344 matches
-
Celui Slăvit... Rostirea cu «Casa rămasă pustie !» Adevăr de netăgăduit, La tot pasul se vede : în bazaruri, la Knesseth și Templul zdrobit; Irozi pretutindeni în loc de mireasă; v-ați izgonit Salvatorul, Un Mire ce-și plânge aleasa, părinți ce-au respins pețitorul... Te-ar fi înălțat înspre ceruri ; ai ales să te-apleci la pământ, De-ai mai putea repara stricăciunea, popor iubitor de mormânt! Ai două Golgote și rituri mulțime și sfeșnic și steme cu lei Dar nu-L ai pe
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
trecute, (R), Cele mii de miorele Le mai lasă șî pă ele, (R), Că vine-un puhoi de ploi. (Cutare băiat) din gură-m’ grăiară, (R), - Nu te, soro, speria, C-ăla nu-i puhoi de ploi, (R), Ci sunt pețitorii tăi: Vin la min’ te cer pă tine, (R), Nu te cer numai pă tine. Șî-m’ cer zeciuri de berbeciuri, (R), Îm’ cer sute de cornute, Cea ie cu năsâpie, (R), Șî-m’ cer mii de miorele Șî-m
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
-mpreună, (R) Ei să-m’ fie sănătoș’! În timpul interpretării concrete (la fața locului), cutare băiat și cutare fată sunt înlocuite cu numele copiilor gazdei. Dialogul frate-soră din acest cântec evidențiază îngrijoararea celui dintâi că-și va pierde din avuție pentru că pețitorii nu-i vor cere să le-o dea doar pe sora sa, ci și ,,zeciuri de berbeciuri”, ,,sute de cornute”, ,,mii de miorele”, ,,plug negru de boi”, ,,pe murgu’ cel din grajdi” și chiar ,,cea iie cu năsâpie”. Dar fata
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
în aer. Căci mătușa tocmai le servise o mămăligă cu lapte proaspăt fiert. Cum adică? întrebase el nedumerit. Păi așa, ca pe la noi. Or arvunit-o, cum s-ar zice. Aha, începuse să priceapă Ariel. Și cine zici că e pețitorul? Păi, Iosuvică, de-i el șef la spălătorie. Care spălătorie? Cum care? se minunase moș Senti de neștiința nepotului său. Spălătoria de nisip, de la Zolt. Aha, își plecase iarăși nasul în farfurie Ariel. Nu-l cunosc. De fapt, auzise el
DILEMA LUI ARIEL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348148_a_349477]
-
părea ceva atât de minunat se gândea că nu poate să rămână decât un vis, ceva trăit în imaginație. De aceea, când a aflat că prințul Ter s-a îndrăgostit, la rându-i, de ea și că a trimis un pețitor să o ceară de nevastă, prințesa Zala a fost cât pe-aci să leșine. A stat câteva minute întinsă pe divan și slujnicele i-au făcut vânt cu evantaiul. Apoi, când totul a reintrat în normal, a început să se
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]
-
din timpul omului preistoric, devenind apoi o bucurie înmulțită în timpul sărbătorilor, la antici, iar mai târziu în creștinism. Maria Mocanu le-a cules cu dragoste și grijă și le-a rânduit pe capitolele „Protocolare”, Cosmogonice”, „Profesionale”, „Flăcăul și fata-iubiți și pețitori”, „Familiale”, „Despre cultura domnească”, „Edificatoare și moralizatoare”, Biblice și apocrife”. Capitolul „Biblice și apocrife” cuprinde intertitlurile „Adam”, „Vestea nașterii”, „Maica Domnului, ospitalitatea și bunăvoința pomilor și dobitoacelor”, „Crăciun și Crăciuneasa”, „Uciderea pruncilor”, „Maica Domnului cu pruncul în brațe”, „Maica Domnului
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
dacilor, zeul, care ulterior a fost numit Dragobete (în spațiul slav Glavo-Obretenia, a fost preluat de români ca onomastică, așa cum se va constata și în cazul altor sărbători din calendarul popular, Probajenii sau Obrijenia, Procoava, Ovidenia, Zacetania, Stratenia etc.) era pețitorul și nașul animalelor, cel ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor. Exista credința că în această zi și păsările nemigratoare se strângeau în stoluri, ciripeau, se împerecheau și începeau să-și construiască cuiburile. Cu timpul, de la păsări
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
o întrebam. Și ea râdea și închidea ochii pe buzele mele. Iubire, asta ai văzut, dacă tot acest farmec se cheamă așa. Dar știi ce, zice, știu că iubirea adevărată nu există, ai mei vor să mă mărite. Am un pețitor acolo la mine în sat, ca să-l fac să mă ceară mai repede în căsătorie, vino tu și prefă-te că mă ceri. Și așa am făcut. Era un sat de munte. Am plecat dimineața și am găsit un prieten
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
