360 matches
-
într-o construcție uriașă din metal și sticlă, gen seră, care s-a numit fericit Crystal Palace, după un articol publicat în Punch. Era de trei ori mai lungă decît catedrala St. Paul. Ideea a aparținut prințului-consort, iar execuția, arhitectului peisagist Joseph Paxton care construise deja la Chatsworth, proprietatea ducelui de Devonshire, prietenul lui Albert, o seră uriașă pentru specii rare, printre care Victoria Regia, un nufăr gigant importat din Africa (v. Arhitectura). S-a calculat că a fost frecventată de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
casă mare și veche, ca asta, sunt tot felul de lucruri de făcut. Și nu vreau să-l rog pe George Gammon, el Își are treburile lui În grădină. — Asta așa e, o aprobă el. Alfred Parsons, prietenul lui, pictor peisagist și specialist În decorarea grădinilor, venise cu un plan exhaustiv de Îmbunătățire a terenului de aproape un hectar de pe lângă Lamb House, care avea să Îi dea suficient de lucru lui Gammon ani de zile. Dar bănuia că acesta nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
-i chestia sinistră. Marea e la nici două sute de metri distanță, dar nici o vilă n-are vedere spre plajă. Spațiul e complet interiorizat... Mașina părăsi drumul de coastă și alunecă ușor pe alee spre intrarea În complex. Grădini amenajate de peisagiști ocupau un teren de mărimea unui mic parc municipal, dincolo de care se aflau porțile În stil maur și sediul serviciului de pază. Covoare de belșițe Înconjurau o fîntînă ornamentală; potecile de pietriș nivelat care ajungeau la ea nu păreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ca niște boluri de cerșetori. Cred că sînt sute de antene. Cel puțin la televiziune n-au renunțat. — Ascultă soarele cu alea, Charles. Așteaptă să vină un soi nou de lumină. Urmînd drumul care urca panta unui deal aranjat de peisagiști, am trecut pe lîngă un grup de case Înșiruite și am intrat În piața centrală a complexului. Parcare lîngă parcare Înconjurau un mall căptușit cu magazine și restaurante; acolo am arătat cu degetul, surprins, spre primii pietoni Întîlniți de cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Înainte ca Sf. Hubert să-i uzurpe rolul) ca figură centrală și deformator al vieții non-umane care Îl Înconjoară. Cu adevărat urmărită, hăituită și crucificată În această capodoperă ambiguă de mici proporții este natura Însăși, nu Isus. Până și marii peisagiști ai secolului al XVII-lea, cum ar fi Ruysdael, nu se apropie Îndeajuns de realitatea naturală, dacă facem o comparație Între reprezentarea dată de ei acesteia și cea a unor orașe contemporane sau a altor lucruri făcute de mâna omului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
luat fotocaina de la austrieci, s-au gândit să o distribuie și altfel decât prin cafea. Mai exact, au apelat la țesături: pânze de tablouri, coperți de cărți, chiar și perdele. Ideea, se pare, i-a aparținut lui Turner.“ „William Turner? Peisagistul?“ „Da. Cine altul decât un pictor putea să cunoască mai bine formula chimică de dizolvare a fotocainei? Un derivat al calomelului, cred unii. Economiștii i-au preluat imediat tehnica. Impregnau materialul cu substanța și rezultatul se dovedea același: citeai o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Nicolas Fouquet între anii 1658-1661. Arhitecții au fost Louis LeVau și Jules Hardouin Mansart, iar grădinile au fost realizate de André Le Nôtre. Fouquet a fost arestat la numai câteva luni după inaugurarea castelului, din ordinul regelui. Arhitecții și artistul peisagist au fost angajați de către Ludovic al XIV-lea pentru redecorarea și extinderea palatului Versailles. Utilizarea Visului lui Polifil ca sursă de inspirație pentru arhitectura castelului lui Fouquet a fost remarcată chiar de mediul artistic francez. La Fontaine, un fidel admirator
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
dintre cele mai importante lucrări arhitectonice construite în Europa la jumătatea secolului al XVII-lea și cea mai mare casă după Château de Maisons. Pentru prima dată și-au reunit forțele, alcătuind o echipă imbatabilă, arhitectul Louis le Vau, arhitectul peisagist André le Nôtre și artistul decorator și pictorul Charles Le Brun. Colaborarea dintre acești trei mari artiști s-a finalizat prin apariția unui nou stil artistic, cel al lui Ludovic al XIV-lea. Construcția a început în 1657, cu niște
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
consultanță cu privire la proiecte relevante pentru dezvoltarea urbană, manifestând o influență considerabilă în acest domeniu. Ca frecvență, este convocat lunar, având un istoric de cel puțin 60 de ani. Ca structură propriu-zisă, este alcătuit din: Șapte arhitecți profesioniști, urbaniști și arhitecți peisagiști, reprezentanți ce au cunoștințe vaste despre activitatea consiliului orașului. Spectrul chestiunilor asupra cărora se oferă consultanță variază de la proiecte majore de planificare urbană la închiderea unui lot vacant mic în centrul orașului. Consultanța presupune un dialog colegial între părțile interesate
