166 matches
-
românești ar fi făcut parte integrantă din hanatul peceneg sau cuman, atunci ele ar fi trebuit să fie apărate de hani. S-ar putea vorbi de fărâmițare în cazul în care ducii și voievozii români ar fi luptat împotriva hanilor pecenegi, cumani și tătari. La sfârșitul secolulul al XIII-lea are loc formarea statului feudal Țara Românească, iar la mijlocul secolului următor are loc formarea statului feudal Moldova. Această acțiune s-a numit întemeiere, întemeiere care s-ar fi făcut în urma descălecării
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de aceeași proveniență); 7) de la hossa (fod - sa, fod, fodio = a săpa), cu sensul de groapă (teorie susținută de Marin Gârnățeanu din Huși, m. 1966, membru al Academiei Române); 8) de la turcescul huși = rămășiță de la vin, termen de origine cumană sau peceneagă; 9) de la huci (pronunțat moldovenește huși), ipoteză emisă de geografii Vintilă Mihăilescu și Ion Gonea; 10) de la Hus (ebr.), fiul lui Ham. Forma Husa la aromâni ar justifica originea biblică a numelui; 11) Emil Petrovici considera că denumirea orașului Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
reține În barbare lanțuri poporul gemând, - Când demoni și spaime pe munți se adună De urlă la stele, la nori și la lună, Într-una din peșteri în munte râpos, Un om oarecare intră curagios. În munți, într-un templu peceneg, ni se înfățișează un sabat carpatin, în care esențial e nu tonul negru, ci un sentiment de vâjâit și răsucire, ieșit din febrilitatea versurilor: În peștera Carpaților Aci se fac misterele O oară și mai bine De babe blestemate Vezi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sînt vlahii amintiți de Nicetas la 1164. În cronica kieveană ,, Povestea anilor de demult volohii sînt amintiți de mai multe ori în secolele Xl și Xll. În conflictul dintre Polonia și Rusia kieveană din anii 1018-1019 ei participă împreună cu oștile pecenege alături de rușii conduși de Sveatopolsk. Primul episcop al acestor bolohoveni atestat documentar la anul 1353, este Chiril Românul de Prezemzsl -azi oraș în Polonia. În Historia, Nicetas spune că răscoala lui Asan și Petru din anul 1185 a fost sprijinită
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de aur. În partea superioară se află o broască țestoasă de aur, mergând spre stânga, în câmp verde. Fascia este încărcată cu o rindea neagră, flancată de câte o frunză de dud verde. În partea inferioară, se află un războinic peceneg, înarmat cu sabie, arc și săgeți, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Broasca țestoasă face referire la importanța terenului mlăștinos pe care se află localitatea, în perioada
HOTĂRÂRE nr. 807 din 31 iulie 2012 privind aprobarea stemelor comunelor Beba Veche, Belinţ, Boldur, Curtea, Dudeştii Noi, Gavojdia, Gottlob, Livezile şi Niţchidorf, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244065_a_245394]
-
mlăștinos pe care se află localitatea, în perioada 1722-1742, fiind cotat la un preț bun, datorită comerțului cu broaște țestoase. Rindeaua simbolizează una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor, prelucrarea lemnului. Frunzele de dud fac aluzie la denumirea localității. Războinicul peceneg amintește de vechiul nume al localității "Besenyo", localitatea fiind înființată de populația pecenegă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.6 Anexa 2.6 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei
HOTĂRÂRE nr. 807 din 31 iulie 2012 privind aprobarea stemelor comunelor Beba Veche, Belinţ, Boldur, Curtea, Dudeştii Noi, Gavojdia, Gottlob, Livezile şi Niţchidorf, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244065_a_245394]
-
