275 matches
-
cultură a fasolei, cu deosebire în jurul marilor orașe unde se găsesc spații de depozitare. Descriere. Adultul are corpul oval, de 3,0 - 3,5 mm lungime și 1,7 -1,9 mm lățime, de culoare brună-ruginie sau brună-cenușie, acoperit cu perișori scurți aurii, curbați spre partea anterioară. Capul este negru, protoracele este îngust, de formă conică. Femurele posterioare sunt prevăzute la partea inferioară cu câte trei spini, dintre care, unul mai lung și doi mai scurți. Elitrele sunt prevăzute cu striuri
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
prevăzute la partea inferioară cu câte trei spini, dintre care, unul mai lung și doi mai scurți. Elitrele sunt prevăzute cu striuri longitudinale și pete galbene dreptunghiulare și nu acoperă complet pigidiul. Abdomenul este galben- roșcat. Corpul este acoperit cu perișori de culoare albicioasă pe torace, verzui pe elitre și cenușii pe partea ventrală (fig. 50 a). Masculul este mai mic decât femela, deosebindu-se de aceasta prin forma pigidiului, ce prezintă o adâncitură largă, în timp ce la femelă este întreg. Oul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
întreg. Oul este oval, de 0,6 mm lungime și 0,3 mm lățime, de culoare albă. Larva neonată are 0,6 mm lungime și 0,2 mm lățime. Corpul este alungit, cu trei perechi de picioare, prevăzute cu numeroși perișori. Larva matură este apodă,eucefală, de 4,0 - 5,0 mm lungime, având corpul curbat, de culoare albăgălbuie, iar capsula cefalică brun-roșcată (fig. 50 b). Pupa este alb-gălbuie, de 3,5 - 4,0 mm lungime. Biologie. Iernează ca adult în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
are corpul oval, de culoare galbenă, palid, cu ochii roșii. Larva matură are 0,7 - 0,8 mm lungime, corpul este turtit și sclerificat, de culoare verde-palid, prevăzut lateral cu o serie de spini scurți, iar dorsal cu 15 - 25 perișori albicioși. Biologie și ecologie. În condiții de seră musculița albă evoluează în tot cursul anului, iar în solarii și câmp, numai în timpul perioadei de vegetație. Întreg ciclul de evoluție al insectei se desfășoară pe partea inferioară a frunzelor, unde la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
continentele, de la câmpie și până la munte. În țara noastră se întâlește pretitudindeni, frecvent producând pagube la culturile de ciuperci (Ionescu, 1951). Descriere. Adultul are corpul de 1,3 - 1,5 mm lungime, de culoare cenușie-albăstruie și acoperit cu pete și perișori scurți. Ghearele picioarelor cu un singur dinte la bază. Furca (aparatul de sărit) este bine dezvoltată. Spinii anali sunt scurți. Larva este asemănătoare cu insecta adultă, la eclozare corpul de culoare albă și cu pete negre, iar după câtva timp
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
am cunoscut. Și l-am aruncat La un mal surpat Era nalt bărbat Nalt și sprâncenat... Așa l-am văzut Și l-am cunoscut. Fețișoara lui Spuma laptelui, Ochișorii lui Două mure negre 'ntinse pe pământ Ne-atinse de vânt... Perișorul lui Pana corbului. Murgulețul lui Vânăt porumbac Cu stea albă-n cap. Frâul calului Țeasta smeului Doi șerpi încordați De gură-ncleștați. Așa l-am văzut Și l-am cunoscut. Dunăre Dunăre, Drum fără pulbere Și fără făgaș Inima-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
