162 matches
-
ca o forță ce invadează cu cea mai mare brutalitate tocmai în zona cea mai puțin controlabilă a ființei umane dragostea. Forța politică totalitară nu se mulțumește cu supunerea fizică, și nici măcar cu cea morală. Ea se întinde, ca o pecingine, asupra ființei care nu se citește în nici un limbaj. Ea vrea să strivească libertatea în forma ei pură, primară, și argumentele pe care și le ia sînt, doamne !, cu toate umaniste. Umanitarismul totalitar este privit de autor ca cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
îngrijit chiar și pe domnitorul Alexandru Ion Cuza. Ea a înființat în anul 1845 o bolniță, singurul dispensar sanitar din județ. Aici a adus ca doctori pe Sarhos Frantz care dădea consultații gratuite și pe Moritz Kernbach care tratase de „pecinginea rea” pe locuitorii Dorohoiului, pe care îi plătește din banii ei. Vin apoi aici ca medici Filip Sachelarie și Jan Kopețki, ultimul de origine poloneză. Numele acestui doctor polonez, Jan Kopețki, ce a avut o contribuție importantă la înființarea spitalului
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
-al zilei astru,/ ca spre-un vrăjmaș închipuit/ el odihnea neînsuflețit" Natura devine, ca la romantici, cutia de rezonanță a unor stări sufletești; când Regele Pescar era bolnav, văzduhul era "tras prin tină, un sclav", vântul era "galben în risipă, pecinginea se lăfăia-n dojană, pădurile schelete care țipă"; dar când Parsifal întreabă de "misticul potir", codrii înfrunzesc, apele cântă ca o liră, cerul este verzui, pomii sunt lunateci" etc. Printr-o asemenea particularitate, într-o perioadă de sufocare a lirismului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
La cal să te încaleci pe partea unde nu-i coamă. Calul cînd își va privi trupul va muri. Se crede că nu este bine a călca în locul unde s-a tologit un cal, căci la din contra ar căpăta pecingini*, după alții, buboaie pe călcîiul picioarelor. Pentru diferite umflături, se face prăjeală cu falcă de cal găsită. Pentru ca boala să nu mai revie, e nevoie ca falca să fie dusă îndărăt și așezat tot cum era întîi. Dacă cineva visează
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gunoiul afară din casă după ce se mătură, ci se păstrea ză într-un colț pînă a doua zi, căci dai norocul afară. Cînd faci noițe albe pe unghii, ai noroc. Cine are albituri pe unghie cică are noroc de oi. Pecinginile sînt semn de noroc. Cînd te speli, să nu te ștergi pe picioare, că ștergi norocul. Bubele roz-galbene din cap sînt semne de noroc. Dacă i se bate cuiva fruntea între gene, apoi se crede că acela va avea noroc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de ouă de la găinile ce scot pui le dai afară toate odată, nu pe rînd. Cojile de ouă nu se aruncă în foc, crezîndu-se că apoi ar pieri puii din ouăle de sub cloște; după alții, că din cenușa lor naște pecinginea. Strînge cojile de ouă ce rămîn pe cale în ziua de Sfintele Paști, că, Doamne, de multe leacuri sînt bune. Cojile de ouă din care au ieșit puii se strîng la un loc și apoi se aruncă afară, crezînd că se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a picat și să cauți ce va ieși din părăsitură cînd a căzut; de-a fi șerpe, atunci mori, iar de-a fi ieșit pui de gă ină, rață sau alt pui de pasere - după felul oului -, atunci te îmbogățești. Pecingine Miercurea și vinerea să nu iei ouăle din cuibar, că faci picingine pe obraz. Să nu mănînci din ceea ce au ciugulit găinile, căci faci picingine pe obraz. Picinginile se nasc din pricină că copiii pun mîna, cînd se joacă cu găinile, pe la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fîn cosit toamna a doua oară P paște - pîine sfințită; păscuță (plantă) paus - parastas; slujbă religioasă păcișă - cîlțișor, fir rămas după periatul fuiorului păduche - ploșniță, stălniță păpușoiaș - știulete părăsitură - ou de găină mic, cu coajă moale părul-porcului - boală de degete pecingine - boală de piele perdea - adăpost pentru vite pescăraș - pescăruș pestelcă - șorț pesti (a) - a zăbovi, a sta peteală - beteală piciorug - piciorong, cataligă piedică - legătura de la picioarele mortului pipăruș - ardei (iute) pișca (a) - a vătăma plămădeală - aluat pentru pîine plînsoare - boală
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în așa măsură încît fac procesul capitalizării, cu toate primitivismele sale actuale, ireversibil. Un dezechilibru grav s-a creat în domeniul bugetar, în special în componenta sa fiscală, unde anarhia e deplină, iar evaziunea și corupția se întind ca o pecingine. S-a produs o anumită descentralizare a competențelor în favoarea regiunilor, a subiecților federației (mai puțin domeniul militar, afacerile externe, industriile strategice ș.a.) și astfel au ieșit la suprafață decalaje mari între așa-numitele "regiuni de onoare" și altele mai sărace
