340 matches
-
fost folosit pentru prima oară În 1918, ca o problemă centrală sociologică, de către W.I. Thomas și F. Znoviecki, În studiile lor referitoare la comportarea țăranilor polonezi În America. Unii socotesc atitudinile ca reprezentând „o organizare mobilă de procese, emoționale, perceptuale și cognitive privind un aspect al lumii individuale”.<footnote Krech D., Crutehfield R., Theory and problems of social psychology, New York, 1948, p. 152. footnote> Allport a dat o definiție rămasă „clasică” până În prezent: Atitudinea reprezintă „o dispoziție mentală și neurologică
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Osborne, D., Ward, J., Wiggins, G., Wilcox, D. (1988), A guide to reading narratives of conflict and choice for self and voice, Harvard University Press, Cambridge, MA. Bruhn, A.R. (1985), „Using early memories as a projective technique: The cognitive perceptual method”, Journal of Personality Assessement, 49, pp. 585-597. Bruner, J. (1986), Actual minds, possible words, Harvard University Press, Cambridge, MA. Bruner, J. (1990), Acts of meaning, Harvard University Press, Cambridge, MA. Bruner, J. (1991), „The narrative construction of reality”, Critical
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
folosiți termenii în diferite contexte și îndeosebi la noțiunile care le sunt polar opuse. Problema imaginilor ține atât de psihologie cât și de studiul literaturii, în psihologie, cuvântul "imagine" înseamnă o reprezentare mintală, o amintire a unei experiențe senzoriale sau perceptuale trecute, nu neapărat a unei experiențe vizuale. Cercetările deschizătoare de noi drumuri efectuate de Francis Galten, în 1880, au căutat să stabilească în ce măsură oamenii sunt în stare să reproducă, vizual, trecutul; și au dus la concluzia că oamenii se deosebesc
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
conceptului de imagine. Tipologia imaginilor oferită de W.J.T. Mitchell (1986: 10), realizată în urmă confruntării dintre procesele verbale și vizuale ale semnificației, cuprinde cele două aspecte menționate mai sus: IMAGINE asemănare, analogie, similitudine Grafică imagini, desene Optică oglinzi, proiecții Perceptuală date senzoriale, aparente Mentală vise, amintiri, idei, utopie Verbală metafore, descrieri Echivocul semantic, care a fost observat în actul definirii imaginii, provine și din varietatea domeniilor centrate pe studiul imaginii: * epistemologia (1. semiotica tradițională și semiotica socială; 2. epistemologia transcendentala
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pe teme religioase. • schemă de interpretare este structurată pe: (1) un singur vârf (EU) din careul semiotic al relațiilor politice. (2) Rolurile tematice sunt următoarele: * agent-participant: Emil Constantinescu * co-agenți-participanți: doi studenți, mii de oameni (SAC4); umbră (SAC 4.a.) * element perceptual: Corneliu Coposu (SAC 4.a.) • schemă de predicație este centrată pe un proces cognitiv (μ: a-și aminti, a vedea, a se ruga). • schemă rezultativa este axată pe evenimente din trecut, dar care conceptual au o aspectualizare continuativa. • schemă analitică
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
valorizarea critică, ludica și utopica). 7 Peirce face distincția între un interpretant imediat, un interpretant dinamic și un interpretant final. Dacă primul tip de interpretant presupune simplă existența a unui anumit obiect, al doilea tip de interpretant implică o interacțiune perceptuală fizică, unul din cele cinci simțuri fiind activat. Interpretantul final se realizează prin abilitatea ființei umane de a realiza o semioza infinită, prin activarea imaginației. 8 Modelul hegemonic a fost amplificat de reprezentanții Școlii de la Frankfurt și cei ai Școlii
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
