120 matches
-
spune repejor tot ce-ai făcut. Episodul 34 VIZIRIUL SE MĂRTURISEȘTE — N-am făcut nimica, păcatele mele! - începu să se tânguie Barzovie-Vodă. Să-mi saie ochii din cap, cum vă văz și cum mă mai vedeți, de-am făcut ceva! Peșcheș am dat, balgi-bașlâc am dat, cu leahu nu m-am încuscrit, la moscal prietini n-am avut, pielea prostimii nu o am luat, monastiri n-am rădicat, ci numai o pustie de teatru; cu pâra n-am umblat, hotarele le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
puterea, se instalează la palat și organizează un referendum popular prin care e ales sultan. în general, se poate spune că Beșiktaș Mehmet Hamzâ a militat pentru micșorarea numărului de bătălii, pentru declanșarea lor de comun acord, pentru stabilirea unor peșcheșuri rezonabile, umane. în vremea lui, deși imperiul otoman n-a cunoscut mari extinderi cantitative, este de subliniat faptul că s-a îmbunătățit mult calitativ. S-au înființat numeroase ateliere meșteșugărești, unde săbiile de Toledo erau obținute printr-un procedeu turcesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cârtească, iar 5 i-am azvârli prostimii, să strige pentru noul domn. — Și turcilor? întrebă Barzovie-Vodă. — Mai am Dealul Măgurii, de unde ies pe puțin 200 de saci, barabule una și una, cât un cap de copilaș. Pe astea le trimitem peșcheș la Poartă. — Da’ Sima-Vodă nu știe încă de ele? - zise spătarul Vulture. — Ba știe, da’ nu știe la ce-s bune. A trecut în toamnă pe-aici, a luat o barabulă, s-a uitat bănuielnic la mine și m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
la români”, compusă după prinderea chiar a d-sale cu mâța în sac în Parlamentul European). Raționamentul ștefangheorghidist al lui A. S. sună cam așa: Păi, dacă boierii români nu ar fi fost nevoiți să-și cumpere tronul de la turci cu peșcheșuri, mai moșteneam noi aplicațiunea pentru corupție? Iar astăzi nu trebuie să mergem la altă Înaltă Poartă, adică la Comisia Europeană de la Bruxelles? Nu ne cultivă Uniunea 92 Europeană mentalitatea de „supuși” mereu obligați să cumpărăm favoruri de la „stăpânire”? Logica intelectualului
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
la români”, compusă după prinderea chiar a d-sale cu mâța în sac în Parlamentul European). Raționamentul ștefangheorghidist al lui A. S. sună cam așa: Păi, dacă boierii români nu ar fi fost nevoiți să-și cumpere tronul de la turci cu peșcheșuri, mai moșteneam noi aplicațiunea pentru corupție? Iar astăzi nu trebuie să mergem la altă Înaltă Poartă, adică la Comisia Europeană de la Bruxelles? Nu ne cultivă Uniunea 92 Europeană mentalitatea de „supuși” mereu obligați să cumpărăm favoruri de la „stăpânire”? Logica intelectualului
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
întind rădăcinile corupției — Nu cumva faptul că fenomenul corupției în România a devenit sistemic și pare mai extins decât în alte părți are și explicații de natură istorică? Adică influențele Imperiului Otoman, fanarioții, domnitorii care se duceau cu ploconul și peșcheșul să-și cumpere dregătoriile au alterat mentalitățile în România? Mai ales, poate, în sudul țării. Nu cumva a creat ma trici de comportament la vârful puterii, transmise de la o generație la alta? V-ați gândit vreodată la asta? — Da, m-
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
în paginile sale o satiră dură la adresa dictaturii. Ioan Groșan, O sută de ani de zile la Porțile Orientului, colecția „Fiction Ltd.“, Editura Polirom, 344 de pagini, 34.95 lei TREI R|SPUNSURI DE LA IOAN GROȘAN „Azi, în loc să mergem cu peșcheșuri și jalbe la Stambul, nu facem același lucru, însă la Washington?“ În perioada comunistă, romanul „istoric“ ascundea o satiră dură la adresa regimului. Care este acum rolul acestui tip de roman? Din câte am observat în ultimul timp, romanul cu tentă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