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
inexplicabilă: alungarea mamelor celor zece băieți dispăruți. De fapt, așa cum Leonora Miano ne dezvăluie cu măiastră exigență artistică, era singura hotă rîre înțeleaptă ce putea fi luată în situația aceea, pentru a evita ca durerea să se întindă ca o pecingine în sînul celorlalte familii din sat și să fragilizeze construcția societală în ansamblul ei. În plus, matroana Ebeise considera că în felul acesta, fiind silite să trăiască împreună, dar departe de clan, cele zece mame nefericite aveau să se consoleze
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
evrei acaparaseră comerțul, conform unei vechi tradiții, (inclusiv cu cereale) unde țăranii puteau fi ușor păcăliți, dar și o parte importantă din servicii ca: stoleria, binalele, geamgeria, și altele. Nu trebuie uitate nici numeroasele cârciumi care împânzeau ca o adevărată pecingine localitățile mai răsărite numite în epocă „târgușoare” (Negrești, Codăiești, Pungești, Ivănești, Vutcani, Băcești, ș.a., care erau reședințe de plăși), precum și orașele-reședință de județ. Pe parcursul acestui mic studiu vom afla la ce samavolnicii și șiretlicuri se dedau crâșmarii evrei atunci când era
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
adăugă mai încet, cu tonul natural și ca pentru sine: ― Ce ticăloșie! Să trimiți pe front oameni bolnavi!... Uneori parcă într-adevăr îți vine s-o iai razna și să dai dracului toate! În inima lui Bologa disperarea rodea ca pecinginea. Prețul vieții e viitorul și viitorul lui i se părea zăvorât ca o poartă de fier în care și-a zdrobit pumnii bătând zadarnic. Neputința în fața vieții acuma mai mult îl îngrozea decât îl revolta. Conștiința că toate năzuințele și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
consolează orgolii. Ori chiar mediocrități. Politica ucide mai mult decât toate bolile la un loc. Rolul opoziției este să stea pe gard rezemată în coate ți să înjure puterea. Politica e prea nurlie ca să nu fie curtată de artă. Majoritatea pecinginilor planetei noastre sunt eșecuri politice. Morala încearcă să cârpească crevasele săpate de politică. Într-o pânză a lui Breughel, niște orbi îi călăuzesc pe alți orbi. Unde? Evident spre prăpastie. Ajunsă în stadiul de surogat, democrația devine anarhie. Creierul puterii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
rost ieșeanul. Nimic. Doar așa mai reușesc să smulg o vorbădouă de la tine. Altfel... Altfel? Vorbesc de unul singur... De data asta te iert pentru insinuare. Data viitoare... Până atunci, însă, te rog să-mi tălmăcești totuși acel „dar”. Atunci când „pecinginea roșie” a început să se instaleze și la noi, prințesa a fost nevoită ca la 13 februarie 1946 să semneze o hârtie prin care „declara„ că donează statului moșia și palatul de la Miroslava. Și nu a fost singura care a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
însă pe aceia cari zic c-au descoperit o singură doftorie pentru toate boalele din lume, un leac fără greș, care, de ești nebun, te face cu minte, de-ai asurzit, te face s-auzi, în sfârșit, orice-ai avea, pecingine, chelie, ciupituri de vărsat, degerătură, perdea la ochi, durere de măsele, tot c-o alifie te unge și tot c-un praf te îndoapă? Pe un asemenea doftor l-am numi șarlatan. Ce să zicem acum de doftorii poporului românesc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
iconiței lîngă eventualul donator, Cluj-Napoca Est întrecuți de "săgeata albastră" de la Sibiu, rond de troleibuze, zona imobiliară dominant industrială în nord, locuințe colective dincoace, halta Clujana, măceșul mai copt, pasaj rutier inferior, Strada Cîmpul Pîinii, Someșul Mic, Cluj obiectiv major, pecingine de om pînă pe depărtările înălțate peste vatra veche. Ora 12,45, în gara Cluj-Napoca, pe bancă la al doilea peron, ochii la intrarea dinspre Oradea, obiect direct proporțional cu utilizarea lui ca model funcțional, neputînd să cuprindă nivele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la capătul satului, din partea din care se bănuie că ar putea veni ciuma. Văzând ia din par, ciuma se va speria și se va întoarce din drum. - Holera. Toată lumea să bea apă fierbinte cu untdelemn și zahăr. - Cur de găină (Pecingine). Se aplică mămăligă fierbinte pe zona bolnavă, care apoi se dă s-o mănânce găinile. - Dalac (Antrax). Se amestecă frunză de dalac, sau buretele dalacului cu usturoi și cu untură și se unge buba. Un leac radical dar foarte dureros
