390 matches
-
pe credincioșii simpli daco-romani. Însă o influență a venit de la instalarea, după 275, a dacilor liberi, infiltrați din teritoriile de nord-vest și din cele est-carpatice, care prin credința lor tradițională (zalmoxiană) au contribuit la întărirea rezistenței mediului rural autohton în fața penetrației religiei creștine. Au pătruns apoi elemente etnice germane, purtătoare ale culturii Sântana de Mureș, ritul funerar reflectă o diversitate de credințe și obiceiuri religioase ale exponenților acestei culturi (civilizații). Nu știm cum se desfășura liturghia, dar rezultă că liturghia euharistică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de o parte, transformarea definitivă, cel mai târziu în secolul VIII-a variantei dunărene a latinei într-o limbă, care, prin structură gramaticală și lexic de bază, se individualiza ca una neoromanică, respectiv, româna, și, pe de altă parte, începutul penetrației vocabulelor slave în limba română, în anii 800-900, secolele IX-X. În acest context, viața religioasă a populației nord-dunărene a jucat un rol excepțional. Astfel, în secolele V-VI, s-a încheiat bilingvismul și încorporarea în latinitate a celei mai mari
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
momentul diferit al formării structurilor statale și bisericești autohtone, jurisdicțiile exercitate, relațiile cu formațiunile politice vecine, tradițiile culturale. Fenomenul nu poate fi separat de biruința slavei în Biserica românească. Influența slavă masivă asupra limbii române s-a exercitat după 800-900, penetrația termenilor referitori la viața religioasă creștină a început în a doua jumătate a secolului IX, după creștinarea bulgarilor și organizarea structurii bisericești, când limba slavonă a fost recunoscută ca limbă liturgică, s-a răspândit alfabetul chirilic, s-a dezvoltat literatura
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în toponimie: Novaciul (în Gorj), în Vrancea, iar în Bucovina și Basarabia, întâlnim localități cu terminația în -ăuți: Părhăuți, Milișăuți, Colincăuți, Popăuți, Frătăuți, dar și în -ovăț, precum Volovăț, Iaslovăț, ș.a. Localități ca Tigheciu sau Tighina indică o "diagonală" de penetrație slavă. În schimb, râurile moldovenești între Siret și Nistru au denumiri turanice (Prut, Bârlad, Covurlui), ca și lacurile din sudul Basarabiei (Cahul, Ialpug, Cătlăbuga), dar Bistrița, Moldova sunt slave. În Câmpia munteană, avem nume de ape slave (Ialomița, Dâmbovița), în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
unde s-au ivit triburile nomade ale pecenegilor. Fortăreața din Insula Păcuiul lui Soare și-a păstrat însemnătatea militară, dar a încetat să mai fie bază navală, ea nu era apărată de o garnizoană specială, ci de populația locală.14 Penetrația în nordul Dunării a pecenegilor (vezi cap. X), populație nomadă de stepă, a determinat autoritățile bizantine să întărească și să adapteze sistemul de apărare al themei de frontieră Paristrion tacticii de luptă a noilor năvălitori, care își bazau atacul pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cnezatelor Haliciului și Vladimirului, la acestea adăugându-se eforturile de a le aduce sub ascultarea bisericii apusene. Ca o consecință a acestor acținui, cneazul Daniel avea să recunoască suzeranitatea regatului ungar. Dar în teritoriile baltice locuite de populații încă păgâne, penetrația politică și confesională catolică începuse încă de la sfârșitul secolului al XII-lea. Pe urmele negustorilor germani, instalați la gurile Dvinei, au apărut clericii catolici care au imprimat un sens creștin apusean supunerii localnicilor baltici, livoni, estoni, pruși. Persuasiunea însoțită de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