preț bun, datorită comerțului cu broaște țestoase. Rindeaua simbolizează una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor, prelucrarea lemnului. Frunzele de dud fac aluzie la denumirea localității. Războinicul peceneg amintește de vechiul nume al localității "Besenyo", localitatea fiind înființată de populația pecenegă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.6 Anexa 2.6 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Gavojdia, județul Timiș Descrierea stemei Stema comunei Gavojdia, potrivit anexei nr. 1
HOTĂRÂRE nr. 807 din 31 iulie 2012 privind aprobarea stemelor comunelor Beba Veche, Belinţ, Boldur, Curtea, Dudeştii Noi, Gavojdia, Gottlob, Livezile şi Niţchidorf, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244065_a_245394]
-
Comuna Horia Sate: Horia, Cloșca, Florești Comuna I.C. Brătianu Sat: I.C. Brătianu Comuna Izvoarele Sate: Izvoarele, Alba, Iulia Comuna Jijila Sate: Jijila, Garvăn Comuna Luncavița Sate: Luncavița, Rachelu Comuna Nalbant Sate: Nalbant, Nicolae Bălcescu, Trestenic Comuna Niculițel Sat: Niculițel Comuna Peceneaga Sat: Peceneaga Comuna Smârdan Sat: Smârdan Comuna Turcoaia Sat: Turcoaia Comuna Valea Teilor Sat: Valea Teilor Comuna Văcăreni Sat: Văcăreni Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Orașul BABADAG Localitate componentă: Babadag Comuna Baia Sate: Baia, Camena, Caugagia, Ceamurlia
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
cetății Sucidava (Corabia). În oraș se află ruinele unui turn care a fost atribuit de folclor împăratului roman Caracalla (217), de la numele căruia ar proveni denumirea orașului. O altă opinie ar fi că numele orașului provine din limba cumană sau peceneagă: "kara kale" adică cetatea neagră. Moșia Caracalului a făcut parte inițial din imensa avere a familiei Craioveștilor. În 1589, când Mihnea Turcitul a hotărât modul de împărțire a averilor acestei familii, Caracalul a intrat pe seama domnească, creându-se cadrul pentru
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
plauzibilă, este legată de numele celților gali, care în antichitate ar fi trecut prin zonă în drumul spre Galatia din Asia Mică. Potrivit unei alte ipoteze, toponimul Galați (împreună cu toponimul Calafat) reprezintă o adaptare a denumirii turcești pe filieră dialectală pecenegă sau cumană a cuvântului arab "kala'at" "cetate, fortăreață" (vezi comparativ cuvintele "kala", "kale" și "kula" "culă" din limbile turcice contemporane). O altă ipoteză ar fi cuvântul grecesc "γαλάζιο" (galázio) "azur"; întemeietorii așezării ar fi putut fi coloniști greci antici
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
pe una din listele de zecimală papală în care se consemnează activitatea preotului Nicolaus de Monisa (indicând în localitate, existența «și» a unei comunități catolice), experții de talia profesorului Medeleț apreciează că toponimul Bașani sau Basani amintește de vechi așezări pecenege din Banat precum Besenova. 2.3. Cronica, abreviată, a localității Moșnița Veche În anul 1333 - Localitatea este menționată pentru prima dată în listele de zeciială papală sub denumirea de MONIȘA, apoi, timp de 357 de ani, nu s-au găsit
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
pace" sau "lume"), în Bulgaria fiind atestat în aceeași perioadă acest nume. Ipoteza susținută astăzi de cei mai mulți medieviști, și care întărește ipotezele unor istorici mai vechi (N. Iorga, A. Decei) este că numele de Basarab este de origine cumană (sau pecenegă). Forma de origine probabilă ar fi în acest caz "Basaraba" din care s-a pierdut terminația -"a" când a fost preluat în română, semnificația fiind de "tatăl stăpân(itor)ului". "Basar" era participiul prezent al verbului "a stăpâni", forme derivate
Dinastia Basarabilor () [Corola-website/Science/300123_a_301452]
-