a precizat: „despre Dragobete se crede că este un protector al păsărilor, fiind o sărbătoare strâns legată de fertilitate, fecunditate și de renaștere a naturii”. Unii afirmă că ar data dinaintea apariției creștinismului. În mitologia dacilor, Dragobetele ar fi fost pețitorul și nașul animalelor, cel ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor. Exista credința că în această zi și păsările ne-migratoare se strângeau în stoluri, ciripeau, se împerecheau și începeau să-și construiască cuiburile. Cu timpul, de la
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
-
această ordine de idei, Homer nu prezintă în ce constă binele sau răul, ci încarnează toate calitățile ori toate viciile într-un personaj. Spaima paralizantă și fanfaronada sunt reprezentate de Dolon, Pandaros reprezintă sacrilegiul și nu mai puțin coruptibilitatea, pentru ca pețitorul Antinous să simbolizeze insolența, infatuarea și, nu în ultimul rând, desfrânarea. S-ar putea continua cu multe alte personaje reprezentând diverse trăsături umane și modele de comportament, încât se poate vorbi despre un adevărat cod de morală atât pentru oameni
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
dacilor zeul, care ulterior a fost numit Dragobete (în spațiul slav Glavo-Obretenia, a fost preluat de români ca onomastică, așa cum se va constata și în cazul altor sărbători din calendarul popular, Probajenii sau Obrijenia, Procoava, Ovidenia, Zacetania, Stratenia etc.) era pețitorul și nașul animalelor, cel ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor. Exista credința că în această zi și păsările nemigratoare se strângeau în stoluri, ciripeau, se împerecheau și începeau să-și construiască cuiburile. Cu timpul, de la păsări
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
căreia-i rămâne cununa cu scop anume pe acoperiș de casă, în curând va fi mireasă. Iar la care se întoarce înapoi, din nou va face cununiță, și-altădată. Să-și cheme norocu-n soartă. În curând, zvonul se duce și pețitori le aduce fetelor ce sunt sortite, la altar de-a fi-nsoțite. Datină de sărbătoare se sfârșește-n alai mare, cu nuntire ce unește destinele, ca-n poveste. An de an pe calea vieții, prin visele tinereții, mistic și real se
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353258_a_354587]
-
a trimis toți solii, Ce dansează fară de rușine C’o petala albă de magnolii! A îmbrăcat pămăntul tot în promoroacă Și îi spune clipei, de acum să tacă. Că ascultă iarași șoaptele de dor, Spuse la ureche de un pețitor. Și indrăgostită ca o domnișoară A ieșit în noapte pe o prispă afară Și la harpă căntă, din acorduri mii Pare că intreabă : Oare’ai să mai vii ? Ninge ghioceii iernii peste noi, Vreau în dansul astă, să ne prindem
SĂ SPUNEM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353352_a_354681]
-
-mi dă prilejul să creez. Penelopa Frumoasa Penelopa solie mi-a trimis rugându-mă să-i împrumut o vreme visele prinse-n caer și gândurile-n gheme ca să le țeasă-n pânza ei de vis. Știam că-i încolțită de pețitori ce vor să treacă peste dorul ei cu plugul. Îmi povestise-un graur, în șoaptă, vicleșugul cu care amâna dorința lor. N-am pregetat o clipă și i-am trimis ce-a vrut... Târziu, aflai că-n vesela Ithacă nu
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353936_a_355265]
-
românilor de pe cele două maluri ale Prutului, om politic de impresionantă efervescență, s-a înălțat la ceruri, după o crâncenă și îndelungată luptă cu un cancer nemilos, la 11 decembrie 2011, în Chișinăul pe care nu reușise să-l aducă „pețitor” doritei Românii Mari. Nu mai vorbim aproape de loc (nici) despre ea, cea care se împotrivise tancurilor rusofone cu firavul trup, care ne încălzea inimile cu versuri memorabile, demne de marile biblioteci ale lumii. Era membră a Uniunii Scriitorilor din România
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357534_a_358863]
-
care mi-o dă Poezia. Mariana Zavati Gardner - o poetă interesantă, cu inflexiuni post moderniste care a descoperit “Oglinda cu Vise” unde își poate reflecta făptura, și toate închipuirile care o însoțesc. Și unde își poate vedea ca prin fum, Pețitorul. Dar mai ales, poate întrezări cum “în absolut, se figura un alt gând / imposibil de definit”. Cristina Ștefan a reușit o performanță notabilă: de a forma într-un Atelier al Iubirii și Prieteniei, câteva mâini de poeți și prozatori de
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