o serie de realități din vremea dictaturii, așa cum, de altfel, ați remarcat și dvs. Căci ce-a fost, în fond, Evul Mediu românesc decât un șir aproape neîntrerupt de dictaturi mai mari sau mai mici? Iar azi, în loc să mergem cu peșcheșuri și jalbe la Stambul, nu facem același lucru, însă la Washington? Kundera spunea despre kitsch că „este idealul estetic al tuturor politicienilor, al tuturor mișcărilor politice“. Cum ați defini kitschul, în context românesc? Nu cred c-aș fi în stare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
în picioare, dacă nu și mai rău. Totdeauna dăm vina pe greaua moștenire a trecutului. Într-adevăr am moștenit o mulțime de cuvinte împreună cu metehnele respective de la fanarioții cei turciți care ne-au supt vlaga. Bacșiș, robie, bir, mazilire, corupție, peșcheș, lașitate, caftan, abuz, ciubuc, halal, complot, aga, jaf, lefegiu, lingușeală, alai, lulea, anteriu, trândăvie, cămătărie, calicie, samavolnicie, vizir, caimacam, politichie, tâlhărie, capuchehaie, viclenie, pricopsire, firman, lichea, bașbuzuc, buluc, bairam, mahala, calabalâc, protipendadă, taifas, cârdășie, agie, taclale. Și bineînțeles nu în
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
pe străzi nu vedeai copii ieșiți la cerșit și nici animatori insistenți nu-și făceau numărul în fața numeroaselor spelunci. Potopul de emigranți pornea din câmpia plină de ciulini și trecea prin Ensenada, de unde ajungea la drumul de coastă și plătea peșcheșul de liberă trecere la jandarmii mexicani. Nici că am văzut vreodată un șantaj mai ordinar. Jandarmii în cămăși maronii, pantaloni mulați gambe și cizme militărești mergeau la fiecare țăran în parte, îi luau banii și îi prindeau pe umăr, cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
emoționat. Cu năduf, de fapt, gândesc „Mai bine îmi dădeai câțiva dolari“. Deși nu știu de unde mi-a venit gândul. Probabil din subconștientul ăsta nenorocit al neamului care cere mereu plocoane. Să dăm și să primim fel de fel de peșcheșuri. Știu că am acest infect rânjet al slugii care așteaptă ciubuc. Mi-l înfrânez din pură convenție culturală, dându-mi aerul de ins integru. De câte ori nu m-am lăsat miluit, totuși, cu scuza că așa-i tradiția, să nu refuzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
vedeți cum trăiesc unguroaicele, să învățați ceva de la ele! După câteva ceasuri bune, când s-au întors la primărie cu toții, surorile, îmbrăcate cam subțire pentru anotimpul respectiv, în niște pulovere roase de molii, cu o bocceluță cu câteva ouțe pentru peșcheș în mâini, așteptau tremurând, învinețite de frig și speriate, pe holul din fața biroului acestuia. Ce-i cu voi, fetelor, aici? Pe cine așteptați? le întrebă primarul mirat și cuprins de remușcare, când le-a văzut pe ambele așteptând înfrigurate, cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
suferințe de care au știut cei din jurul lor sau cel mai adesea numai ei. Derulând timpul ajungem în luna mai a anului 1600 cu sau fără, câțiva ani. Voievodul Țării Românești este obligat de Marea Poartă să plătească tributul sau peșcheșul, care nu era mic, țara fiind bogată. Cu această ocazie, Domnul țării își trimite fiul, fratele și pe alți tineri din rândul fiilor de boieri, mai mari sau mai mici, toți supuși ai Porții, să studieze la Stambul. Au primit
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
viitor fericit, face ca grupul să se bucure cu orice prilej. Poate dintre ei, se va alege viitorul domn al țării, în funcție de afacerile Porții, dar deocamdată ei petrec, în timp ce alaiul se mișcă inexplorabil spre Stambul cu aur, prăzi, diverse biruri, peșcheșuri, dări și altele. Convoiul a plecat din capitala țării, Târgoviște și prin satele, pe unde trece, se adună lumea să-i privească. Sunt tineri, îmbrăcați elegant după portul vremii iar, dacă îi prinde înserarea, cei mai vrednici oameni din sat