durata mitică, a prezentului fără timp. În Titești, Vâlcea, cântecul minunat este intonat la fântână, după o pregătire rituală, specifică mai ales incursiunilor eroice: „Când fu joi de dimineață,/ Ileana de dimineață se scula,/ Cetină, cetioarele!/ Mijlocul și-l încingea,/ Perișorul pieptăna,/ Pe ochi negri se spăla,/ La icoane se-nchina,/ Vedrița-n mână și-o lua,/ La fântână se ducea”. În contextul acestei resimțiri mistice a momentului premarital, acțiunea împărătesei liniștite de răspunsul fecioarei se transformă în ajutor năzdrăvan: „- Nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lei pe an pentru carte îi foarte greu. Și iaca eu strâng. Și el mi-a spus: "Iorga-i un nebun ". A fi nebun, da la țărani le place cum scrie el. Iar în grădina școalei am 6755 de merișori și perișori unii altoiți, alții nu. Și nu-s ascuțiți la rădăcini și înfipți în pământ, ca pentru inspecție, ci au rădăcini și frunze și unii și înfloriți și vor face și fructe. Apoi elevii tăi nu știu gramatică nici de feli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu viteză scăzută În nord, sezonier, adică iarna În zona temperată, respectiv permanent cu viteză mare În zona ecuatorială, asociațiile stabilite Între rădăcinile plantelor și microorganisme, adică micorizele, capătă aspecte specifice. Astfel, În nord, la plante relativ primitive, lipsite de perișori absorbanți la nivelul rădăcinilor, aceste micorize sunt atașate extrem de strâns, patrunzând și făcând corp comun cu țesuturile plantei; și, amintind că astfel de asociații se realizează Între anumite specii de plante, respectiv microorganisme, adică Într’un mod cât se poate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
iarna, respectiv orice plantă poate profita de solul oxidat, vara, fără ca microorganismul să se poată opune. În zona ecuatorială, la plante relativ evoluate, relația cu microorganismele este mai laxă, acestea din urmă marginindu-se doar să adere la rădăcini. Evident, perișorii absorbanți, la care aceste plante au dreptul evolutiv, dispar. Coincidența condițiilor redox cerute de plantă și microorganism În situația unei temperaturi ridicate, nu pretinde relațiile strânse În cadrul asociației pe care le-am arătat pentru extremul nord, dar susține activitatea paralelă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
amenințările lui funeste. Mă căuta acolo unde sfârșea pământul învelit al orașului. Pândea la hotarele orașului, care erau poate și hotarele copilăriei mele: pe tejghelele de beton ale pieței de zarzavaturi, acolo unde niște muntence bătrâne vindeau piersici amărui cu perișorul cenușiu, cât nuca de mici. Fructele semănau cu pielea de pe obrajii lor - niște babornițe de piersici. Moartea pândea în parcuri când frunzele foarte tinere, ușor roșietice ale aleilor cu plopi miroseau a odăi de bătrâni. Moartea de culoarea cerii pândea
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
sprijinindu-mi greutatea corpului numai În vârful degetelor. Îmi arăt) și cum s) Îmi relaxez gâtul Înțepenit trasând cu capul, pe rând, forma celor nou) cifre. Își prepar) singur propriile amestecuri de ulei de migdale, de m)sline și de perișor. Își scoate pantofii și se așaz) În spatele meu pe canapea pentru a-mi reașeza vertebrele la locul lor. Este plin de respect, din punct de vedere profesional este detașat, acord) o atenție maxim) oaselor și mușchilor ț)i, iar când
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
diferite modalități de ornamentare a pânzeturilor. Astfel, efecte decorative deosebite se obțineau prin îmbinarea firelor de natură diferită, de exemplu lâna sau borangicul, cu bumbac, învrâstăturile și alesătura cu mâna fiind procedeele folosite în acest scop. Prin intercalarea bumbacului (sacâz, perișor, bumbăcel) în urzeala țesăturii de lână se obținea așa-numita „pânză cu margine” sau „în drugi”, iar în cazul țesăturii de mătase pânza „în fâșii”. Folosind acest fir și în bătaia (băteala) țesăturii respective, rezulta pânza denumită în „cadril” sau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
