218 matches
-
un loc unde urma să-l întâmpine pe sultan. Pe malul stâng al pârâului, mal înalt, care mărginea un platou neîmpădurit, domnul „s-a întărit, scrie cronicarul turc Tursun - Bei și i-a pus pe toți călăreții săi să fie pedestrași, iar caii și carele a pus de le-au așezat în fața oștii asemenea unui zid de apărare. Și așezând multe tunuri mari și puști și zenberecuri și darbzenuri (arme de foc) a așteptat astfel întărit”. Angiolello spune și el că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trăsură, căci era bolnav de friguri. Cealaltă parte a armatei venea după rege fără arme și fără nici o ordine, ca în cea mai desăvârșită pace”. Când bagajele regești au ajuns la jumătatea drumului, „iată palatinul Ștefan cu o ceată de pedestrași gata de atac. El dădu poruncă să prădeze și să se răstoarne carele și să se închidă calea șirurilor de la capăt”. Din descrierea lui Wapowski reiese că Ștefan cel Mare a condus lupta din Codru. Aici, Wapowski a făcut o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe domn să fie prezent pe câmpul de bătaie și să conducă lupta. Wapowski arată că la asediu Sucevei „Ștefan palatinul nu se odihnea”, iar în Codrii Cosminului, când polonii treceau prin pădure, „iată palatinul Ștefan cu o ceată de pedestrași gata de atac”. El dă ordinele după care se conduc oștenii săi. În Cronica de la mănăstirea Hustânskaia se menționează că Ștefan i-a ajuns din urmă pe poloni, a poruncit să se seciuiască pădurea și să fie răsturnați copacii peste
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fie răsturnați copacii peste poloni, moment în care „dintr-o parte el singur i-a lovit”. În Cronica lituaniană, se arată că, atunci când polonii au ajuns în pădure, „însuși Ștefan, voievodul Moldovei, a sosit cu mare oaste de călăreții și pedestrași” și a lovit pe poloni. Informația din Cronica Byhovec ar trebui privită cu prudență: în 27 octombrie nu ninsese în Moldova, pentru ca domnul să fie transportat cu sania. Așa cum reiese din celelalte informații cronicărești, e mai potrivit să acceptăm ideea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fiind accidentat, nu îngăduie cavaleriei franceze să atace, din care cauză asistăm la prima victoriei a infanteriei asupra cavaleriei, în Evul Mediu. În schimb, la Cassel, în 23 august 1328, Filip al VI-lea, regele Franței, masacrează oastea flamandă de pedestrași care, din pricina lipsei de apă, părăsise poziția întărită. Au fost uciși 3.185 de flamanzi, ceea ce înseamnă că oastea lor număra aproximativ 7.000 de oameni. Și cu aceasta ajungem la Războiul de o sută de ani, vestit prin durata
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
000 de oameni sau 32.000. După alte izvoare ar reieși că Ștefan cel Mare avea 50.000, 60.000, sau, cum se menționează într-un izvor florentin, oastea lui Ștefan număra 12.000 de călăreți și 20.000 de pedestrași. Într-o scrisoare trimisă dogelui Veneției, Matteo Muriano arăta că oastea Moldovei număra 60.000 de oameni, dintre care 40.000 de călăreți și 20.000 de pedestrași. În prima jumătate a secolului al XVI-lea, modul de organizare al
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oastea lui Ștefan număra 12.000 de călăreți și 20.000 de pedestrași. Într-o scrisoare trimisă dogelui Veneției, Matteo Muriano arăta că oastea Moldovei număra 60.000 de oameni, dintre care 40.000 de călăreți și 20.000 de pedestrași. În prima jumătate a secolului al XVI-lea, modul de organizare al armatelor din Moldova și Țara Românească a rămas același, încât informațiile referitoare la efectivul acestora pot fi luate în calcul și pentru perioada anterioară. În 1514, Sigismund, regele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trimis-o regelui polon, la 29 ianuarie 1476. Regele Ungariei se hotărâse să întreprindă o mare campanie împotriva turcilor, contând pe 2.000 de români din Transilvania, “lăudați mai mult decât oricare în lupta contra turcilor”, pe 20.000 de pedestrași și 12.000 de călăreți din Moldova și pe 8000 de călăreți și 30000 de pedestrași din Țara Românească. Dacă alte surse pot fi discutate sau puse sub semnul întrebării, de data aceasta evaluarea o face un expert, un rege
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
