149 matches
-
din cauza lipsei copiilor se hotărăsc să aducă orice găsesc în cale. Baba găsește o căpățână de cal, pe care o pune la scăldătoare, o îngrijește 9 luni, până când capul de cal începe să vorbească. Le cere bătrânilor să meargă în pețit la Împăratul Roșu, care-l supune unor probe înainte de a-i da fata de nevastă. Îndeplinește cele trei probe și se căsătorește cu fata, mărturisindu-i și că are canon de îndeplinit de la părinți, să fie cap de cal și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
între două familii. În formele lui vechi, conflictul a fost generat, probabil, de trecerea de la endogamie, la exogamie; manifestarea lui cea mai frecventă era atunci căsătoria prin rapt (răpirea miresei). Alegoria vânătorii fabuloase nu-și leagă semnificațiile doar de momentul pețitului, ci și de un context situațional larg, modelat, la nivel ideal, de căutarea soției (vânătoarea); de cererea soției și de unirea popriu-zisă. Vânătorii dau de o urmă de fiară și încearcă s-o descifreze; descifrarea implică un șir de ipostaze
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și fetele mari împreună cu părinții lor." Timpul căsătoriei poate fi, în concepția poporului, fast sau nefast, după cum indică anumite semne. Sunt "zile bune" și "zile rele", "zile fericite" și "nefericite". Zilele cele mai potrivite, bune și ,,norocoase de pornit în pețit, de logodit și de cununat" sunt joia și duminica. Timpul cel mai uzitat pentru încheierea sau facerea nunților e toamna, după ce s-a sfârșit "tot lucrul câmpului si s-a stors vinul." "Câșlegile de iarnă" sau "cârnilegile" sunt perioade menite
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cea frumoasă de la bal devine din nou broască și flăcăul reușește "să-și prindă" nevasta la cumnata cea mare. Prințesa Roasca-Broasca, o poveste rusească prezintă aceeași situație. Părintele, care-și îndeamnă fiii să tragă cu arcul și să meargă în pețit "unde îi va cădea săgeata", are surpriza ca cea mai mică dintre nurori să fie extrasă dintr-o baltă mocirloasă. Le supune pe cele trei soții ale fiilor lui la trei probe, iar cea mai mică s-a dovedit a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
noaptea. Însoțindu-le nopți de-a rândul, domnița cea mică se îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul se căsători cu fata cea mică. Basmul Inelu fermecat [Ioniță] are ca nucleu epic secvența pețitului, iar inelul reprezintă aici simbolul legământului dintre doi tineri. Un flăcău frumos și înstărit merge în pețit să "găsească pă unde ar fi fete de el". El a aflat că "într-o comună", la o babă se află o fată
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul se căsători cu fata cea mică. Basmul Inelu fermecat [Ioniță] are ca nucleu epic secvența pețitului, iar inelul reprezintă aici simbolul legământului dintre doi tineri. Un flăcău frumos și înstărit merge în pețit să "găsească pă unde ar fi fete de el". El a aflat că "într-o comună", la o babă se află o fată pe placul lui. Condiția esențială, pe care o punea pețitorilor, era ca s-o păzească noaptea; cel
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lui. Condiția esențială, pe care o punea pețitorilor, era ca s-o păzească noaptea; cel care nu reușea, era ucis. Flăcăul merge mai întâi să vadă fata, se convinge că-i frumoasă și nu spune nimic; se duce seara la pețit. Baba îl amenință că, dacă a doua zi dimineața nu-și găsește fata, îi pune "capul în țapa de la gard, pentru că gardul babei era făcut din țepe". Trecând cu bine probele la care este supus, datorită inelului primit de la nașă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Ispirescu], cea sortită i se înfățișează eroului sub forma unei bufnițe . În basmul Cele trei pene [Basme și povestiri englezești], o fată se mărită cu un bărbat al cărui chip nu-l mai văzuse niciodată. Omul acesta ciudat venise în pețit la căderea nopții. El nu se întorcea niciodată acasă mai devreme de lăsatul întunericului și pleca din nou la treabă când mijeau zorile. Prietenii fetei o pizmuiau pentru norocul ei. Fata, luându-și inima în dinți, aprinde o lumânare și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
chema Bușilă și mai nu știu cum, pe altul îl știu că tot se-nvârtea prin casă, parcă vrând să arate că are cizme cu pinteni, tot îi pocnea din când în când, cu o cravașă, parcă era la militărie nu în pețit, și tocmai la o domnișoară ca Emilia. Îmi mai amintesc și de ceilalți dar mai puțin. A da și de cel ce a fost accidentat la ochi mi-aduc aminte, îl chema... Vasile Bilan. - Ei, nu Săndel, nu mamă, nu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
