338 matches
-
lui Gottfried Habenicht, cunoscut etnomuzicolog german de origine română și a lui Ion Taloș, autor al unor lucrări importante în domeniul folclorului literar, a apărut la Cluj, în editura Argonaut, partea de cântece românești a colecției originale. din colecția Treufest Peregrin, cuprinde o varietate neașteptată de texte poetice aflate în circulație orală în mediul urban al românilor bănățeni și oferă imaginea intereselor culturale ale unei populații citadine, situate, în acel moment al istoriei, în afara teritoriului național. Repertoriul cântăreților timișoreni includea piese
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
Căci pe româna națiune/ O duseși la periciune./ Nu privi la apăsare,/ Ci scapă de subjugare,/ Refren: Măi române, măi." "Deșteaptă-te române" era un alt cântec cu circulație intensă în zonă, inclus și el în antologia semnată de Treufest Peregrin. Nu se știe cu exactitate până în ziua de azi cine a fost autorul lucrării. Cum numele este în mod evident un pseudonim, Gottfried Habenicht a întreprins o investigație pentru a identifica persoana care se ascunde în spatele numelui. La capătul ei
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
ᗰi mărturie ortodoxă, Baia Mare, 2001, p. 322-325. 9 · Pictură religioasă din Transilvania - document de istorie românească, în Logos. Arhiepiscopului Bartolomeu al Clujului la împlinirea vârstei de 80 de ani, Editura Renaᗰterea, Cluj-Napoca, 2001, p. 398-402. · Grigore Rănite - un pictor craiovean peregrin în Transilvania, în Arta românească, artă europeană. Centenar Virgil Vătășianu, Editura Muzeului ᘠării Criᗰurilor, Oradea, 2002, p. 173-180. · Sub zodia Vătășianu, în Sub zodia Vătășianu. Studii de istoria artei, Ed. Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2002, p. 7-10. · Biserică de lemn - credinᘰă
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
mondial până în anul 1944 când este rănit și se întoarce în Brașov. La sfaturile mamei sale, pentru a nu cădea în mâinile Armatei Roșii se refugiază în Germania. Neadaptându-se acolo, rămânând mereu bârsan și sas, Werner Horvath devine un peregrin al cărui scop în viață este opera lui Friedrich Mieß. Astfel, începând din anul 1956 a adunat toate manuscrisele și materialele publicate de către unchiul său și a recuperat o mulțime de lucrări de pictură ale acestuia. A întreprins o amplă
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
Unul dintre primii învățați europeni care au studiat magnetismul a fost Pierre de Maricourt ("Petrus Peregrinus"), savant medieval ce l-a avut ca discipol pe Roger Bacon și care a scris, în 1269, un tratat remarcabil asupra magneților: "Epistola Petri Peregrini de Marincourt ad Sygerum de Foucaucourt, militem, de magnete". Studiile sale au anticipat folosirea busolei. Introducerea conceptului de câmp magnetic i se datorează lui Faraday.