campanie împotriva turcilor, contând pe 2.000 de români din Transilvania, “lăudați mai mult decât oricare în lupta contra turcilor”, pe 20.000 de pedestrași și 12.000 de călăreți din Moldova și pe 8000 de călăreți și 30000 de pedestrași din Țara Românească. Dacă alte surse pot fi discutate sau puse sub semnul întrebării, de data aceasta evaluarea o face un expert, un rege, care era preocupat constant de crearea unei forțe militare, în vederea luptelor cu turcii sau pentru a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au comportat vitejește pe câmpul de luptă, de unde și concluzia potrivit căreia vitejii au fost ridicați din rândul țăranilor, iar dintre acești viteji s-au ales curtenii. La Dlugosz, textul ne arată că Ștefan pe mulți de la țară, din ordinul pedestrașilor, au fost trecuți (mutați) în ordinul luptătorilor călare, ceea ce nu înseamnă că din țărani au fost făcuți boieri care luptă călare. În prima mențiune din Letopisețul lui Ștefan cel Mare, se scrie că Ștefan domnul a făcut un mare ospăț
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Domeniul militar, al armelor cu praf de pușcă, în special al tunurilor de asediu și al "strămoașelor" puștii, cunoscute ca archebuze, au transformat rapid modul în care se luptă în războaiele din Europa, dar în Principele Machiavelli accentuează tacticile soldaților pedestrași înarmați cu lănci și scuturi (vezi capitolul 26)8. Într-o altă ordine de idei, succesul tiparului a lansat revoluția informației care a schimbat profund perspectiva asupra lumii a europenilor secolului al XVI-lea9, dar Machiavelli, deși avea legături cu lumea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Lorenzo, cel mai recent într-o călătorie la Milano în primăvara anului 14657. În deceniile care au urmat, ser Mariano a continuat să-și clădească o carieră distinsa în serviciul familiei de' Medici și în guvernul florentin, devenind Căpitan al pedestrașilor din Palatul Senioriei după criza din 1466. În această demnitate, a obținut rangul de "cavaler"8. Cu toate acestea ser Mariano nu era un candidat ideal pentru postul din Fucecchio. Problema nu era că Mariano și fratele său acționaseră reprobabil
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Puzic, nelipsit tovarăș de joacă. Refugiatul Închinare alor mei și lui V.A. Plecat-am opt din Chișinău cu mama și cu tata zece, în suflete cu Dumnezeu și-n spate baioneta rece. Veneau de prin pustii muscali călări și pedestrași potop să ne-ngenunche în vasali la Molotov și Ribbentrop. Eram cu toții cruzi, plăpânzi și nu știam ce e durerea, citeam în ochii mamei blânzi că i-am rămas toată averea. Și tata, brav soldat român purtând pe epoleți o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Iorga, Istoria lui Ștefan cel Mare * "...Afurisitul domn al Moldovei care în privința diavolești răutăți întrece și pe dracul; și, care în urma biruințelor lui asupra hanilor tătari și asupra vecinilor unguri și munteni... pretinzându-se neatârnat... a năvălit cu călăreții și pedestrașii asupra oștirii musulmane... încât cea mai mare parte bău acolo paharul muceniciei și mulți viteji pieriră în luptă. Plin de durere pentru această nenorocire, pașa abia putu scăpa el însuși prin fugă de primejdioasa strâmtoare." Soad eddin Hodja Efendi, Cronica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
munus: mamă. Această imagine apare pe tăblița 26 unde rumu-nii sau urmașii ariminilor atacă Geonoste, cetatea galilor de pe malul unei ape. Din înaltul cerului, deasupra pedestrimii rumune, veghează bătălia Moș Arimin imortalizat printr-un păstor rumun sprijinit în băț. Printre pedestrașii geți există unul care poartă în vîrful suliței o ...cruce!! Moș Arimin se găsește reprezentat imagis- tic(un păstor care se sprijină în băț, un bătrîn care ține în brațe un miel sau bustul unui bătrîn din profil cu un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în Macedonia, s-a ridicat împotriva acestuia deodată un nou dușman. Căci galii care fuseseră lăsați să apere hotarele țării de către Brennus, cînd acesta a pleca în Grecia, ca să nu pară singuri fără de nici o treabă, au înarmat cincisprezece mii de pedestrași și trei mii de călăreți, și după ce au gonit trupele geților și ale tribalilor, amenințînd Macedonia, delegăți la rege, să-i ofere o pace plătită în bani și în același timp să-i spioneze tabăra.” Vedem că informațiile de pe tăbliță
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
desfășura. Drept urmare, caii nu se mai puteau mișca, s-au îngrămădit unii în alții. Adversarii s-au încleștat om cu om, trăgându-se unul pe altul de pe cal, astfel încât bătălia s-a transformat, în mare parte, într-o luptă de pedestrași. Încăierarea a fost mai mult îndârjită decât de lungă durată, și călăreții romani au dat bir cu fugiții. Spre sfârșitul luptei dintre cele doua cavalerii s-a dezlănțuit și atacul trupelor pedestre. Forțele romane au atacat concentric în rânduri strânse