amară „Penelopa se mărită”, pentru a descrie viața de cuplu dintr-o familie de marinari ai zilelor noastre când soțul, botezat, nu întâmplător, Ulise dispare cu ultimul vas al țării sale, iar Penelopa, tânără și neconsolata sa soție, asaltată de pețitori, amână căsătoria, invocând faptul că trebuie să-și dea... „doctoratul”!!! George ROCA: Scriind teatru istoric de valoare sunteți apreciat nu numai de cititori, spectatori, regizori de teatru, ci și de criticii literari. Unii din aceștia din urmă, referindu-se la
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
să-i mai zâci ceva fetii ășteia. E a noastă și o să avem grijă să n-o bârfească satul. Gura lumii îi slobodă și n-o astupă decât pământul!... - Cătălină, să nu fii tristă! Ne-or călca bătătura și alți pețitori, mai ales cân’ s-o auzî de ce ai plecat de la nevolnicul ăsta! După două săptămâni, cred că n-au fost mai multe, ne-am trezât într-o sară că bătea cineva în poartă și cânele lătra a om. - Ia vezi
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
plimbăreața bătu la poarta conacului. Paznicul care nu ațipise toată noaptea, anunță străjerii s-o ia în primire. - Deschide odată, dobitocule! - pițigăie cotoroanța. - Ai răbdare, cumătră! - Mă prinde soarele din urmă! - țipă ea disperată. - Că doar nu te prinde vreun pețitor din poveste tânăr și frumos ca lacrima! - trase paznicul de timp. - Nenorocitule, îți bați joc de mine? Lasă că te aranjez eu! Înspăimântat de amenințare, omul trase zăvorul și cotoroanța pătrunse țanțoșă pe murgul negru din care ieșeau aburi după
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
fericită/ C-o floare prinsă-n păr/Dar cine e alesul, rămâne un mister...” Nu există atâta Românie câtă scenarită clocotește în călimara părintelui fondator al tabloidizării presei postdecembriste, iar istoria este o Giocondă care nu duce niciodată lipsă de pețitori. De unde și certitudinea: „Cu atenție mărită/orice fată se mărită.” Abu Hasan de România nu s-a rușinat niciodată. Nu a plecat nicăieri. Nu s-a ascuns. E aici. Public. Face ce știe mai bine - le trage. Dependența prea multora
O noapte cât o eternitate () [Corola-blog/BlogPost/338763_a_340092]
-
cu spatele, pentru că vrea să se îmbrace. Florea s-a retras din șopron, lăsând-o singură pe Lăzărica. -Vino, stai aici pe scaun la umbră, îți fac repede o cafea. -Gospodina se purta ca o fată mare care are un pețitor în curte. -Aveam poftă să beau o cafea, nu pune mult zahăr, ești tu dulce destul. Lăzărica s-a înroșit ca o codană când aude primul compliment, faptul că deja Corcoduș îi vorbise cu ”tu„ o bucura și mai mult
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377407_a_378736]
-
aveau vite multe. Știa să doboare doar cu câteva lovituri de topor câte un copac mare din pădure. Tatăl său se mândrea cu el. Fetele lui Vlahovic, de asemenea, crescură mari și mândre, deja se puteau gândi la măritat. Și pețitorii nu se lăsau așteptați să apară, însă Vlahovic nu se grăbea să-și mărite fetele prea de timpuriu. Cel rău, însă, nu vedea cu ochi buni acest sat de oameni bravi, trăind în mare armonie cu locurile și cu învățătura
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
în sat la mine Toamnele de nunți -s pline. Și m-a dus la horă-n sat, Până-n ziuă am dansat. Hai,hai, în sat la noi Vinul fierbe în butoi. Și s-a jurat până-n zori Că-mi trimite pețitori. Hai, hai, bădiță, tu Drept la casa ta mă du... Foarie verde sămulastră, Vă poftim la nunta noastră. Hai, hai, vinul e dulce Cine-l bea nu se mai duce. Foaie verde baraboi, Așa-s toamnele la noi. Cu flăcăi
AŞA-S TOAMNELE LA NOI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380434_a_381763]
-
în sat la mine Toamnele de nunți -s pline. Și m-a dus la horă-n sat, Până-n ziua am dansat. Hai,hai, în sat la noi Vinul fierbe în butoi. Și s-a jurat până-n zori Că-mi trimite pețitori. Hai, hai, bădița, tu Drept la casa ta mă du... Foarie verde sămulastră, Vă poftim la nunta noastră. Hai, hai, vinul e dulce Cine-l bea nu se mai duce. Foaie verde baraboi, Așa-s toamnele la noi. Citește mai
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
sărut.Hai, hai în sat la mineToamnele de nunți -s pline.Și m-a dus la horă-n sat,Până-n ziua am dansat.Hai,hai, în sat la noiVinul fierbe în butoi.Și s-a jurat până-n zoriCă-mi trimite pețitori.Hai, hai, bădița, tuDrept la casa ta mă du...Foarie verde sămulastră,Vă poftim la nunta noastră.Hai, hai, vinul e dulceCine-l bea nu se mai duce.Foaie verde baraboi,Așa-s toamnele la noi.... XV. ION SEGĂRCEANU DESPRE
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]