Câmp magnetic () [Corola-website/Science/311639_a_312968]
-
nemțește Konigsberg (dealul regelui). În limba latină satul purta numele „Măgura regia”. Din puținele documente istorice reiese că satul Crihalma există în 1490, cănd fusese dat că feud unui nobil ungur Tetros de Kopan. Satul este deasemenea pomenit și în "„Peregrinul transilvan”" al lui I.C. Drăgușanu în 1835: “ înaintea mea este Țara Oltului, ca o grădină măreață, întinsă, țărmuită de Carpații Fagarașului și de malul ardelean, formând râpă dreapta a Oltului la Măgura Regia (Crihalma) până la Tamum (Tălmaciu). Satul e pomenit
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
ne poartă cu gândul la ansamblurile dispărute odată cu ctitoriile de lemn de la Sălciua de Jos, Sălciua de Sus și de la altele asemenea lor, cât și la venirea zugravilor, semnați, în anul 1741, în proscomidia de la Râmeț, cât și a altora, peregrini de la sudul munților". (Bibliografie: Biserici de lemn. Monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, 1987) Constatându-se o gravă deteriorare a acoperișului bisericii vechi, dar mai ales a turnului, prin anii 50, în lipsa unui preot în sat, turnul bisericii a fost
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
oraș frumos, bogat, populat și puternic, cu străzi drepte tăiate de la un capăt al orașului la celălalt de pâraie care curg prin tot orașul spre marele folos al locuitorilor și totodată spre desfătarea ochilor privitorilor, iar Giovanni Botero, un alt peregrin italian contemporan cu cel de mai sus, consideră că Sibiul era cel mai mare oraș din Transilvania, Clujul cel mai populat, iar Bistrița cel mai frumos. Dacă în anul 1533 erau înregistrate un numar de 16 bresle, la mijlocul secolului al
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
1976); "File de acatist" (1981); Anamneze" (1984); "Imn Eminescului în nouăsprezece cânturi" (1992); "Poezie religioasă românească modernă" (1992). La acestea se adaugă volumele de proză și de eseuri: "Greul Pământului" (1982), "Rotonda plopilor aprinși" (1983), albumul "Cerurile Oltului" (1990), "Amintirile peregrinului Apter" (1991), romanul exotic "Străinii din Kipukua" (1979) și multe altele. Este prezent în: "Streiflicht - Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik" (81 rumänische Autoren), - " Lumina piezișă", antologie bilingvă româno-germană, de Christian W. Schenk cuprinzând 81 de autori români, Dionysos Verlag 1994
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
Caragiale și Paul Zarifopol. 1905-1912, București,1935; Opere, I-IV, introd. Silvian Iosifescu, București, 1959-1964 (în colaborare cu Al. Rosetti și Liviu Călin), Scrisori și acte, pref. edit., București, 1963; St. O. Iosif, Poezii, pref. edit., București, 1939; Ion Codru-Drăgușanu, Peregrinul transilvan, București, 1942. Traduceri: Stendhal, Lucien Leuwen. Roșu și alb, București, 1962; Sainte-Beuve, Portrete literare, introd. Savin Bratu, București, 1967 (în colaborare cu Pompiliu Constantinescu). Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, VII, 58-59, VIII, 237-238; E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, îngr. Gabriela
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
era un cetățean complet (civis optimo jure) (ceea ce indică, desigur, că existau și cetățeni incompleți, civis minuto jure). Ceea ce ne interesează pe noi Însă este faptul că, de la edictul lui Caracalla din 212, străinii, cu condiția să fie oameni liberi (peregrinii, beneficiari ai civitatis donatio), pot să devină cetățeni. După cum remarcă Schnapper, „romanii ș...ț au dat naștere ideii că, În principiu, cetățenia este deschisă și are vocație universală” (Schnapper, 2000a, p. 15). Dar, din nou, să ne ferim și de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