este așteptat, și care este relevant pentru acțiunea desfășurată. Fig. 1 arată care este localizarea filtrului pentru cele 2 teorii. Stadiul de stocare senzorială este considerat cel mai "periferic", implicând codificarea stimulilor fizici în impulsuri neuronale, în timp ce stadiul de analiză perceptuală este interpretat ca fiind un proces de abstractizare preliminară a unor forme simple de stimulare (ex. perceptarea unghiurilor drepte, a verticalității, etc.) Broadbent vedea analiza perceptuală și stadiile ulterioare ca necesitând atenția, în timp ce Deutsch & Deutsch, Treisman și Norman au privit
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
cel mai "periferic", implicând codificarea stimulilor fizici în impulsuri neuronale, în timp ce stadiul de analiză perceptuală este interpretat ca fiind un proces de abstractizare preliminară a unor forme simple de stimulare (ex. perceptarea unghiurilor drepte, a verticalității, etc.) Broadbent vedea analiza perceptuală și stadiile ulterioare ca necesitând atenția, în timp ce Deutsch & Deutsch, Treisman și Norman au privit analiza perceptuală ca fiind automatică (nu cere atenție), cu necesitatea atenției în stadiile ulterioare. Așadar, aceste teorii sunt asemănătoare, diferența constând în localizarea filtrului de-a
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
interpretat ca fiind un proces de abstractizare preliminară a unor forme simple de stimulare (ex. perceptarea unghiurilor drepte, a verticalității, etc.) Broadbent vedea analiza perceptuală și stadiile ulterioare ca necesitând atenția, în timp ce Deutsch & Deutsch, Treisman și Norman au privit analiza perceptuală ca fiind automatică (nu cere atenție), cu necesitatea atenției în stadiile ulterioare. Așadar, aceste teorii sunt asemănătoare, diferența constând în localizarea filtrului de-a lungul lanțului de procesare. Teoria atenției a lui Keele (1973) plasa "gâtul sticlei" chiar mai spre
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
textelor 1 1 0,5 1 - - Aptitudinea numerică Calcul matematic Raționament matematic 1 1 1 Aptitudinea spațială Imagini mintale - transformări Orientare spațială Generare de imagini 1 1 0,5 1 - Aptitudinea de percepție a formei Constanța formei Perceperea detaliilor Analiza perceptuală complexă 1 1 1 1 - - Abilități funcționărești Testul de abilități funcționărești 1 1 Rapiditate în reacții Timp de reacție simplu Timp de reacție în alegere Timp de reacție al memoriei 1 1 1 - - Capacitatea decizională Capacitatea decizională 1 În tabel
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a măsurii în care fiecare subordonat este acceptat de către ceilalți (ACT); cunoașterea distribuției rolurilor în grup (CDR); gradul de discriminare perceptivă interpersonală (DPI), respectiv a măsurii în care liderii surprind diferențele existente între persoanele cu care interacționează; corelarea și integrarea perceptuală (CIP), respectiv măsura în care categoriile perceptive ale liderilor sunt organizate într-un sistem coerent. Pentru dimensiunea cognitiv-informațională se obțin astfel 11 indicatori (variabile) pentru fiecare subiect. 4.2. Dimensiunea motivațional-aptitudinală 1) Motivația pentru conducere. Unul dintre elementele de noutate
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
anume problema podurilor din Königsberg. Treptat, metoda sistemică își face simțită prezența în științele umaniste. Brentano începe cercetările de psihologie experimentală, care l-au condus la definirea pe baze sistemice a relației dintre subiect și obiect, Wertheimer stabilește principiile organizării perceptuale care-l conduc apoi la formularea psihologiei Gesteltastiste, adică a psihologiei percepției formelor, dezvoltată ulterior de Kohler și Koffka. Deja, la începutul sec. XX, oamenii de știință realizaseră importanța stabilirii de interdependențe reciproce și corelații între fenomene și procese, ceea ce
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cazul conflictului asupra alegerii uneia din mai multe strategii), în timp ce realitatea funcționează mai încet și cu mai puțină certitudine (ibidem, p. 6). # Autorii sunt conștienți și de o limită a definiției lor. Știm, spun ei, că definind conflictul în termeni perceptuali lăsăm deschisă posibilitatea ca o parte să creadă că există un conflict de interes, în timp ce cealaltă parte să nu creadă. Numai că, arată ei în continuare, o parte trebuie să se înșele, deși, oricum, probabil va acționa în conformitate cu propriile percepții