convertire la catolicism a populației păgâne sau ortodoxe din aria puterilor catolice. Ordinele călugărești, cisterciții și dominicanii, au desfășurat o acțiune intensă de convertire în teritoriile baltice și ruse apusene, unde mai târziu s-au constituit structuri episcopale permanente.4 Penetrația politică și confesională apuseană a întâmpinat reacția tenace a lumii ruse, care, odată cu modelul creștin bizantin, pentru viața bisericească, a preluat și amplificat latinofobia înveterată a Bizanțului. Cea mai expusă presiunii catolice a fost lumea rusă apuseană din cnezatele Halici
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
atacuri asupra cumanilor de la sud de Carpați ce primejduiau Imperiul de Constantinopol (vezi mai sus). Așa se face că pătrunderea bizantină la nordul Dunării a fost oprită încă de la sfârșitul secolului al XII-lea, după revolta vlahilor, fiind înlocuită cu penetrația ungurească, după 1200. Dar infiltrarea arpadiană la sud de Carpați (în părțile Olteniei) este mai veche decât instalarea cavalerilor teutoni; la 1210, după revolta dela Vidin, în Bulgaria apuseană, țarul Asan Borilă cere ajutor regatului ungar, iar în sprijinul său
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
valoare și definește o esență: esența magică a operei. Magic are aici înțeles de secret, profund, ceea ce este dincolo de vizibil, explicit, pe scurt: subtextul operei. La acest strat al cărții aspiră criticul, folosind limbajul figurat ca pe un instrument de penetrație. Efectele se văd, mai ales, în analiza prozei, pentru care C. manifestă, de altfel, predilecție. De reținut totuși o definiție nu prea obișnuită a poetului: „un Tartuffe al sublimului”, și o indecizie admirativă în privința poeziei: „căci ce e poezia, Dumnezeu
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
și exogenă (decelând valorile receptate din afara cuprinsului spațiului românesc, prin dialogul cultural al popoarelor și etniilor care s-au întâlnit vremelnic sau durabil, timp de secole, influențându-se reciproc sau exercitarea, prin efectele unei dominații politice ori economice, unei semnificative penetrații culturale) (Bucur, 2006: 11-12) Capitolul de față își propune să răspundă la un set de întrebări care, implicit, sunt și obiective ale cercetării de față -, corespunzător problematicii puse în discuție, și plasată în contextul ruralului românesc: * Care sunt elementele culturale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și pentru creșterea culturilor. Spre exempu, indicatorii pentru aciditatea solului pot fi controlați prin aplicarea amendamentelor calcaroase, în timp ce subsolajul poate distruge compactarea solului, poate îndepărta umezeala care permite buruienilor să crească în stratul arat. Aerarea biologică a solului, prin încurajarea penetrațiilor adânci ale rădăcinilor, folosind culturi ca lucerna, este o bună alternativă. Drenajul poate ajuta la controlul cerințelor de apă ale buruienilor precum stuful, coada calului și potbalul. Mediul natural al buruienilor poate fi deasemenea modificat prin încurajarea unei crize biologice
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
experiență tradițională care a fost destul de recent exploatată la nivelul pieselor active pentru controlul buruienilor. în al doilea rând, sunt alte efecte asociate cultivatoarelor pentru controlul buruienilor care pot ajuta la stimularea creșterii culturilor. Cultivatoarele ajută la aerarea solului, facilitează penetrația mai ușoară a rădăcinilor, crescând viteza de difuziune a nutrienților și abilitatea plantelor de ai extrage. Cultivațiile de primăvară cresc deasemenea viteza cu care suprafața solului se usucă, concomitent cu o creștere rapidă a temperaturii din sol. Ca dezavantaj al
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
diferite ramuri de activitate (Pitariu, 1996; Brate, 1996, 1998, 2001). Pe măsură ce munca dobândește noi valențe, cu accente pe încărcătura psihologică, iar peste problemele specifice muncii se suprapun și cele de natură socioeconomică și politică, stresul ocupațional „își amplifică forța de penetrație, iar consecințele sale devin devastatoare pentru persoana celui implicat nemijlocit în procesul de producție” (Pitariu, 1994, p. 2). Interesul științific și cercetările privind problematica stresului cauzat de muncă/profesie și implicațiile sale pentru sănătatea și securitatea în muncă, abordată prin