lui Clistene nu Îi privesc. În sfârșit, modelul roman inventează un statut juridic al străinului, situație mai puțin politică decât cea a străinilor În raport cu Atena. Imperiul este cel care poartă și spada, și balanța dreptății: dreptul roman, dreptul latin, dreptul „peregrin”. Chestiunea egalității politice nici nu se mai pune, pentru că există o ierarhie a statutelor. Însă istoria romană a tins, În special prin intermediul edictului lui Caracalla (212-213 d.Hr.), să confere cetățenia tuturor locuitorilor Imperiului. Aceasta a fost situația În care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
poetul trebuie să le trăiască departe. Numai că după ce ai plecat dincolo de țară, de casă și de pămînt printre străini întorcîndu-te, vezi țara ca un salut de lumină, casa ca o măsură a păcii, pămîntul ca o bucurie a ființei. Peregrinul nu pleacă decît pentru a se întoarce și, întorcîndu-se, învață a trăi, a spune, a face și a muri". Prin această grilă, criticul de la Paris își va manifesta excelența în perceperea poeziei. Fin ironist, va încondeia cu aplicație marxizarea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
într-o peșteră de lângă localitatea Ioan Corvin din județul Constanța. Părăsită în câteva rânduri din cauza vitregiilor istoriei, peștera a fost resfințită între anii 1943- 1944 și iar părăsită până după 1989, când a fost repusă în funcție cu circuite de peregrini români și străini. Sunt altfel de configurări, cu un conținut sporit de devoțiune spre sacru, care să contrabalanseze presiunile alarmante ale profanului din modernitatea cotidiană. Multe secole, informațiile religioase au circulat în limbile greacă, latină și slavonă, cunoscute de preoții
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
autorului, propunându-și o surprindere a ei cu toate aspectele și caracteristicile sale. În romanul „Ultimul spectacol fără acrobat (Editura Eminescu, 2010), pe fondul atmosferei unui circ ambulant, este descrisă o poveste de dragoste care sfârșește în dramă. Romanul „Himera Peregrinului” (Editura Mașina de scris, 2012), surprinde debutul în profesie al unui tânăr absolvent de facultate venit să își ia postul în primire, prezentând toate inconvenientele la care este supus și care caracterizează o epocă ostilă intelectualului.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93394]
-
au desfășurat astfel. În sala aproape neîncăpătoare, după cuvântul doamnei președintă Elena Monu a vorbit prof. Elena Popoiu, textul cuvântării fiind publicat în „Academia Bârlădeană” nr. 3/2009, pag. 7, cu titlul Noi pagini de călătorie prin vâltoarea vremii”. Nonagenarul peregrin Alexandru Mânăstireanu merge mai departe: la trei ani de la prima parte-prima carte, a apărut, la editura ieșeană PIM, al doilea volum memorialistic, care reia nu doar titlul ci și firul narativ al celui apărut în 2006. Primele 100 de pagini
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
și tu că noi din nedreptafi? Apleaca-ti fruntea rece langa-a mea, Eu nu mai am în ceruri nici o stea. Cărarea mi se pierde în pământ. Azi sunt și mane poate nu mai șanț. Mă duc în altă lume peregrin. De-acolo nu se știe de-o să vin... Mă doare mai gorune, că te las În lumea asta singur, de pripas. Dar cine știe? Poate ne-ntalnim: Eu pumn de lut, tu cruce-n țintirim...
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile Posteuca () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93274]
-
cu cei care îl prețuiesc. În aceeași tematică se înscrie volumul Cântece de pe spada Iancului (2002), care prezintă în plus contextul social și cultural în care s-a realizat Maria Tudor, solistă reprezentativă a muzicii populare din Țara Moților. În Peregrin prin Siberia (2001) D. P. relatează o călătorie întreprinsă în anul 2000 în regiunea Omsk din Siberia pe urmele bunicului său, prizonier acolo timp de două decenii, după primul război mondial. Descrierea locurilor, oamenilor și a mediilor alternează cu reveniri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
sănii, Timișoara, 1996; Tot ce am pe suflet, Baia Mare, 1996; La Țebea cerul este tricolor, Timișoara, 1997; Octavian Goga și mesianismul, Timișoara, 1998 ; Domnul Eminescu sosește iarna, Timișoara, 2000; Lacrimă de taragot (Viața romanțată a lui Luca Novac), Timișoara, 2000; Peregrin prin Siberia,Timișoara, 2001; Cântece de pe spada Iancului, Timișoara, 2002; Orfeu s-a născut în Banat (Viața romanțată a lui Ion Luca Bănățeanu), Timișoara, 2003. Ediții: Virgil Birou, Răzbunarea lui Stolojan, Timișoara, 1997. Repere bibliografice: Eugen Dorcescu, Nicolae Danciu Petniceanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