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
domnule! De unde bani? Cine să ți-i dea? Banii vi-i dăm noi, Firma Imobila Ex Nobila. Vă cumpărăm apartamentul cu tot cu pisică, dacă e de rasă, și, în varianta doi, vă asigurăm un schimb la schimb cu diferență cheș fără peșcheș sau, în varianta trei, vă oferim alte 33 de soluții la fel de atractive ca celelalte 777 de care dispunem. Ce ziceți? Eu zic că dumneata ăi fi Necuratul. Necurat nu, c-am făcut baie acum trei zile, dar de mirosit, miroase
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
avea să se piardă până la unul, răpusă fiind de tuberculoză. Mai descurcăreț din fire, tatăl istoricului, Ion Boicu (nicidecum Boico, nume rusificat), având experiența funcționarului de stat în Moldova de peste Prut, a făcut rost în cele din urmă (cu plata „peșcheșului” aferent către organele de poliție locale, reprezentate de un individ cu nume, parcă, predestinat: Friptu) de acte doveditoare statutului de refugiat pentru întreaga familie și a reușit astfel să se stabilizeze în Râmnicu Sărat. Aici avea să vină apoi și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
planat asupra Țărilor Române dar a putut fi Înlăturată prin apariția unor voievozi de talia lui Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, etc. „Regimul economic al dominației otomane cuprindea sarcinile materiale impuse Țărilor Române: plata haraciului, a numeroase peșcheșuri periodice sau ocazionale, obligații de transport, de muncă, etc. Aprovizionarea cu alimente a Constantinopolului va conduce treptat la instituirea monopolului comercial turcesc. Rezultatul exercitării acestui sistem de exploatare a bogățiilor și a poporului nostru a fost sărăcirea treptată și secătuirea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]
-
și le-am ținut aprinse de douăzeci de veacuri”. Mărturisirea lor plină de fală și cinism că de douăzeci de secole cotonogesc vîrtos la goimii cap de lut, arată că se raportau la frăția marilor rabini Onias și Menelas propusă peșcheș năzuroșilor macedoneni ca-re stăpîneau Siria pe la anii 175 î.e.n. dar respinsă de aceștia și din nou zburătăcită de Filon pentru că numai așa ieșeau două zeci de veacuri în anul 1897 cînd a fost scris textul în urma Congresului masoneriei mozaice ținut
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
au devenit mult prea vizibile în decursul procesului de integrare europeană. De câte ori e vorba de corupție în România, apar două explicații care simplifică, fiecare în felul ei, o situație foarte complicată: fie se evocă îndelunga experiență turco-fanariotă a bacșișului și peșcheșului (de parcă nu ar exista în alte civilizații noțiuni ca pourboire sau pot-de-vin), fie se evocă experiența pe termen scurt a privatizărilor post 1989 și fatalitățile unui capitalism renăscut. Ceea ce apropie aceste două parțiale explicații este eludarea experiențelor comuniste, când, de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
București, autorul se interesează de uzul și semnificațiile curente la români ale unor termeni ca mită, șpagă, comision, pilă. Zerilli observă astfel că, În România, ,,corupția e simbol, dar nu neapărat negativ”, legată fiind și de ,,vechi obiceiuri românești” - ,,ciubuc”, ,,peșcheș” etc. -, dar și de fenomene mai recente, ca ,,rezistența pasivă”. Conotația ,,tehnică” a mitei (conform cu Codul penal român) și corelarea acesteia cu funcționarii și oficialii diferențiază corupția ,,pasivă” de cea ,,activă”, după cum dovedesc faptul că, la români, unele instituții ,,sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]