peri scurți. De o parte și de alta a știrbiturii mediane se află câte 2 peri alungiți. Mandibulele mai scurte decât la Leptomastax, marginea lor internă prezintă un dințișor ascuțit situat antemedian. Baza mandibulelor lățită spre interior fiind prevăzută cu perișori fini și deși. Palpii maxilari asemănători cu Leptomastax, cu articolul terminal mai scurt, de formă ovală. Mentumul transvers, trapeziform. Primele 2 articole ale palpilor labiali au aproximativ aceeași lungime, ambele prezintă câțiva țepi scurți, iar articolul terminal este subțire și
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Măicuță bătrână, Cu brâul de lână, Din ochi lăcrimând, Pe câmpi alergând, Pe toți întrebând Și la toți zicând: “Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel, Tras printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui; Mustețioara lui, Spicul grâului; Perișorul lui, Peana corbului; Ochișorii lui, Mura câmpului?” Tu, mioara mea, Să te-nduri de ea Și-i spune curat Că m-am însurat Cu-o fată de crai, Pe-o gură de rai. Iar la cea măicuță Să nu spui
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sufletească deoarece ea, femeie din popor, cunoaște semnificația stelei căzătoare și a nuntirii cu natura și și-ar da seama de adevăr. Lirismul covârșitor din acest ultim episod este susținut stilistic prin folosirea din abundență a diminutivelor "ciobănel", ''fețișoarâ". "mustăcioară", "perișor", "ochișori', "măicuță", "drăguță", a comparațiilor metaforice clin descrierea portretistică a ciobanului, prin reluarea alegoriei moarte-nuntă, în final, și prin folosirea unei seni de gerunzii în rimă: "lăcrimând", "alergând", "intrebând". "zicând' care sugerează un lung geamă! dureros. Sentimentele și /zbuciumul sufletesc
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
al mamei sale grijulii și se întrupează din jalea acesteia, căci numai o mamă poate să creioneze cu sufletul, cu inima ei, o astfel de minune: "Mândru ciobănel,/ Tras printr-un inel/ Fețișoara lui,/ Spuma laptelui,/ Mustăcioara lui,/ Spicul grâului/Perișorul lui,/ Pana corbului,/ Ochișorii lui,/ Mura câmpului". Descrierea portretistică de mare artă este realizată cu ajutorul unor expresii comparativ-metaforice ai căror termeni denumesc elemente ce aparțin fie mediului natural, fie celui țărănesc sau îndeletnicirii eroului. La aceste procedee artistice se adaugă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
realizată cu ajutorul unor expresii comparativ-metaforice ai căror termeni denumesc elemente ce aparțin fie mediului natural, fie celui țărănesc sau îndeletnicirii eroului. La aceste procedee artistice se adaugă epitetul "mândru", folosit în inversiune și cele cinci diminutive ("ciobănel 1', "fețișoara", "mustăcioara", "perișorul", "ochișorii") care sporesc gingășia și frumusețea acestei minuni vii și dau profunzime dragostei materne. Baciul apare asemenea unui Făt-Frumos al basmelor noastre, însușirile sale fizice fiind prezentate direct, dar acestea le presupun și pe cele morale deoarece "frumusețea fizică este
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cunoscută; valorile obținute în condițiile metodei reprezintă în același timp și mărimea activității transhidrogenazelor (Păunescu et al, 1988). 66 Impuritățile din propolis sunt alcătuite din fragmente de țesuturi vegetale de la mugurii plantelor din care a fost recoltat de către albine, din perișorii de pe corpul albinelor și din impurități mecanice încorporate în propolis în timpul recoltării lui din stup de către apicultor (Andrițoiu, 2005). 67 Ceara reprezintă al doilea component al propolisului și are o dublă origine: ceara vegetală recoltată de albine de pe mugurii copacilor
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