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
tehnologia specifică meseriilor practicate aci, la standardele etapei la nivel european, dacă legiutorii ar concepe acte normative pe baza cărora satul, nu numai al nostru, să poată prospera, dacă autoritățile, cei puși să le aplice le-ar și respecta, dacă pecinginea corupției n-ar fi acoperit de o vreme încoace țara, în deosebi după așa zisa trecere de la orâduirea totalitară de tristă amintire la o nouă formă de organizare a societății, formă pe care consătenii noștri nu o întrevăd și deci
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fi decât tâmpă: acela ce pune ștampila pe buletinul de vot nu-i o "locație" și nici (eventual) reper temporal. Din pricina radioului care, cum spuneam și cu alt prilej, are capacitate de normare lingvistică net superioară tuturor academiilor din lume pecinginea se extinde. Amicii noștri nu mai sunt sunați, la telefon, de Vasile, ci "de către" Vasile, faultul nu-i făcut de Șuleap, ci "de către" Șuleap. De unde și până unde și, mai ales, de ce? Simplu: din pricina elementarei lipse de cultură. Cel ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dar, mai ales, de lățirea altei gogomănii: dublarea amărâtei de CA (când prepoziție, când adverb) cu un stupid, ilogic și parazit ȘI: "ca și". Din câte am putut observa, prostia căci despre asta-i vorba s-a lățit ca (și!) pecinginea, cu uimitoare rapiditate. Am amici profesori universitari și mi-e jenă să le atrag atenția, unora, că a-l scoate total din pâine pe "ca", spre a-l înlocui ilicit cu "ca și" e-o eroare ce ține, iertat să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fost abordată. Multe dintre aceste texte ating valorile unor adevărate pamflete încărcate de sarcasm, în care, cu o vervă scăpărătoare, satirizează racilele timpurilor noastre: arivismul social, falsul patriotism, politicianismul demagog și fanfaronard, corupția care s-a întins ca o imensă pecingine peste România, aceste stări maladive, maligne, care guvernează astăzi o societate decadentă și în care onestitatea, cinstea, virtutea au fost înlocuite cu demagogia, cupiditatea, viciul, adesea atingând limite inimaginabile pentru cei care pot compara viața economico-politică actuală cu cea de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu aere de superioritate, negând că minciuna are picioare scurte, acești falși eroi, în loc să fi fost judecați ca dezertori și așezați în fața plutonului de execuție, își bat joc de sufletele copiilor, care merg, emoționați, să pună flori la monumentele eroilor. Pecinginea periculoasă a imposturii a fost întreținută de o lege care îi bagă pe toți într-o oală, care nu ține seama de fapte de arme, ci pur și simplu, numai de faptul că ai fost contemporan cu evenimentul. Ca să pot
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mai văzusem lumina soarelui. Cu o săptămână înainte, un doctor cu un plutonier sanitar după el vizitaseră camerele și însemnau tot ce reclamau deținuții. Ne cerea să ne descoperim pieptul, spatele și gambele. Mulți aveau răni nevindecate sau ciuperci și pecingini, care le provocau mâncărimi usturătoare și stări nervoase. De dimineața până seara coridoarele huiau de zdrăngănitul zăvoarelor pentru a fi scoși la plimbare în țarcuri închise cu garduri de lemn și sârmă ghimpată; într-un colț era turela de pază
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dă”. Personal cred că femeile educate, aflate totuși în miezul treburilor, nu au nici o scuză pentru lez-demnitatea la care se lasă supuse ca femei. Și nici cine le reprezintă, atunci când tace despre asta. Avem o explicație: patriarhatul lățit ca o pecingine în cultura și politica românească. Dar nu avem nici o scuză. Este o afirmație radicală pe care mi-o asum. Observator cultural, nr. 240, 4 aprilie, 2004 „La noi, după 40 de ani nu mai ești femeie. Devii altă formă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
treburilor nu au nici o scuză pentru lez-demnitatea la care se lasă supuse ca femei și, la fel, nici cele care le reprezintă, atunci când tac și se mulțumesc doar să fie acceptate în club. Avem o explicație: patriarhatul lățit ca o pecingine în cultura și politica românească. Dar nu avem nici o scuză. Este o afirmație radicală pe care mi-o asum.” În final, mulțumesc bărbaților de excepție care au „pâinea și cuțitul” în mass-media sau edituri și au oferit constant feminismului, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]