parte a domniei. Creștinarea unei părți a cumanilor de la începutul sec. XIII fusese după ritul romano-catolic. Alți cercetători au reluat o idee mai veche (cf. Ovid Densusianu, Nicolae Drăganu) și anume că numele Basarab ar fi putut fi de origine pecenegă, avându-se în vedere răspândirea numelui (Basaraba/Basarabă) în zonele de graniță la Carpați a Ungariei medievale (Banat, Hațeg și mai la est), cea mai veche atestare în Transilvania fiind din 1341, în varianta "Bazarab", într-o localitate de pe Târnave
Dinastia Basarabilor () [Corola-website/Science/300123_a_301452]
-
Basarabă) în zonele de graniță la Carpați a Ungariei medievale (Banat, Hațeg și mai la est), cea mai veche atestare în Transilvania fiind din 1341, în varianta "Bazarab", într-o localitate de pe Târnave (la Sâncel), precum și corelarea cu răspândirea toponimelor pecenege. Atestările din Hațeg au fost începând din 1398 la Râușor, Vaidei, Peșteana, Costești, Cornești, precum și în Oltenia. Atestarea cea mai veche poate că este un contract comercial încheiat în 1249 la Raguza de un oarecare Martinus Basababa, de etnie necunoscută
Dinastia Basarabilor () [Corola-website/Science/300123_a_301452]
-
de a studia moștenirea autohtonă, pe motivul că ne îndreptăm spre Barbaricum, nu spre moștenirea latină, ar trebui înlăturată. Este probabil că analizele ADN vor confirma, nu vor infirma, că și Basarabii și Mușatinii continuă familii străvechi autohtone și nicidecum pecenege ori cumane. <br>
Dinastia Basarabilor () [Corola-website/Science/300123_a_301452]
-
inamicilor Imperiului Bizantin. Tot Constantin Porfirogenetul menționează în lucrarea De ceremoniis că liderii confederațiilor tribale aveau drepturi egale din punctul de vedere al Imperiului Bizantin. Aceasta demonstrează că pecenegii nu aveau un singur lider, dar că, spre deosebire de alte populații, conducătorilor pecenegi le era recunoscut statutul de indepedență, ca atare fiind îndreptățiți să aibă corespondență cu împărații din Constantinopol. Țarul bulgar Simion s-a folosit de pecenegi pentru a-i alunga pe unguri. Pecenegii au fost atât de eficienți, încât i-au
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
Vula". În adaptare turcească: "Ertim" ("Ertem" „virtute”); "Çor"; "Yula"; "Külbey"; "Karabay"; "Tolmaç"/"Dilmaç" ("Tilmats" conf. cronicarului evreu Iosef ben Gorion din sec. X) („tălmaci”); "Kapan" („capcană”; dar "kaban" „haină scurtă”); "Çoban"/"Çaban" („cioban”). Potrivit lui împăratului Constantin al VII-lea, principii pecenegi au fost (în epoca izgonirii): în Ertim, " Baiçamid" (citește /bai-cea-mid/), apoi "Yavdı" (citește /iav-dî/); în Çor: "Küghel", apoi "Küerçi"/"Kürekçi" („vâslaș”); în Yula: "Korkut"-han, apoi "Kabukșın" (citește /kabukșîn/; „scoarță de copac”); în Külbei: "Ipa", apoi "Suru" („sur, cenușiu”); în
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
secolului al V-lea și de două martirologii siriene din secolul al VI-lea. Localizarea revoltei din 1178 a pecenegilor "Tatos", "Seslav" și "Satza" ("Sacea"): cel mai probabil în sudul Dobrogei și în Teleorman. Legat de istoria celor trei șefi pecenegi, a existat o teorie, oficializată pentru o perioadă, teoria „primelor formațiuni statale românești”, teorie elaborată de Nicolae Iorga și N. Bănescu, dar dovedită ca lipsită de fundament. Kitab al-masâlik wa'l-mamâlik („Cartea drumurilor și regatelor”) menționează referitor la teritoriile pecenegilor
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
nelocuite care se întind între țara pecenegilor și cea a bulgarilor care se numără printre slavi”". După revolta din 1178, pacea încheiată de Alexios I în 1087 cu pecenegii a recunoscut noua situație creată la Dunărea de Jos de statul peceneg. Această formațiune statală a ajuns în jurul anului 1087 sub dominația pecenegului "Tzelgu" ("Celgu"? sau Salgo) și s-a aliat cu regele ungur detronat Solomon ("Salamon"), apărând astfel o coaliție antibizantină destul de puternică. În unele documente, hanul Kutesk este menționat ca