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
economic“ al acesteia 13 și multiplicarea contactelor cu alte populații și structuri politice mai ales în plan economic 14, dar și politicodiplomatic (conflicte, protectorate, patronaje, regate aliate, legături personale între generali romani și conducători locali, acordarea cetățeniei, înrolări etc.) facilitând penetrația - uneori profundă, alteori superficială - influențelor romane în unul sau altul dintre compartimentele vieții materiale și spirituale a neamurilor respective, creând, cel puțin pentru unele dintre ele, o adevărată „predispoziție psihologică“ la integrarea în romanitate; este ceea ce unii învățați au definit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
264-265. conferi elementului care practica comerțul dincolo de graniță un caracter pronunțat roman“65. Observația istoricului român a fost confirmată întocmai de cercetările din ultimul secol atât sub aspectul romanizării teritoriilor imperiale nordice, situate pe axa Rin-Dunăre66, cât și al puternicei penetrații comerciale romane, cu implicații și în alte planuri, în regiunile barbare din vecinătatea limes-ului sau chiar mai îndepărtate 67. Iată, de exemplu, situația din Germania 65 V. Pârvan, op. cit., p. 188-189. • Vezi, de exemplu, pentru romanizarea provinciilor gallo-germanice: E.M.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
îmbată de „poezia munților”, contemplă în extaz priveliștile Moldovei, fiind, ca și Calistrat Hogaș, îndrăgostit de aceste plaiuri. E însă lipsit de capacitate descriptivă. A colindat și alte țări, făcând ascensiuni, de pildă, în munții Elveției (Impresiuni de călătorie). O penetrație a fantasticului se produce în câteva nuvele (Cânele Balan, Sfântul Andrei, Andrei Florea Curcanul). Efecte insolite se percep în Hatmanul Baltag, „imitațiune după Dickens”, în colocviul eroului cu sinistra nălucă a disperării și a sinuciderii. Textul a fost prelucrat, într-
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Istoria...” este o cronică a cronicarilor, deoarece ziariștii sunt cei mai autentici eternizatori ai faptului cotidian nud, ce surprind viața cât mai detaliat și mai plină de semnificații, încărcată mai întotdeauna cu stări emoționale, ce nu-și pierd forța de penetrație, o dată cu trecerea timpului, ci dimpotrivă, exercită asupra noastră, peste vremuri, o stare nostalgică de transmigrație, de transpunere în alt timp aparținând transcendentului, empatizându-ne și copleșindu-ne aproape figurativ cu drama clipei consumată cândva. Răsfoind Istoria presei bârlădene descoperi cu emoție
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
cartea Cioran, jadis et naguère) ori prin prezentarea lui Eugen Ionescu în viața de toate zilele. Alt memorial, Cenușa zilelor (2002), acoperă, sub formă de jurnal, perioada 1997-2001, parcursă alternativ la München și București. Proză propriu-zis narativă, scurtă, de fină penetrație psihologică, cuprinde volumul Filigrane (2000). Foarte scurt, romanul Rătăcire (1995) se reduce, în fapt, la un episod de tip kafkian, având asemănări și cu proza lui Alain Robbe-Grillet. Înregistrarea minuțioasă a faptelor în desfășurare, a situațiilor traversate de protagonist, muzeograful
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
seria nebuniei culturale se Înscriu nebunia eroică, ilustrată de nebunia lui Ahile, și nebunia abandonului, reprezentată de sinuciderea Didonei. O formă intermediară, Între nebunia culturală și nebunia psihomorală, o reprezintă posesiunea demoniacă. Aceasta din urmă este legată de impresia de penetrație interioară și de posedare a individului de către diavol. Ea este un delir care apare ca o prelungire și o prelucrare tematică a unei convingeri mistico-magice. Aspectele mai sus prezentate se raportează la anumite modalități de prezentare și explicare a suferinței
