, îi aud glasul domol, dar cuvintele îmi rămân neînțelese, și am la paisprezece ani strania senzație că în acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
conținut îl for- mează: obiectele de cult religios: ceasloave, biblii, psaltiri, crucifixe, icoane, sfeșnice cu lumânări, vase de metal pentru aghiazmă, cădelnițe, străchini de ceramică smălțuită pentru aghiazmă, farfurii cu anafură, prescuri, buchete de busuioc, lingurițe de argint pentru împărtășanie, patrafire, potire ș.a. 4. Naturi moarte cu obiecte din mediul alimentar comestibil, dar având și conotații legate de sărbătorile creștin ortodoxe - pască, cozonac, ouă roșii, ouă încondeiate, carafe cu vin, pahare cu vin, prăjituri, lingurițe, prăjituri diferite. 5. Naturi moarte cu
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
dar și prin asocierea la aceasta, a imaginii cărții deschise, care domină centrul compoziției. Privind cu atenție, vom observa că această carte este deschisă la paginile acatistelor, având alături sfeșnicul cu o lumânare stinsă. O țesătură ocru verzui, poate un patrafir cu bordură din flori roșii, o carte legată, închisă, sunt elemente de repertoriu care semnifică momentul pregătitor de dinaintea sau poate postum oficierii cu pioșenie a pomenirii și rugăciunii pentru aducerea aminte de trecerea în lumea celor drepți a cunoscuților și
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Simona Vasilache Avangardiștii zeflemiseau Universitatea pentru aerul ei de bunică vioaie, dar foarte suspicioasă cînd e vorba de schimbări. De fapt, pentru fardurile în nuanțe pastel care-i "îndulceau" pedanteria severă. Totuși, universitățile, scoase de sub "patrafirul" constructului cultural de la început de secol, de still life cu profesori și studenți, sînt, astăzi, dacă nu caravane în mers, măcar "furnicare" între ziduri. Interesantă pentru scriitor, care nu face, de obicei, teoria bunei direcții, este mai ales a doua
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]