148 matches
-
înalte în Școala „Ștefan Bârsănescu” Propunere de programă pentru consilierea de grup clasa a III-a Argument Necesitatea introducerii acestui opțional derivă din complexa configurație a nevoilor elevilor înalt abilitați: self-concept-ul, multipotențialitatea, supreexcitabilitatea, dotarea în cazul fetelor, supradotarea emoțională, subrealizarea, perfecționismul. Orele de consiliere desfășurate în camera de resurse urmă resc dezvoltarea personală, educațională și socială a elevilor înalt abilitați, atenuarea problemelor cum ar fi: discrepanța dintre abili tatea lor intelectuală și nivelul dezvoltării afective, percepțiile so ciale ale asemănărilor și
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
și specifice riscuri la care aptitudinile inte lectuale înalte predispun, în contexte educaționale și microsociale neadecvate sunt: decalajul dintre dezvoltarea cognitivă / intelectuală și cea emo țională; nesincronizarea dezvoltării intelectuale și psihomotorii; dificultăți de socializare; solitudine; dificultăți de personalitate; inhibiția intelectuală; perfecționismul; depresia succesului; raportul excelență intelectuală / responsabilitate morală. Pentru a determina modalități de intervenție a părinților pentru a-și sprijini copiii în depășirea dificultăților cu care se confruntă ne propunem dezbaterea următoarelor aspecte: Ce este imaginea de sine și cum o
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
sunt responsabilitatea, dorința de a fi informat/tă, perseverența, originalitatea, independența, trăsături care au reieșit și din răspunsurile la cele două chestionare. Chestionarul de personalitate reflectă de asemenea meticulozitate, o prudență deosebită și standarde înalte și chiar o tendință către perfecționism, tendință relevată și de tine atunci când ai menționat frica de eșec și teama de a lua decizii greșite, cel puțin în ce privește alegerile importante din viață. Deși în contrast cu aceste calități, apetitul pentru aventură relevat de profilul intereselor sugerează mai degrabă o
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
sinopsis al metodelor cantitative și calitative utilizate în cercetarea culturii organizaționale și asupra cărora avem date legate de validitate, fidelitate sau corelații. Organizational Culture Inventory OCI183 are 12 scale (umanism, afiliere, rezultate, self-actualizare, acord, convenționalitate, dependență, evitare, opoziție, putere, competiție, perfecționism). Aceste scale reflectă un model circular bazat pe intersecția a două dimensiuni: sarcină-relații și securitate-satisfacție și se axează pe comportamente care înlesnesc plierea individului la organizație și gradul de realizare a expectanțelor colegilor. Itemii 120 sunt evaluați pe o scală
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
crimă și pedeapsă, dar tot printre primele din clasă am rămas...”. Expresia „crimă și pedeapsă” evidențiază Încă o dată duritatea părinților, reacția lor fiind o dovadă a expectanțelor foarte stricte și elevate pe care le aveau de la propria fiică, victimă a perfecționismului lor. Datorită pretențiilor acestora În materie de performanță școlară, dar și a complexului de inferioritate pe care l-a dezvoltat În legătură cu aspectul său fizic („... eu În copilărie eram slabă, chiar slabă, acuma am 1,68 m și 51 kg... dar
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
sufletești. Trăim într-o cultură a productivității și performanței. Să FACI, este singurul slogan și cel mai important pentru ca viața noastră să aibă sens. Această pasiune socială, care transformă timpul într-un animal sălbatic ce trebuie domesticit, ia adesea forma perfecționismului sau a lui MAI MULT {I MAI BINE, iar acesta este unul dintre relele epocii noastre moderne. Am constatat că în spatele acestei hiperactivități aparente se ascunde adesea o teribilă angoasă a vidului, impresia că viața ar fi fără sens dacă
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
se puteau Întâmpla atâtea -, dar aceasta mergea foarte bine. Cât de chipeș arăta Alec În veșmântul sobru, preoțesc! — Florile parcă sunt adevărate, spuse dra Hanbury. — Dar sunt adevărate! râse Florence. Cresc În ghivece micuțe și trebuie udate zilnic. Doamne ferește, cât perfecționism! — Cum ți se pare piesa? — Până acum, mi se pare minunată. Spectatorii de la galerie și din fundul sălii erau ceva mai puțin entuziasmați de primul act decât cei din staluri și din lojele frontale. Ar fi preferat mai multă acțiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
leadership, abilități de învățare Probleme de tip opozițional Alte comportamente: izolare, profil atipic Probleme de conduită Alte probleme care pot fi evaluate astfel (scale de sindromuri) Alte probleme care pot fi evaluate astfel Anxietate/depresie Anxietate sau timiditate Izolare/depresie Perfecționism Acuze somatice Probleme sociale Probleme sociale Acuze psihosomatice Probleme de gândire Probleme de familie Probleme de atenție Probleme emoționale Comportament caracterizat prin încălcarea regulilor Probleme cognitive Comportament agresiv Probleme de conduită Introversiune totală Probleme de controlare a furiei Extroversiune totală
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