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
în felul acesta vindecarea. În esența sa „arta medicală” este un act psihologic pur care constă din următoarele: a) crearea unui climat de încredere între bolnav și medicul său; b) realizarea unei comunicări deschise care să favorizeze „confidențe utile”; c) penetrația sensului simptomelor bolii de către medic; d) insuflarea bolnavului, de către medic, a încrederii în tratamentul prescris; e) susținerea voinței bolnavului de a se vindeca, prin crearea unui climat de optimism; f) cooperarea activă, pozitivă, cu familia bolnavului în actul de vindecare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
domeniu particular” al acestora. O rezolvare corectă, autentică a delimitării acestui cadru epistemic trebuie să înceapă cu o revizuire a „modului de a gândi” în sfera Științelor Umaniste. Spunem lucrul acesta întrucât asistăm la o tot mai puternică și extinsă penetrație a „modului de gândire pozitivist” în acest domeniu, fapt care modifică, într-o măsură considerabilă, cadrul epistemic. Așa cum am mai spus-o și în alte ocazii, „obiectul” Științelor Umaniste trebuie „gândit” și „înțeles”, pornindu-se în scopul acesta, de la aspectele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
umerii mei. Ea trebuie clarificată cu siguranță. Hubert devansează întrebările terapeutului, lucru care trebuie reținut pentru o a doua întâlnire cu acesta. Consecințe asupra individului Problema care se pune este aceea de a ști dacă Hubert are o anxiofobie de penetrație atunci când se apropie de ultima fază. Hubert - In sfârșit, da. Mi se pare inevitabil. Mă aflu într-o spirală a eșecului. Terapeutul - Ce faceți atunci? Hubert - Rămân la distanță. Inventez o reuniune, un mers la culcare tardiv... Mai schimb!... pentru
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
act” în ceea ce privește senzația/emoția/excitația fără inhibiție și, mai ales, nu-i permite lui Hubert să-și depășească discursul: „Nu îndrăznesc. Nu mai știu. Mi-e teamă”. Terapeutul se orientează, deci, spre un travaliu terapeutic congniv-comportamental pentru tratamentul „anxiofobiei” de penetrație: el detaliază programul de resensibilizare corporală progresivă. Hubert și Carolyn au drept sarcină să-și fixeze o întâlnire de dragoste pe săptămână pentru a schimba, timp de douăzeci până la treizeci de minute, mângâieri fără conotații sexuale (element esențial), fiecare pe
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să-mi reiau locul... Sedința 12: rezultat și comentariu privind rezolvarea comportamentului problemă Terapautul - Cum s-au desfășurat aceste două săptămâni? Hubert - In timpul ultimei ședințe, m-am temut că m-am grăbit în legătură cu convingerile mele privind regăsirea erecției fără penetrație... Astăzi, lucrurile sunt în regulă. Cred că mi-am regăsit locul, atât la propriu cât și la figurat... Am încercat de două ori, nu era rău deloc... Terapeutul - Ce ar însemna, mai bine decât „nu este rău deloc”? Hubert - Să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unic. 1948. In cazul unor probleme de incontinență urinară, pacientul consultă în prealabil un urolog sau un kinetoterapeut. Vezi capitolul 3. 0 - nu există progres; 7 = maximum de progres. Atitudine de spectator, teamă și angoasă în legătură cu actul respectiv, anxiofobie de penetrație, efecte somatice, cogniții negative permanente. Incidență asupra cuplului (ce spune și ce face femeia confruntată cu această problemă?), evitarea prietenilor și reuniunilor familiale din teama unei confruntări cu ceilalți ceea ce conduce la izolare. Fontaine și Ylieff, 1981. HTA, PSA, glicemie
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]