timpul, s-a întâmplat ca cel mai mândru flăcău din Brăila să se îndrăgostească de o fată din Iglița. Într-o bună zi, nemaiputându-și ascunde dorul în suflet, s-a dus el sau o fi trimis pe cineva în pețit la fată. Pesemne și pe vremea uriașilor se întâmpla ceea ce se întâmplă uneori la noi, adică fata a întâmpinat cu refuz dorințele flăcăului. Această faptă nesocotită a revoltat toată Brăila, demnitatea cetei de uriași era știrbită, evident fala cetății călcată
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
sau de rezervă reciprocă, fiecare își lua sarcina de a prezenta problema părinților proprii, să le obțină acceptul de principiu, iar dacă lucrurile erau «pe bune», părinții celor doi găseau o modalitate de a intra în legătură și stabileau data pețitului oficial, respectiv logodna. De regulă logodna o organizează părinții viitoarei mirese, la ei acasă. Astfel părinții feciorului, împreună cu acesta vin în pețit într o seară de sărbătoare, numai în zilele din afara postului. A face pețitul în post, însemna a tocmi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lucrurile erau «pe bune», părinții celor doi găseau o modalitate de a intra în legătură și stabileau data pețitului oficial, respectiv logodna. De regulă logodna o organizează părinții viitoarei mirese, la ei acasă. Astfel părinții feciorului, împreună cu acesta vin în pețit într o seară de sărbătoare, numai în zilele din afara postului. A face pețitul în post, însemna a tocmi o căsătorie fără de noroc. La eveniment mai participă de obicei nănașii, precum și rubedeniile cele mai apropiate ale ambelor părți. Iar în cazul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în legătură și stabileau data pețitului oficial, respectiv logodna. De regulă logodna o organizează părinții viitoarei mirese, la ei acasă. Astfel părinții feciorului, împreună cu acesta vin în pețit într o seară de sărbătoare, numai în zilele din afara postului. A face pețitul în post, însemna a tocmi o căsătorie fără de noroc. La eveniment mai participă de obicei nănașii, precum și rubedeniile cele mai apropiate ale ambelor părți. Iar în cazul familiilor mai înstărite tatăl viitoarei mirese se îngrijește să tocmească și un muzicant
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la intervenția căminarului, să-și mărite cea de-a treia fată, Valerica, după Ioan Frank. Intervenția tatei era justificată spune Matei căci mama lui loan Frank era fata Doctorului Holtztreger, doctorul de casă al lui Balș. Mergând, deci, tata în pețit la Caraieni, acesta i-a răspuns că-i dă fata lui Frank, îi dă și bani să deschidă farmacie, căci era farmacist de meserie, dar cu condiția ca să treacă de la catolicism la ortodoxism. Deci trebuia Frank să se boteze a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Întregi și mai ține și acum, iar „cine se duce acolo, be și mănâncă, ... iar cine nu, se uită și rabdă”. „Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă are ca sursă de inspirație basmul popular, autorul păstrând motivele (călătoria, Încercarea puterii, pețitul, probele), personajele fabuloase, ajutoarele În sprijinul binelui și formulele tipice. Introduce Însă din structura basmului cult umanizarea fantasticului prin comportamentul, gestica, psihologia și limbajul personajelor, precum și narațiunea, dialogul la care se adaugă umorul, jovialitatea și erudiția paremiologică. Toate aceste particularități
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ciudățeniile firii omenești, are prilejul să cunoască psihologia umană. Concluzii In „Povestea lui Harap Alb” Creangă a retopit structuri epice tradiționale, Într-un stil individualizat, purtând amprenta modernității. De inspirație folclorică sunt: tema (triumful binelui asupra răului) și motivele (călătoria, pețitul, muncile, proba focului, Încercarea puterii, izbânda mezinului, căsătoria), personajele (Craiul, Verde Împărat, Împăratul Roș, fata acestuia, Spânul, Harap Alb), ajutoarele eroului (Gerilă, Setilă, Ochilă, Flămânzilă, Păsări-Lăți-Lungilă, Sfanta Duminică, Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor, calul, etc.), elementele miraculoase (apa vie, apa moartă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mari, unde mireasa s-a dus cu lada de zestre, urmată de vite și de galițe, că de abia Încăpeau În ograda Glanetașului.... Liviu Rebreanu surprinde nu numai pitorescul obiceiurilor, dar și psihologia țărănească, mai ales În fragmentul care prezintă pețitul fetei, În realitate un târg aprig pentru zestre. Tabloul monografic al satului se completează și cu alte elemente, ca nașterea la câmp. Tot În acest sens sunt prezente informații despre obiceiurile la Înmormântare. La Înmormântarea Anei, la prohod, participă tot