260 334 1.926 14. Litcov 700 - 700 15. Lunca 1.070 - 1.070 16. Maliuc 452 137 315 17. 6 Martie 1.050 - 1.050 18. Obretin I 2.683 375 2.308 19. Obretin II 617 617 - 20. Perișor 1.350 - 1.350 21. Periteasca 1.709 - 1.709 22. Popina 6.400 224 6.176 23. Rusca 2.615 - 2.615 24. Sarinasuf 590 - 590 25. Stipoc 1.344 - 1.344 26. Tauc 331 18 313 27. Topraichioi
LEGE nr. 82 din 20 noiembrie 1993 (*actualizată*) privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109311_a_110640]
-
de la km 5 până la insulele Sacalin, ocolind prin est și sud insulele Sacalin, până la extremitatea lor sud-vestică, la sud-vest, de o linie convențională între extremitatea sud-vestică a insulelor Sacalin până la zona Mocirla și în continuare de tarimul marin, până la cherhanaua Perișor, la vest de canalul Perișor, de la cherhanaua Perișor până la confluenta cu canalul Tarita. Limită nord-vestică este reprezentată de canalul Tarita, până la confluenta cu canalul Crasnicol, de canalul Crasnicol până la confluenta cu canalul Palade, de canalul Palade până la confluenta cu canalul
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
Sacalin, ocolind prin est și sud insulele Sacalin, până la extremitatea lor sud-vestică, la sud-vest, de o linie convențională între extremitatea sud-vestică a insulelor Sacalin până la zona Mocirla și în continuare de tarimul marin, până la cherhanaua Perișor, la vest de canalul Perișor, de la cherhanaua Perișor până la confluenta cu canalul Tarita. Limită nord-vestică este reprezentată de canalul Tarita, până la confluenta cu canalul Crasnicol, de canalul Crasnicol până la confluenta cu canalul Palade, de canalul Palade până la confluenta cu canalul Buhaz, de canalul Buhaz până la
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
est și sud insulele Sacalin, până la extremitatea lor sud-vestică, la sud-vest, de o linie convențională între extremitatea sud-vestică a insulelor Sacalin până la zona Mocirla și în continuare de tarimul marin, până la cherhanaua Perișor, la vest de canalul Perișor, de la cherhanaua Perișor până la confluenta cu canalul Tarita. Limită nord-vestică este reprezentată de canalul Tarita, până la confluenta cu canalul Crasnicol, de canalul Crasnicol până la confluenta cu canalul Palade, de canalul Palade până la confluenta cu canalul Buhaz, de canalul Buhaz până la confluenta cu canalul
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
Dranov și al canalelor de rectificarea a brațului Sfântu Gheorghe până la canalul Buhaz-Zaton și apoi, în continuare, incluzind Ostrovul Mare, până la Marea Neagră zona de tampon marină; - la sud, canalul Buhaz-Zaton, canalul Buhaz, canalul Palade, canalul Crasnicol, canalul Tarita până la canalul Perișor; - la vest, canalul Dranov până la priză cu brațul Sfântu Gheorghe. 3.6. Saraturi-Murighiol (5 ha) Protejează zona cu regim de protecție integrală cu același nume și este formată dintr-o bandă având lățimea de 10 m în jurul lacului. 3.7
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
3690 mp"; - poziția nr. 564 (coloana 3) va avea următorul cuprins: "Corp clădire II, structură zidărie portantă, planșeu grinzi lemn, acoperiș șarpantă+tablă, Sc = 104 mp, St = 479 mp"; - poziția nr. 570, coloana 3, care va avea următorul cuprins: "Str. Perișor, nr. 2, structură zidărie portantă, planșeu grinzi lemn, acoperiș șarpantă+tablă, Sc = 430 mp, St = 1650 mp"; - poziția nr. 574, coloana 3, care va avea următorul cuprins: "Str. A. I. Cuza, nr. 7, clădire I (P+1), structură zidărie portantă, planșeu
HOTĂRÂRE nr. 1.974 din 16 noiembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.348/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Buzău, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Buzău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164648_a_165977]