dedicat acestora, distresul și gradul de afectare a vieții cotidiene. Scala multidimensională pentru anxietatea la copii (The Multidimensional Anxiety Scale for Children, MASC; March, 1997) 8-19 ani Aceste scale și subscale se referă la simptomele fizice (tensionate / somatice), evitarea rănirilor (perfecționism / coping anxios), anxietatea socială și separare / panică. Programul de monitorizare a fricii la copii (Fear Survey Schedule for Children - Revised, FSSC-R; Ollendick, 1983) 7-18 ani Este vorba de cinci scale pentru fircă: frica de eșec / de critică, frica de necunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
acestor ritualuri și reguli. De multe ori, cei din jur nu observă acest lucru și consideră că micuții sunt mai înceți. Uneori, copiii ce suferă de tulburare obsesiv-compulsivă au rezultate școlare slabe din cauza preocupărilor pe care le au sau a perfecționismului lor. Piacentini, Bergman, Keller și McCracken (2003) au constatat că aproape 50% dintre acești copii au declarat că au probleme mari acasă, la școală și pe plan social. Din punct de vedere școlar, probleme pun concentrarea și temele de casă
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de a nu deveni gras; percepția greșită asupra formei corpului și absența a trei cicluri menstruale consecutive (amenoree). Adesea, anorexicii au impresia că sunt mai puternici dacă își pot controla dorința de a mânca. Alte caracteristici sunt: sentimentul de ineficiență, perfecționismul, inhibarea emoțiilor și a spontaneității, modul de gândire rigid și o nevoie puternică de a controla influențele din mediu. În mod inerent, conceptul de sine și stima de sine sunt practic sinonime cu imaginea fizică la aceste persoane. Anorexicii văd
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
tulburărilor de nutriție” (Eating Disorder Inventory - 2, EDI-2, Garner, 1991), un instrument de autoevaluare care vizează caracteristicile psihologice și comportamentale asociate de obicei cu bulimia și anorexia. Există șase subscale: dorința de suplețe, bulimia, nemulțumirea legată de aspectul fizic, ineficiență, perfecționism, lipsa de încredere în oameni, sensibilitatea interoceptivă și fricile vârstei adulte. Intervenție și tratament în cazurile de anorexie nervoasă Intervenția medicală Având în vedere complicațiile fizice grave ce pot apărea, este foarte important ca, în cazurile de tulburări de nutriție
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Diege & Gilroy, 1996). Componentele programelor cognitive vizează conștientizarea tulburării de alimentație, stabilirea unor obiective și atitudini corespunzătoare în ceea ce privește greutatea, asocierea anumitor privilegii cu atingerea obiectivelor, supravegherea comportamentelor alimentare de către un adult (pentru a se evita eliminarea), stimularea conștientizării gândirii dezadaptative (perfecționism, gândire negativă), învățarea unor tehnici de relaxare și concentrarea asupra prevenirii recidivei. În plus, sesiunile terapeutice individuale se vor concentra și asupra factorilor de stres psihosocial (familie, copii de aceeași vârstă) și a tratamentului comorbidităților (cum ar fi anxietatea sau
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
se axează asupra unor preocupări cotidiene, cele mai frecvente fiind: familia și viața de familie; relațiile; munca și studiul; bolile sau leziunile; starea materială. Printre alte motivații ale grijilor în tulburarea anxioasă generalizată se mai numără: problemele legate de viitor; perfecționismul și teama de eșec; teama de o evaluare negativă din partea celor din jur. Este clar că persoanele care suferă de tulburare anxioasă generalizată își fac griji mai ales pentru evenimente îndepărtate în timp (spre deosebire de cele din viitorul apropiat) și puțin
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
este să vă întrebați care sînt avantajele și dezavantajele acestui mod de gîndire. Dacă vă vine în minte un alt mod de gîndire la fel de valid care să prezinte mai multe avantaje, de ce să-l alegeți pe cel care are dezavantaje? Perfecționismul sau încercarea de a face totul la timp este o temă comună a neliniștii în tulburarea anxioasă generalizată. Avantajele nevoii de a face totul cît mai bine tot timpul Dezavantajele efortului de a face totul cît mai bine tot timpul
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
contribuim la proliferarea formelor de existență, cunoaștere și putere pe care cei din jur le consideră, pur și simplu, de la sine înțelese. În același timp, ne previne McKerrow, nu trebuie să înțelegem scepticismul lui Foucault ca pe o formă de perfecționism intelectual, înregimentat într-o "structură normativă particulară"710. Pe de altă parte, criticismul permanent al lui Foucault nu trebuie confundat nici cu anarhismul: "pur și simplu, nu privilegiază nici una dintre opțiunile pe care analiza le oferă spre considerare"711. Într-
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
faptul că teatrul își afișează teatralitatea. Astfel, dimensiunea estetică a teatrului acestei perioade depășește dimensiunea să socială, reprezentând elocvent universul mental al timpului. Teatrul de la începutul Republicii a Treia se caracterizează prin căutarea formelor dramaturgice noi, refuzul efectului teatralității, a perfecționismului tehnic și a rupturii dintre literatura și dramaturgie. Doi creatori care au anumite interferente cu estetică naturalista sunt dramaturgul Henry Becques și regizorul André Antoine. În cele mai bune comedii "serioase" ale sale, Henry Becques (Leș Corbeaux, 1882 și La
