281 matches
-
un descânt cu vântul, Să îți recite-n șoapte poezii! Nici singură să nu te simți în ziuă Și nici în noaptea care s-o iți Prin dalbe flori de măr voi juca piuă Cu fluturii ce-ncearcă-a le peți! Știu ca-i să urci pe deal, în sus, spre stele Și-ai să adormi privindu-le mirat Am să cobor și-n visele-ți rebele Am să dau iama, ca un crud un pirat! Să te dezbrac de grijă
FREAMĂT DE IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379573_a_380902]
-
luminilor serafico-profetice. Geniul poeziei s-a împletit cu profetul gândirii într-o atare comuniune astfel încât profetul a născut poezia, iar poezia l-a înălțat pe profet în sferele celeste. Toți cei care l-au citit, l-au cunoscut, l-au pețit, l-au prețuit, l-au recitat, l-au cântat, s-au încântat, români ori străini, s-au înțelepțit iubindu-l pe marele nostru Eminescu. Mărturile vii sunt elogiile, edițiile și monografiile care, s-au așternut în Pantheonul Ortodoxiei noastre creștine
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
Care-s deșarte. Întind fetele pânze să se-albească De in sau borangic, țesut cu drag Flăcăi ce trec, să vadă, să le-admire Că poate soarta vrea ca vreun mire Să treacă după Paște-al casei prag Să le pețească. Și toți se pregătesc în zi senină De Paște cu-a lui Sfântă Înviere: Când ouăle sunt îmbrăcate-n roș Și păști și cozonaci așteaptă-n coș; Pioși s-asculte slujba în tăcere, Luând lumină. Referință Bibliografică: Bucolică / Steluța Crăciun
BUCOLICĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381372_a_382701]
-
voi n-o luați, o iau eu, vă las pământul, dar îi dărâm casa și iau materialele. Mama îi purta amintiri urâte, mai ales bărbatului ei mort, Marin, om pe care nu l-a plăcut, încă de când venise s-o pețească. Era iarna anului 1952. Mama, orfană de tată, se afla în casa surorii sale. Într-o zi, s-a oprit la poartă o sanie trasă de doi cai. Se apucase să frământe pâine și când a văzut pe geam că
GHIOCEL de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381539_a_382868]
-
liberă-n pădure. Destinul și-a urmat, în circumstanțe dure: Crescută-n bloc și-apoi într-o grădină, Cu fructe și salată, nimeni n-o să mai vină. Căprița se va zbate să supraviețuiască, Iar prințul cu cornițe, curând o s-o pețească. Și vor avea iubire și nea și aspre geruri, Fără acoperiș, doar sub înalte ceruri. Și astăzi mi-este dor, de draga căprioară ! Aș vrea să o mai văd, în fața mea cum zboară. Desigur, nu trăiește, căci nu este un
CORA de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380985_a_382314]
-
IISUS ! Iar celor mai "pământești", Fără idealuri Cerești : Să nu uite de sărmani, Când le urăm "La mulți ani !"..... Sf.Emilia. De tânără fără părinți, Emilia, ce-nseamnă "gingășie" Frumoasă, plină de virtuți, dorea o viață-n feciorie ! A fost pețită des de cavaleri, care-o doreau de nevastă Știind că n-are șanse de scăpare și nedorind o căsnicie proastă, L-a acceptat pe bunul-blând, Vasile, Retor și Dascăl dar, evlavios Care cu-nțelepciune mare, clădi familia-CHRISTOS ! Le-a dat
DE ANUL-NOU , CE AVEM DE VENERAT ? de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374392_a_375721]
-
rămăsese era de-ajuns să-și poată cumpăra o cireadă de vite și poate și o caleașcă cu telegari, ca-n basme! Era fericit. Aștepta să ajungă în satul său, să se ducă de îndată la unchiul Monei, s-o pețească iarăși, de data asta având tot ce ar fi putut pretinde avarul ei unchi. Se gândea cu duioșie în suflet la nunta sa cu Mona, care trebuia să fie o nuntă ca în povești! Porni din nou, voios, la drum
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
Iar când îl petreceam,/Plângeam și suspinam./ Oare tu mă iubești?/ Sau doar râzi de mine?/ Sau la alta umbli și nu recunoști?// Da’, eu te iubesc,/Vorbe frumoase-ți șoptesc,/ Dar adevărul îți spun/ Că n-am să te pețesc.” „Temnoii nocci” (Noapte întunecată) Suferința de data aceasta este a băiatului care este hotărât să se înece în Dunăre, deoarece nu se poate însura. Salvarea îi vine din partea fetei care îl iubește cu adevărat și este hotărâtă să îl ia
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
de puiul aburind Se lasă dus, cuprins de vrajă, Și nici de-mpăturita glajă. El are doar un gînd. „Ținutul Secuiesc primești?” „O, Ponta, chit de darnic ești! Mai mult dechit ai cerut Bela Sau Hunor, tinerul acela Pe care tu pețești. Dar eu sunt hotărît secui Și stau aici, betut in cui, Să dai la mine un ucaz Și, ca să nu avem necaz, Te rog ștampil să pui! Acum te-mbrățișez fratern, Că eu la drum urgent aștern! Tu ia palinca
PARODIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347909_a_349238]
-
recunosc, Că viața bun-a fost cu mine; Mi-a pus pe tavă câte-au fost, Dar una nu a fost ca tine... E prea târziu să te iubesc, Mult prea târziu să mă iubești... Cum aș putea să te pețesc?! Că, uite!, ce frumoasă ești...! Referință Bibliografică: E prea târziu să te iubesc / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 458, Anul II, 02 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
E PREA TÂRZIU SĂ TE IUBESC de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346322_a_347651]
-
buni, este consăteana noastră și obștea are obligația s-o îngroape. Vorbesc cu preotul pentru un loc într-un colț al cimitirului. - Vai de mine, doamna primar, sări ca arsă Leta, să nu faceți așa ceva! Dracii vor veni s-o pețească și vor invada cimitirul! - Stai liniștită, Leto. Deja Marița este mireasa lor și se destrăbălează cu ea după pofta lor, râse Fieraru. În aceeași zi săpară o groapă într-un colț al cimitirului, coborâră coșciugul cu moarta în ea și
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
raiul vintrei, nebună împlinire. Gonește ceasul clipa, tic-tac-ul lui șoptit M-a răstignit în tine, în magic infinit. Cu fiecare noapte îmi redevii mireasă, Din depărtarea vremii, cu voia ta aleasă. Când se îngână zorii, strivit în așternut, Te mai pețesc odată cu ultimul sărut. *** Referință Bibliografică: Mireasă-n fiecare noapte / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1650, Anul V, 08 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
MIREASĂ-N FIECARE NOAPTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372625_a_373954]
-
dar în loc să citească, gândurile i-au fugit cu 60 de ani în urmă. Își amintea cum a venit la ei acasă o femeie, trimisă de un bărbat, care rămăsese văduv cu 5 copii, patru băieți și o fată, să o pețească pe mamă-sa. ”-Floare, m-a trimis Ion al Chirei, zice că ar vrea să se însoare, i-ar plăcea de tine, că ești săracă și ai putea muncii. Copilul să-l lași la mă-ta, nu te vrea cu
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372695_a_374024]
-
invidie la cei care se-ndreptau spre horă și-i bârfeau: -O văzuși, fă, pe sluta asta...a lu’... -Aha! Ce caută, ghia, la horă? -Ce să caute? Asta nici cu naiba nu se mărită! -Ba se mărită, dac-o pețește moartea. Bârfele lelițelor de pe șanț forfecau pe toate care treceau pe drum: -Da’, p-asta lu’...O vezi, fă, cum se ține mare? -Păi! Moartea o caută pe-acasă și ea aleargă-ntr-un picior la horă. -Cum s-a
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
Umbră lui Enitharmon Sub Arborele Tainei printre frunze și fructe. Împurpurîndu-se, strașnicul demon otravă Dragostei duioase-o pregăti. 220 Se frămîntắ de pe o parte pe-alta, scăldat în lacrimi; plîns-a și-mbrățișat-a Chipul zburător, si in blajine șoapte plăpînda umbră o peți: "A Omenirii cea mai încîntătoare desfătare! Enitharmon, în umbră ascunzîndu-te În tainice cotloane în care nici un ochi calea ta reavăna nu poate s-o urmeze, Te-am găsit? te-am găsit? de teama tremuri 225 Din cauza lui Orc? căci și-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
E din cauza marii tale frumuseți. LAIS O! Cu-atîta măgulire nimeni nu m-a curtenit. PSAMIS (cătră LAIS) Și tu mai vorbești cu dînsul? LAIS Dar ce-ți pasă. (lui CHALKIDIAS) În sfârșit, Nu a fost decât dorința de a mă peți pe mine Ce te-a-mpins la nebunia de-a te vinde chiar pe tine? CHALKIDIAS Da, căci tu mi-ai smintit capul. Am crezut cu-așa tărie - Nu prea râde de-o nătângă dar pioasă erezie - Cum că ținta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și-l încărcă cu prerogative și averi. Fiindcă nunta nu se putea face încă cu logodnica Teodora, ce era în vrâstă copilărească, pețitorul nerăbdător își aruncă privirea lacomă asupra mumei logodnicei sale, văduva Anna, care era în floarea vârstei și peți cu dinadinsul mâna ei, socotind că în locul mielușelului sugător e mai bună oaia mumă, crescută și folositoare. Între acestea el era de mare folos romeilor în campaniile lor și ei îl opuneau romîno-bulgarilor și cumanilor năvălitori ca pe un campion