înarmat cu ustensilele de lucru ale slavistului (ce îi asigurau pătrunderea în „bibliotecile” culturilor vecine), P. a abordat marile teme ale istoriei culturii românești - vechea literatură românească de expresie slavă, cronicarii ce au scris în slavonă sau în română, umaniștii peregrini, înstăpânirea limbii române în cultură -, a stăruit asupra elementelor care alcătuiesc „emblema culturală” românească a timpului vechi, s-a străduit să deslușească acele tensiuni secrete - puse în valoare de raporturile cu spațiile culturale circumvicine românilor - care au asigurat mersul spiritului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
stăruind apoi să-i ațintească pe aceștia, năsâlnice, hapsâne și distante, ca babele cărturărese, prin orbitele chioare ale ferestrelor. Doar de pe prispa dughenei lui Mariusache Patru-Dește (singura coșmelie iluminată acceptabil, de o reclamă șuie, de neon) străbăteau, către cei patru peregrini, niște inconfundabile acorduri muzicale sacadate, de manea neaoșă, dâmbovițeană. Descărcată și ea gratuit, de pe net! Pe Avocat îl podidi a mia oară râsul, la vederea numelui pompos al stabilimentului (nume devoalat cu ostentație, de firma-reclamă luminiscentă) și care nu se
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
teatrale, aceste scrieri, înrudite tematic și ca tonalitate cu versurile, sunt mai mult descărcare sufletească, semnalând o criză de vârstă. Un mic delir metaforic, mimând prețios „viziuni baroce”, exhibă însemnările de călătorie - Frânturi („Gândul nostru”, 1922) și Din ziarul unui peregrin („Patria”, 1937). Copleșit de „beția de frumos” din muzeele Dresdei, dar nu numai, emotivul izbucnește în plâns, atunci când nu îi vine să cânte. O manieră poetizantă până la diluție edulcorează „arlechinada închipuirilor”. Ar fi putut să intereseze aici „histrionul ascuns în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
1937). Copleșit de „beția de frumos” din muzeele Dresdei, dar nu numai, emotivul izbucnește în plâns, atunci când nu îi vine să cânte. O manieră poetizantă până la diluție edulcorează „arlechinada închipuirilor”. Ar fi putut să intereseze aici „histrionul ascuns în sufletul peregrinului”, dacă autorul ar fi fost în stare să dea cât de cât relief ideii că lumea e o scenă. SCRIERI: Din romanul unei vieți, pref. N. Condiescu, Craiova, [1900]; Raze de lună, Craiova, 1905. Traduceri: Robert Blatchford, Primejdia germană, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
literară, v. 11, 2000, nr. 38, p. 9-12. [121] VLASIE CĂLIN, (ed.). Excursiunile noastre în literatură, artă, filosofie. Pagini ale elevilor Liceului de Științe ale Naturii, Brașov, Pitești, Paralela 45, 2000, 199 p. [122] ZALIS, HENRI; BADIA, SILVIU, Scriitori români peregrini: traiectorii literare în timp și spațiu. București, Universal Dalsi, 2000, 332 p. [123] ZUGUN, PETRU, Funcțiile sintactice ale pronumelui reflexiv, Convorbiri didactice, XI, 2000, nr. 34, p. 35-38. 2001 [1] ABECEDAR / Valeria Cristici, Tudor Marin, Olivia Cioacă, Irina Iordan, - București
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și Machiavelli, Cluj-Napoca, 2002; Ziua zilelor, pref. Constantin Cubleșan, Gelu Neamțu, Cluj-Napoca, 2002. Ediții, antologii: Aforismele și textele lui Brâncuși, pref. Marin Sorescu, Craiova, 1980; Brâncuși, cioplitorul în duh, Iași, 2001; Brâncuși și Transilvania, Cluj-Napoca, 2001; Lazăr Morcan, Viziunile unui peregrin, pref. edit., Cluj-Napoca, 2002 (în colaborare cu Ion Arcaș). Repere bibliografice: Aurel Sasu, Aventura cunoașterii, TR, 1974, 31; C. Stănescu, „Clodi Primus”, LCF, 1974, 32; Ion Lungu, Un prozator original și talentat, TR, 1975, 20; Voicu Bugariu, Familiaritate exagerată, LCF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]