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și ai intra în rândul oamenilor”. Degeaba ai spus că nu ai parale, că părintele Ivanciu avea pregătit un pitac de zece parale, pe care ți l a și pus în palmă și te-a îmbiat: „ Hai cu mine în pețit!” După ce ați golit „o garafă-două de vin, în colț, la Greci”... peste câteva săptămâni o țineai de mână - ca soață - pe Ileana, fata de 15 ani a părintelui Grigoriu, slujitor la Biserica Patruzeci de Sfinți. Ca urmare firească, la 26
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
soarele dă în asfințit. Se sculă binișor, fără să- i pese de ceva, și se duse acasă. A doua zi, iarăși așa făcu, fără să-i plesnească prin cap ceva și fără să-și mai aducă aminte că plecase în pețit. A treia zi, cum se sculă, plecă iarăși la marginea eleșteului. Pasămite îl trăgea ața la ursita lui. și cum sta el acolo și se juca cu nuiaua în apă, iară broasca țestoasă îi tot sărea pe dinainte și se
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ursita lui. și cum sta el acolo și se juca cu nuiaua în apă, iară broasca țestoasă îi tot sărea pe dinainte și se uita la dânsul cu dor, își aduse aminte, la urma urmelor, că el era plecat în pețit și că frații lui erau a se întoarce a doua zi cu logodnicele lor. Tocmai când voi să se scoale și să plece spre a merge să-și încerce și el norocul, iată că broasca mai țâșni o dată, iară el
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în fostele zone militarizate (zona regimentelor 1 și 2 de graniță) cei care doreau să se căsătorească erau obligați să dea un "examen" din care să reiasă dacă sunt sau nu apți pentru căsătorie 5. Un întreg ritual - ce presupunea pețitul, cererea în căsătorie, apoi punerea de acord a părților în ceea ce privește zestrea, strigăturile din biserică - deschideau drumul căsătoriei 6. În concepția tradițională, oamenii se căsătoreau pentru ca fiecare individ să aibă pe cineva alături la bine și la greu, să aibă urmași
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
coropcariul, vânzătorul ambulant de mărunțișuri); ocupații (albinăritul, cultivarea cânepii, ghilitul pânzelor), meșteșuguri; datini, tradiții, obiceiuri (din ciclul calendaristic și din viața omului); jocurile copiilor, boli, credințe și leacuri; descântecele (textele incluse în volum sunt valoroase și interesează folclorul medical); clăcile, pețitul; idile; hramul satului; teatrul popular, poveștile cu moroi; rânduielile de sărbători (Crăciunul, Boboteaza, Paștele, Ispasul); bucătăria tradițională din Costișa; loisir-ul (scrânciobul, strânsurile/horele populare); evenimente dramatice din viața comunității (războiul, refugiul, epidemia de tifos exantematic, colectivizarea forțată a agriculturii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pot face?". Ca o replică, adesea tata îi întreba pe vecine: Ce pot face pentru voi? Aveți nevoie de ceva? Din această cauză, tata era iubit și respectat în sat. Care mai de care îl chemau să fie martor în pețit, să fie naș de botez sau cununie, îi cerea sfaturi în diverse probleme. Pe ulița noastră, "a lui Gavarș" (după porecla bunicului), locuiau mai multe familii: Ion Moloci cu Veronica, Margalina lui Iliuță, Doca lui Gherman, Verona Grigoraș, Ion Lavric
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pivniță, în lăzi cu ziare în ele, ca să nu se strice, din cauza căldurii. I a mulțumit cumnatului și l-a invitat la masă. Eu și Oltea am tras o raită pe uliță să vedem ce mai fac vecinii noștri. În pețit Cei mai de vază bărbați din sat erau luați ca pețitori. Era considerată o cinste ca primarul, domnul Popescu Pamfil, domnul referent Pacari Gheorghe, domnul Lavric Ion, factorul sau tatăl meu, Lavric Silvestru, secretar (și-apoi notar în comună), gospodari
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
frunte ca Clemenciuc Ion, Clemenciuc Archip, Clemenciuc Silvestru, Filipciuc Serafim, Nemțoc Constantin, Ilie Ion, Lungu Arcade, Cazacu Emanoil, Nichiforiuc Trucă (Dumitru), Grigoraș Vasile ș.a.m.d să fie băgați în seamă și invitați de părinții tinerilor (mirilor) să meargă la pețit. Printre cei vizați era și tata. Gospodarul în cauză, de obicei, tatăl băiatului (mirelui) se prezenta la cel ales (pentru a fi pețitor) cu o sticlă de rachiu și respecta un anume ritual. Spunea c-a auzit de-o căprioară
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]