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
biunivocă. Proprietatea cardinală a numărului nu mai este acum perturbată de componenta spațială. Când conceptul de număr ajunge în stadiul formal, corespondența unu la unu se păstrează chiar și atunci când componenta spațială intervine ca factor perturbator (schimbarea poziției ), iar baza perceptuală a corespondenței dispare. Această capacitate se formează ca efect al învățării dirijate, la 6 - 7 ani. În acest stadiu, copilul este capabil să vizualizeze deplasarea inversă a mulțimii de pătrate, așa încât să poată realiza perceptiv corespondența biunivocă a celor două
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
biunivocă. Proprietatea cardinală a numărului nu mai este acum perturbată de componenta spațială. Când conceptul de număr ajunge în stadiul formal, corespondența unu la unu se păstreză chiar și atunci când componenta spațială intervine ca factor perturbator (schimbarea poziției), iar baza perceptuală a corespondenței dispare. Această capacitate, numită de J. Piaget ,, conservare numerică”, se formează ca efect al activității dirijate, la 6 - 7 ani. În acest stadiu, copilul este capabil să vizualizeze deplasarea inversă a mulțimii de pătrate, așa încât să poată realiza
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
un nume este asociat cu o persoană dată, este imposibil să auzi numele fără experiența imaginară a caracteristicilor fizice ale acelei persoane (Bandura îl dădea ca exemplu sugestiv pe președintele Richard Nixon!). Cercetările indică faptul că, în cursul observării, fenomenele perceptuale tranzitorii produc o îndurare relativă, imagini de recuperare de secvențe modelate de comportament. Mai târziu, reinvestirea mediatorilor imaginari servește drept ghid pentru reproducerea de răspunsuri potrivite. Al doilea sistem reprezentațional, care probabil pledează pentru viteza notabilă a învățării observaționale și
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
the White Rot”, Journal of Comparative Psychology, nr. 7, pp. 117-127. Wasserman, L. (1968), Discrimination Learning and Development of Learning Sets in Autistic Children, teză de doctorat nepublicată, University of California, Los Angeles. Wertheimer, M. (1938), „Laws of Organizations in Perceptual Forms”, în W.D. Ellis (ed.), A Source Book of Gestalt Psychology, Paul Kegan, Trubner, Londra. Wertheimer, M. (1944), „Gestalt Theory”, Social Research, nr. 11. Wertheimer, M. (1959), Productive Thinking, Harper & Row, New York. PARTEA A II-ATC "PARTEA A II‑ A
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
special de baza existențială și de motivația actului narativ. Ele sînt decisive pentru problema "credibilității" lucrurilor care au fost narate. Opoziția "perspectivă", pe de altă parte, presupune controlul procesului aperceptiv pe care cititorul îl realizează pentru a obține o imagine perceptuală concretă a realității ficționale. Pe lîngă această reglare a percepției realității ficționale și a orientării spațio-temporale a cititorului în această lume, conceptul "perspectivă" influențează, de asemenea, alegerea anumitor zone și întîmplări din lumea ficțională în vederea prezentării. Opoziția "perspectivă" face distincția
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
doilea dintr-una externă. În esență, opoziția perspectivă internă perspectivă externă servește la descrierea modului în care înțelegerea cititorului legată de lucrurile narate este reglată prin intermediul categoriilor de percepție spațiale și temporale. Perspectiva internă reflectă o anumită afinitate cu clasa perceptuală a spațiului, iar cea externă cu aceea a timpului. În consecință, perspectivizarea în sens spațial devine mai importantă în cazul perspectivei interne decît într-acela al perspectivei externe. Relația dintre persoane și lucruri în spațiu și observația sau descrierea lor