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
N. Findlay, op. cit., p. 120. 99 Vezi Alice Ambrose, „Ludwig Wittgenstein: A Portrait“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 2, pp. 270-271. 100 M. Drury, „Gespräche mit Wittgenstein“, în op. cit., p. 197. Un comentator a făcut o observație interesantă asupra rațiunilor perfecționismului stilistic al autorului Cercetărilor filozofice. Wittgenstein era în căutarea simplității și naturaleței. „El dorea ca această preocupare să nu poată fi recunoscută în opera lui filozoficăă Elaborarea trebuia să treacă în culise, să nu fie vizibilă pentru cititor.“ (Joachim Schulte
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
arată mai ales presiunea deosebită la care erau supuși servitorii curții regale, forțați să servească un număr mult prea mare de invitați. De asemenea, onoarea de a lucra pentru Regele Soare era transformată într-o datorie de conștiință, în care perfecționismul ocupa primul loc. „... Gourville i-a spus domnului Monsieur le Prince despre acest lucru, iar Monsieur Prințul a urcat în camera lui Vatel și i-a spus: «Vatel, totul merge bine; niciodată nu a fost ceva mai frumos decât cina
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
logică etc. Dar această etapă nu trebuie să fie prea lungă, iar publicarea nu trebuie amânată sine die, pe motiv că nu e perfectă. Niciodată o lucrare omenească nu va fi perfectă, deci nu trebuie să devenim victime ale unui perfecționism exagerat. Revizuirea poate Însemna mutarea unui paragraf sau pasaj de la un capitol la altul, operație care se face extrem de simplu, cu ajutorul calculatorului. Corectura cea mai eficientă este cea făcută pe un text printat, căci inadvertențele, greșelile de orice natură devin
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și sănătoasă, dar că ea nu trebuie să degenereze în obsesie a reușitei. Ea ne încurajează să ne autodepășim, respingând totodată fantasma unei vieți nelimitate"; ea ne îndeamnă "să lucrăm la perfecționarea personală, fără să ne lăsăm prinși în capcana perfecționismului, să ne acceptăm slăbiciunile și insuficiențele"; să acceptăm ca de la sine înțeles faptul că suntem failibili, finiți, imperfecți (Lacroix, 2009, p. 157). Înțelegem faptul că într-o lume a hiperconcurenței, a hipertehnologizării, a hiperindividualismului, a turbo capitalismului (Schrenk, 2010, p.
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
considerată ca o personalitate cu trăsături psihastenice, - a fi considerată ca o personalitate cu trăsături de caracter anal și comportamente tiranice exercitate de individ asupra lui însuși și asupra anturajului acestuia. Caracteristicile personalității de tip compulsiv sunt următoarele: indecizia și perfecționismul, atașamentul excesiv de muncă, aptitudinea limitată de a exprima emoțiile tandre și călduroase, exigență față de ceilalți pe care-i obligă să se supună la propria lor manieră de a gândi și de a acționa. G. Personalitatea pasiv-agresivă Caracteristic pentru acest tip
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a compulslunilor pot fi grupate în următoarele categorii (A. Green): - teme religioase, sacrale sau metafizice, - teme morale, - teme de puritate și de protecție corporală, - teme de protecție față de pericolele exterioare, - teme de ordine și simetrie, - teme de precizie și completudine (perfecționism), - teme legate de scurgerea timpului. Din punct de vedere psihopatologic, această tematică bogată poate fi sintetizată în următoarele forme de tulburări clinice: - fobia de contact, de atingere, sau délire de toucher, - nebunia îndoielii (folie du doute) sau remușcarea intelectuală, - obsesii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obsesională În general, autorii sunt de acord în a accepta existența a trei tipuri de personalitate obsesională. Acestea sunt următoarele: - personalitatea de tip psihastenic, caracterizată prin introspecție, scrupulozitate, sentiment de neîndeplinire, - personalitatea de tip obsesiv-compulsiv caracterizată prin îndoială, reținere emoțională, perfecționism, reificări repetate, - personalitatea de tip anal caracterizată prin ordine, parcimonie, încăpățânare. 6) Nevroza ipohondriacă Termenul a fost creat de Hipocrate. Boissier de Sauvage (1770) a denumit această afecțiune ca pe o „halucinație a omului privind propria sa sănătate”. J.P. Falret
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
N. Findlay, op. cit., p. 120. 99 Vezi Alice Ambrose, „Ludwig Wittgenstein: A Portrait“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 2, pp. 270-271. 100 M. Drury, „Gespräche mit Wittgenstein“, în op. cit., p. 197. Un comentator a făcut o observație interesantă asupra rațiunilor perfecționismului stilistic al autorului Cercetărilor filozofice. Wittgenstein era în căutarea simplității și naturaleței. „El dorea ca această preocupare să nu poată fi recunoscută în opera lui filozoficăă Elaborarea trebuia să treacă în culise, să nu fie vizibilă pentru cititor.“ (Joachim Schulte
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]