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
regele ungur detronat Solomon ("Salamon"), apărând astfel o coaliție antibizantină destul de puternică. În unele documente, hanul Kutesk este menționat ca fiind căpetenia pecenegilor din Moldova în secolul al XI-lea, deși unii istorici îl consideră ca fiind cuman. Unii atribuie pecenegilor, dar există controverse în acest sens, anumite inscripții pseudorunice în alfabetul Orhon scrijelite în piatră, recuperate în arealul meridional al Europei de Est, precum și tezaurul de la Sânnicolaul Mare descoperit în 1799 și păstrat la „Kunsthistorisches Museum” (Muzeul de istorie a
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
feudale a condus la abandonarea modului de viață nomad. Ei sunt cunoscuti in izvoare cu numele de Bisseni, care este latinizarea numelui dat de unguri pecenegilor "(besenyő)". Singura regiune din Transilvania unde există o concentrare masivă de toponime de origine pecenegă se află în sud-est, în județele Brașov și Covasna. Cel mai important dintre aceste toponime este chiar Brașov. Deși sufixul este slav (ceea ce a condus la presupunerea că denumirea ar fi slavă, s-a putut demonstra că Brasso, devenit apoi
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
erau încă păgâni în vremea colonizării săsești. Nicolae Drăganu considera că așezarea pecenegilor în Transilvania s-a petrecut mai înainte de instalarea lor în Ungaria de dincolo de Dunare, deși documentele îi menționează mai târziu. Nu este însă obligatoriu ca primele colonii pecenege să se fi instalat la distanța cea mai mică de țara pecenegilor. Dimpotrivă, rațiunile militare impuneau ca acești ostași pecenegi să nu fie vecini cu frații lor, care erau inamici potențiali. Pecenegii au fost printre primii nomazi asiatici care au
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
instalarea lor în Ungaria de dincolo de Dunare, deși documentele îi menționează mai târziu. Nu este însă obligatoriu ca primele colonii pecenege să se fi instalat la distanța cea mai mică de țara pecenegilor. Dimpotrivă, rațiunile militare impuneau ca acești ostași pecenegi să nu fie vecini cu frații lor, care erau inamici potențiali. Pecenegii au fost printre primii nomazi asiatici care au utilizat în luptă carele. Călăreții pecenegi foloseau arcul compozit scurt, securi de luptă, arcanul, lănci ușoare și purtau îmbrăcăminte de
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
distanța cea mai mică de țara pecenegilor. Dimpotrivă, rațiunile militare impuneau ca acești ostași pecenegi să nu fie vecini cu frații lor, care erau inamici potențiali. Pecenegii au fost printre primii nomazi asiatici care au utilizat în luptă carele. Călăreții pecenegi foloseau arcul compozit scurt, securi de luptă, arcanul, lănci ușoare și purtau îmbrăcăminte de zale și armuri compuse din plăcuțe de metal. red kaganate www.kipchak.com
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
latină, română sau maghiară sub diferite nume cum au fost "Gőrgény, Gergin, St. Emrich, Gergen, Geurgény, Girgn, Görgen, Villa sancti Emerici, Gurgiu-a-Sînt-Imbrului, Giurgiu Sânt Imbrului, Gurghií" respectiv "Gurdghiu". Unii lingviști și etnologi sugerează ca numele de Gurghiu e de origine pecenegă (populație de origine turcică semnalată ca refugiindu-se pe cursul superior al Văii Gurghiului și pe cea a aflentului său Isticeul în secolul al XIII-lea) și traducându-se prin "pădure de carpen".. Denumirea "villa sancti Emerici", în trad. "satul
Gurghiu, Mureș () [Corola-website/Science/300581_a_301910]