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cognitiv al naratorului nu sînt, de regulă, tematice sau rămîn subordonate schemei de tip "și apoi" care domină maniera narativă. Cu alte cuvinte, doar în cazul perspectivei interne devine perspectivizarea semnificativă din punct de vedere semiotic. Relațiile spațiale și limitarea perceptuală a cunoașterii legate de lumea narată devin mai semnificative pentru cititor. În acest sens, contrastul dintre perspectivism și aperspectivism este de asemenea inclus în opoziția perspectivă internă-perspectivă externă. Distincția dintre punctul de vedere al "cunoscătorului" (al subiectului percepției) și acela
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
protecție naturală. Morfologia terestră și clima reprezintă de altfel, pentru domeniul arab, elementele fizico-geografice cu ponderea cea mai consistentă în economia proiectului de mediu natural, având contribuția cea mai pregnantă în forjarea imaginii generale a peisajului de deșert fierbinte, asociate perceptual spațiului arab. Dacă în alte spații geografice, hidrografia și vegetația dau nota caracteristică unor regiuni întinse ori contribuie semnificativ la conturarea peisajelor respective (precum în bazinele Congo și Amazon), în arealul arab elementele hidrografice și cele biogeografice, dimpotrivă, dau nota
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
când favorizează apariția maximului pluviometric de tip mediteraneean. Zonarea climatică și trăsăturile climatice de ansamblu se individualizează preponderent pe criteriul pluviometric și mai puțin pe cel termic, deficitul de pluviozitate fiind fenomenul ce dă nota caracteristică a peisajului și imaginea perceptuală de întindere aridă a spațiului arab. a. Cea mai mare parte a spațiului din peninsula arabă și din Sahara este cuprins în limitele climatului tropical arid, cu un regim pluviometric caracterizat prin precipitații rare și reduse cantitativ (sub 100 mm
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
ar fi vorba de halucinații ; s-ar putea totuși ca unii romancieri să posede capacitatea, frecventă la copii, dar rară mai târziu, de a avea imagini eidetice (care nu sunt nici post-imagini, nici imagini ale memoriei, fiind totuși de natură perceptuală, senzorială). După părerea lui Erich Jaensch, această capacitate este simptomatică pentru modul special în care artistul integrează perceptualul și conceptualul. El păstrează și dezvoltă o trăsătură arhaică a rasei : el își simte și chiar își vede gândurile. *4 O altă
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
dar rară mai târziu, de a avea imagini eidetice (care nu sunt nici post-imagini, nici imagini ale memoriei, fiind totuși de natură perceptuală, senzorială). După părerea lui Erich Jaensch, această capacitate este simptomatică pentru modul special în care artistul integrează perceptualul și conceptualul. El păstrează și dezvoltă o trăsătură arhaică a rasei : el își simte și chiar își vede gândurile. *4 O altă trăsătură atribuită uneori scriitorului - și mai ales poetului - este sinestezia sau asocierea percepțiilor senzoriale provenite de la două sau
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
convinge sunt determinate de cunoașterea de către profesor a fiecărui executant, cât și grupa ca un tot Întreg, bazate pe analiza situațiilor pedagogice și rezultatele activității sale. Astfel, abilitățile gnostice sunt legate de procesele de percepție și se bazează pe abilitățile perceptuale, ceea ce Înseamnă abilitatea de a urmări, de a observa erorile În timpul efectuării exercițiilor fizice. Abilitățile de a convinge includ capacitatea de a se folosi de literatura științifică (pedagogică, psihologică etc.), capacitatea de a desfășura cercetări elementare și analizarea acestor rezultate
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]