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
1968 în revista Arta, Geta Brătescu, ea însăși ilustratoare, reia tema ilustrației din aceeași perspectivă deschisă odată cu studiul lui Frunzetti, respectiv, a statutului graficianului. Pentru Geta Brătescu ilustrația înseamnă creație în backgroundul textului literar: Ilustratorul poate pleca de la text așa cum peisagistul pleacă de la peisaj, cum portretistul pleacă de la modelul său17. În egală măsură, Geta Brătescu definește ilustrația ca operă a uitării 18, înțelegând prin uitare o formă de contemplație a sinelui, adică de autocunoaștere: Poate că ilustratorului i se cere părăsire
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
influențat de speculații cosmologice și religioase, dar și direct de considerații estetice, convenții literare și poate chiar și de schimbări fiziologice în felul lui de a vedea. *20 Sentimentul peisajului, deși influențat și de călători, de pictori și de grădinarii peisagiști, a fost schimbat de poeți ca Milton și Thomson și de scriitori ca Chateaubriand și Buskin. O istorie a sentimentelor ar fi foarte greu de scris, deoarece sentimentul este insesizabil si, în același timp, uniform. Germanii au exagerat, desigur, schimbările
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Ed. Pim, Iași, 2009. Fiind membru al unor grupuri naționale de cercetare, este autor sau coautor a peste 200 de lucrări științifice, comunicate la diferite simpozioane și congrese în țară și străinătate. Gheorghe Bălăceanu Răsplata plăcerii Ulei pe pânză, 2003 „Peisagist prin vocație el se implică spațiului,... mai presus de intuiția vizuală, pictura sa înseamnă intuiție motrice, un cântec de trecere. Panoramarea... impunând o anume propunere de înțelegere și abordare a spațiului ... Succesiunea planurilor dispuse în registre pe verticală, jocul diagonalelor
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 74, 75, 210 „Fost tapițer, Constantin Florea și-a depănat existența în cartierul „de peste șină” (din preajma gării Obor). În entuziasmul tinereții, până la căsătorie, încercase să copieze și el câteva reproduceri după peisagiști olandezi. Dar în modestia lui n-a crezut niciodată că poate face artă. Magia acestui cuvânt era prea puternică pentru a îndrăzni. Abia după pensionare, ferindu-se de orice indiscreție, a început să picteze pentru a învinge o obsesie. Fiecare
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
luminat, lumină care se revarsă peste peisaj, conferind o unitate tonală tabloului. Imaginile orașului sânt, în schimb cenușii, umbrite în lumina filtrată de clădirile înalte. Oameni nu au chipuri specifice, nici profunzime, sânt întunecați, putând fi identificați cu oricare țăran. Peisagistul, îndrăgostit de țărani și viață de la țară, reface imagini din copilărie.” (Diana Iosub, 24 ore mureșene, 6 sept. 1996) „Calitățile de excepție ale picturii lui Teodor Moraru s-au împlinit în ultima vreme nu prin avansul către spectacularul facil cât
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
stabilite în cuprinsul parcurilor dendrologice: Parcurile dendrologice sunt plantații realizate în jurul unor proprietăți, reprezentând valori de patrimoniu prin raritatea speciilor autohtone sau exotice de arbori și arbuști pe care le conțin. Multe dintre acestea au fost realizate cu ajutorul unor arhitecți peisagiști, având și o adevărată valoare artistică. a. sunt interzise tăierile arborilor de orice natură și distrugerea arbuștilor. Sunt admise măsuri igienicoculturale, dar executate numai de personal calificat; b. este interzisă shimbarea aleilor, rondurilor, boscheților, pergolelor, fântânilor arteziene și a altor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
epigrame Pilule contra devierilor de caracter, Gh. Bălăceanu, Ed. Pim, Iași, 2009. Fiind membru al unor grupuri naționale de cercetare, este autor sau coautor a peste 200 de lucrări științifice, comunicate la diferite simpozioane și congrese în țară și străinătate. „Peisagist prin vocație el se implică spațiului,... mai presus de intuiția vizuală, pictura sa înseamnă intuiție motrice, un cântec de trecere. Panoramarea... impunând o anume propunere de înțelegere și abordare a spațiului ... Succesiunea planurilor dispuse în registre pe verticală, jocul diagonalelor
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 74, 75, 210 „Fost tapițer, Constantin Florea și-a depănat existența în cartierul „de peste șină” (din preajma gării Obor). În entuziasmul tinereții, până la căsătorie, încercase să copieze și el câteva reproduceri după peisagiști olandezi. Dar în modestia lui n-a crezut niciodată că poate face artă. Magia acestui cuvânt era prea puternică pentru a îndrăzni. Abia după pensionare, ferindu-se de orice indiscreție, a început să picteze pentru a învinge o obsesie. Fiecare
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