Bătălia de la Cannae () [Corola-website/Science/301557_a_302886]
-
a fost realizată în fața unor dificultăți enorme. Dar Hannibal le rezolva cu ingeniozitate, cum ar fi atunci când a folosit oțet și foc pentru a sparge pietre căzute în calea sa. În conformitate cu Polybius, a ajuns în Italia, însoțit de 20.000 pedestrași și 4.000 de călăreți, și doar câțiva elefanți. Evenimentul căderilor de pietre este menționat doar de Titus Livius; Polybius este mut pe această temă și nu există nicio dovadă de rocă carbonizată în Alpii de Vest. Dacă efectivele lui
Hannibal () [Corola-website/Science/301552_a_302881]
-
moților pe meleagurile Negrenilor este mărturia generalului Sturm, din timpul răscoalei de la 1784, când acesta scria, cu îngrijorare, că Horea și Cloșca ar fi ieșit din încercuire pe la Lacul Negru. Apoi, apar informații despre căpitanul Egermann, care alături de 44 de pedestrași și 60 de luptători călare a fost trimis, din cadrul subunității militare austriece din Negreni, spre Sâncrai cu scopul de a opri cu orice preț ieșirea răsculaților din Munții Apuseni. Bucea este menționată pentru prima oară în documente în anul 1828
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
de fierărie. Localitatea Tulgheș a evoluat după secolul al XVII-lea, în principal în secolul al XIX-lea când a avut loc o modificare a drumurilor transcarpatice locale. La sfîrșitul secolului al XVIII-lea Pasul Priska era poartă accesibilă pentru pedestrași și călăreți. Oficiul vamal și carantină erau pe Muntele Priska (Piricske) între obirșia Putnei și Belcina. Cei care veneau din Gheorgheni urcau Muntele Tătarului (Tatárháó) apoi coborau pe valea Putnei și prin Tulgheș ajungeau în Moldova . Vama ardeleneasca de la Priska
Tulgheș, Harghita () [Corola-website/Science/300488_a_301817]
-
000 erau arcași. În ciuda caracterului cosmopolit al membrilor Ordinului, magnații maghiari au încercat constant să limiteze influența cavalerilor nemaghiari. Prin medierea Ordinului, Sigismund va combate energic opozanții politicii sale personale. Problema de ordin militar al Ordinului era tensiunea între proporția pedestrașilor mercenari, alcătuită îndeosebi din oșteni saxoni, cehi, sârbi sau polonezi și nucleul arcașilor maghiari.
Ordinul Dragonului () [Corola-website/Science/299784_a_301113]
-
Bizanț prin Pont și pe Dunăre, Alexandru a încercat să debarce pe acel ostrov, dar nu a reușit pentru că malurile erau înalte, iar curentul fluviului rapid. Pe malul nordic al Dunării s-a adunat o armată de 10.000 de pedestrași geți și 4.000 de călăreți. Alexandru, folosindu-se de monoxilele riveranilor și burdufuri din piele umplute cu paie, trece Dunărea cu 4.000 de infanteriști și 1.500 de călăreți macedoneni și înaintează prin holdele înalte de grâu spre
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
din belșug "deoarece locuitorii zonei le foloseau la pescuitul în Istru sau când merg unii la alții pe fluviu", dar și cu ajutorul unor burdufuri umplute cu paie, Alexandru trece Dunărea noaptea, împreună cu 1.500 de călăreți și 4.000 de pedestrași, înaintează de-a lungul fluviului prin holdele de grâu și își organizează armata în două corpuri: pedestrimea care formă falanga și cavaleria pentru a apăra flancul stâng al falangei. La început geții accepta lupta în câmp deschis, dar mai apoi
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
bătălie o armată formată din soldați proveniți din Regatul Macedoniei, aliații din Tracia și Liga Corintică, această forță având conform lui Arrian, cel mai de încredere istoric care a scris despre Alexandru, 7.000 de călăreți și 40.000 de pedestrași. Conform lui Arrian, armata lui Darius avea 40.000 de călăreți și 1.000.000 de pedestrași; Diodor din Sicilia vorbește despre 200.000 de călăreți și 800.000 de pedestrași; Plutarh amintește de o armată de 1.000.000
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
forță având conform lui Arrian, cel mai de încredere istoric care a scris despre Alexandru, 7.000 de călăreți și 40.000 de pedestrași. Conform lui Arrian, armata lui Darius avea 40.000 de călăreți și 1.000.000 de pedestrași; Diodor din Sicilia vorbește despre 200.000 de călăreți și 800.000 de pedestrași; Plutarh amintește de o armată de 1.000.000 de soldați (împreună cu forțele indisponibile), deși în conformitate cu istoricul Curtius Rufus această forță avea 45.000 de călăreți
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]