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toți drept egal de moștenire, dar neputând urma la ea decât după rândul vrâstei lor, începură a se lupta pe întrecute ei în de ei pentru scaunul domnesc. Cel mai mare dintre ei și cel mai în drept de-a peți domnia, anume Roman, se învoi cu doi dintre frații mai mici, Ivașco și Vilcio, cu tocmeală pacinică, dar împrotiva lui se ridică un frate cu mult mai mic, Iuga, care știuse a-și câștiga cu dibăcie și bun succes cooperarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lemnul unui arbore consacrat se regăsesc în legende finlandeze din cuprinsul Kalevalei (cânturile XVI și XVII ; cf. 61, pp. 229-266). Pe un ostrov, Väinämöinen vrea să-și construiască o luntre care să-l ducă până în ținutul mitic Pohjola, pentru a peți o fecioară. Dar lemnele se dovedesc insuficiente și eroul nu are cu ce să-și meșterească „talpa luntrii”. În căutarea unui copac adecvat pleacă zeul arborilor și al vege- tației, Pellervoinen, înarmat cu un „topor de aur” (unealtă consa- crată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai au ele pigment roșu, nu se știe. Coralii actuali se caracterizează printr-o diversitate de forme a polipilor și a coloniei. Compoziția mineralogică este predonimant alcătuită din aragonit. Nufărul termal (Nymphaea lotus thermalis) crește în apele calde ale pârâului Pețea, de la Băile 1 Mai, între satele Rontău și Haieu, aparținătoare de comuna Sânmartin, la 9 km de Oradea. Specia este o rămășiță a unei vegetații de climă caldă din perioada terțiară care a supraviețuit răcirii climei din timpul glaciațiunilor din
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
viața personajelor și modelele biblice sunt fabricate de tatăl lui Tobit - un vânător perseverent de aluzii, care să-i înalțe existența la o demnitate paradigmatică. Cartea biblică are în centru călătoria lui Tobie-fiul și a lui Rafail îngerul, care o pețesc pe Sara, fiica lui Raguel din Acbatana. Manualul... consemnează scrupulos manevrele grație cărora viața e manipulată în așa fel încât să capete o respectabilă aparență livrescă. Atitudinea față de acest tip de modelare - pe care tot autorul o sugerează personajelor - rămâne
AGOPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
contactate cândva de soțul ei și unde va și muri, prin 1544, răpusă de ciumă. îi incumba Despinei, ca „șef al familiei”, să-și căpătuiască fetele. Să le rostuiască. Și nu oricum, căci erau fiice de Voievod. Măritișul Ruxandrei, cea „pețită cu sabia”, a declanșat - vedem mai sus - chiar o competiție domnească, întrucât Voievodul Ioan Zápolya nu a respectat dreptul de preemțiune acordat cândva - zice-se - de Neagoe Basarab feciorului lui Bogdan al III-lea. Și Ruxandra cea frumoasă (frumusețea ei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și afișând o cabaniță elegantă îmblănită cu samur și împodobită cu chiotori și sponciuri de argint aurite 340) a devenit - prin ianuarie 1526 - soția lui Radu de la Afumați (fiul lui Radu cel Mare) și Doamnă a țării Românești. Când a pețit-o pe Ruxandra, Radu de la Afumați era văduv de o bucată de vreme. Fusese însurat cu Voica, fiică a vornicului Vlaicu [Vladicul?]341, care îi făcuse trei copii - un băiat, Vlad, și două fete, Anca și Neacșa. Căsătoria aceasta - realizată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ștefăniță Lupu a vrut s-o aducă acasă pe sora sa vitregă, Ruxandra. Rămasă văduvă la un an după nuntă, în urma morții acelui Timuș excesiv, impulsiv, arbitrar și sangvinar în dezechilibrele sale, care îl iritase nespus la căsătorie (după ce o pețise pe fiica lui Vasile Lupu cu oastea) pe Miron Costin („Ginirile singur fața numai de om, iară toată hirea de hiară”, „acela om cu hirea de hiară sălbatică”), dar se arătase de o fidelitate fără cusur, sacrificându-se sub zidurile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să trezească și să potolească acest fel de dureri meșteșugul meu poate să o facă. Pe unii însă, care nu îmi par a fi cumva rodnici - și pentru că știu că nu au nici o nevoie de mine - cu dragă inimă îi pețesc pentru alții și - să nu spun vreo blasfemie - ghicesc foarte bine pe cei din a căror tovărășie ar trage foloase... (150a-151b). 3.3. Theaitetos - omul care se va desăvârșitc "3.3. Theaitetos - omul care se va desăvârși" Când Platon scria
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]