luminat, lumină care se revarsă peste peisaj, conferind o unitate tonală tabloului. Imaginile orașului sânt, în schimb cenușii, umbrite în lumina filtrată de clădirile înalte. Oameni nu au chipuri specifice, nici profunzime, sânt întunecați, putând fi identificați cu oricare țăran. Peisagistul, îndrăgostit de țărani și viață de la țară, reface imagini din copilărie.” (Diana Iosub, 24 ore mureșene, 6 sept. 1996) „Calitățile de excepție ale picturii lui Teodor Moraru s-au împlinit în ultima vreme nu prin avansul către spectacularul facil cât
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
un peisaj nou, adaptat civilizației moderne actuale printr-o dezvoltare susținută, care să țină seama de protecția mediului și legile armoniei. Acest peisaj proiectat trebuie să aibă caractere de utilitate, de bună funcționalitate, de protecție și să fie estetic. Arhitectul peisagist este chemat să restabilească omul într-un mediu propice de viață pentru el, semenii săi și întregul ambient. Transformarea zonelor urbane în zone din beton, armături metalice, piatră și sticlă, cu zone industriale puternic poluante, cu o circulație primejdioasă, face
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
vitală chiar pentru menținerea centrului urban. Această afirmație nu este exagerată ținând cont că în numeroase orașe ale lumii, poluarea, zgomotul, excesele de temperatură, întrec limitele permise și au efect negativ asupra locuitorilor și a ambientului. Lucrarea este adresată studenților peisagiști și horticultori precum și amatorilor doritori să se inițieze în cunoașterea modalităților de folosire a plantelor lemnoase ornamentale în amenajarea spațiilor verzi exterioare. Această lucrare se dorește o mică contribuție la impulsionarea interesului pentru amenajarea spațiilor verzi, în vederea aducerii naturii în
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
veacurilor de civilizație un „bagaj” vast de informații referitoare la prețuirea elementelor naturale, a pământului, apelor, a vegetației tipice fiecărei zone. Tradiția îndelungată în crearea grădinilor a dat naștere unei adevărate arte, practicată de așa numiții grădinari și apoi de către peisagiști renumiți. Această artă a evoluat în decursul veacurilor, folosind în esență aceleași mijloace de compunere a grădinilor: elemente naturale și elemente construite, fie supuse unei discipline geometrice, fie menținute asemănător mediului natural. Arhitectura peisajului este de fapt a îngemănarea a
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
a spațiilor exterioare prin asocierea elementelor naturale de peisaj (teren, roci, ape, vegetație) cu elementele artificiale (drumuri și alei, construcții decorative și utilitare, mobilier ș.a.) în vederea îndeplinirii anumitor funcțiuni ale acestor spații verzi (după A.F. Iliescu, 2003). Formarea arhitecților peisagiști presupune cunoașterea aspectelor de cultură artistică, cu referire la: Istoria arhitecturii, Istoria artelor vizuale, Estetica, precum și o temeinică pregătire pentru conceperea și reprezentarea elementelor care compun peisajul (Geometrie descriptivă, Perspective, Desen și compoziție), dar și studiul disciplinelor de bază (Teoria
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
din linii curbe și fără frânturi, respectânduse o oarecare asemănare de forme între malurile opuse, fără însă ca ele să fie simetrice (după Negruțiu, F. 1980). VEGETAȚIA ÎN AMENAJĂRILE PEISAGERE ELEMENTELE VEGETALE ȘI ROLUL LOR ÎN COMPUNEREA SPAȚIULUI VERDE Pentru peisagist vegetația reprezintă elementul cel mai manevrabil, prin prezența atât de variată ca dimensiuni, forme, culori și posibilitățile diverse de compunere a spațiului cu ajutorul acesteia. Compunerea peisajelor cu vegetație se bazează pe efectele dominante ale arborilor și arbuștilor, cărora li se
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pe apă cu patru elefanți, agregatul ruginește, se împotrivesc anii recenți ai României, emblema la Bălteni, cîte generalizări atîtea truisme! kilometru de kilometru planuri amenajate, caroiaj din rădăcina dealului, hectare socotite, mai mult concepția de lucru, peisajul va fi interpretarea peisagistului, se mai dă o șansă de naturalizare omului înstrăinat marxist, azvîrlit existențialist, grația cromatică pe tarlale arate în negru, cenușiu, maro, lumina estetică este transcendența lumina neapropiată, să comute singurătatea păcatului cînd cerul aderă, chiar dacă este de pămînt, cenușiu de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
autoarei a îndemnat-o să încerce a oferi și imagini ale lucrărilor... sfeterisite de-a lungul anilor (mai ales, nu știu de ce, după 1995). Vedem în carte bustul lui V.I. Bejan și... nu e. După cum nu mai există nici bustul peisagistului Carmazin-Cacovschi (fostul arhitect șef al unor mari orașe: Harkov, Odesa, Ialta, Constanța, Craiova, Iași). Nu-s singurele lipsă la apel. "Circuitul bronzului în natură" a determinat, probabil, metamorfozarea unor chipuri... în altele. Cine știe care bust mai recent turnat nu tăinuiește, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]