118 matches
-
o eroare mai mică de 30%. 11. În imagine se dau două fotografii ale lunii, luate cu același aparat de fotografiat, cu același telescop, plasat în același loc pe Pământ. Prima fotografie a fost facută când luna se află la perigeu iar cealaltă când ea s-a aflat la apogeu. Folosind aceste imagini, determinați excentricitatea orbitei Lunii. Estimați intervalul minim de timp necesar între momentele în care se pot obține aceste două fotografii. 2. Fiecare participant a fost obligat să arate
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
1977. 27. Mishima, Yukio, "The Sailor Who Fell from Grace with the Sea" (“Marinarul alungat de valuri”), Traducere de John Nathan, New York: Knopf, 1965; London: Secker & Warburg, 1966; Tokyo: Tuttle, 1967; Harmondsworth: Penguin Books, 1970; New York: Berkley Pub., 1971; New York: Perigee Books, 1980. 28. Mishima, Yukio, "The Sailor Who Fell from Grace with the Sea", "The Temple of the Golden Pavilion", "Confession of a Mask" ("Marinarul alungat de valuri"), ("Templul de Aur"), ("Confesiunile unei măști"), Traducere de John Nathan, Ivan Morris
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
1974; New York: Pocket Books, 1974. 40. Mishima, Yukio, "The Temple of the Golden Pavilion" ("Templul de Aur"), Traducere de Ivan Morris, London: Secker & Warburg, 1959; New York: Knopf, 1959; Tokyo: Tuttle, 1959; New York: Avon Books, 1959; New York: Berkley Pub., 1971; New York: Perigee Books, 1980. 41. Mishima, Yukio, "The Testament of a Samurai" (“Testamentul unui samurai”), Traducere de Michael Gallagher, în “Sports Illustrated”, 1, 1971, p. 24-27. 42. Mishima, Yukio, "Thermos Bottles" (“Sticle de termos”), Traducere de Edward Seidensticker, în “Japan quarterly”, 9-2
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
Stories”, New York: New Directions, 1966, p. 43-58. 43. Mishima, Yukio, "Thirst for Love" (“Sete de dragoste”), Traducere de Alfred H. Marks, London: Secker & Warburg, 1969; New York: Knopf, 1969; Tokyo: Tuttle, 1970; New York: Berkley Pub., 1970; Harmondsworth: Penguin Books, 1978; New York: Perigee Books, 1980. 44. Mishima, Yukio, "Three Million Yen" (“Trei milioane de yeni”), Traducere de Edward Seidensticker, în “Japan quarterly”, 9-2, 1962, p. 190-200; în “Death in Midsummer and Other Stories”, New York: New Directions, 1966, p. 30-42. 45. Mishima, Yukio, "Three
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
mai mică decât Soarele (pe bolta cerească, în acest caz ne referim la dimensiunea aparentă și nu la dimensiunea reală), și deci majoritatea eclipselor centrale sunt eclipse inelare. Doar atunci când Luna este ceva mai aproape de Pământ decât în medie, aproape de perigeu, avem parte de o eclipsă de Soare totală. Luna orbitează în jurul Pământului în aproximativ 27,3 zile. Această perioadă este cunoscută drept "luna siderală". Însă, în timpul unei luni siderale, Pământul a înaintat și el în mișcarea sa de revoluție; făcând
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
apoapsis, apocentru sau apapsis. O linie dreaptă trasă prin periapsis și apoapsis este linia apsidelor. Pentru anumite obiecte astronomice există denumiri specifice pentru "periapsis" și "apoapsis", formate din prefixul peri-, respectiv apo- și următoarele sufixe: Cei mai utilizați termeni sunt perigeu si apogeu, care se referă la orbitele din jurul Pământului și respectiv "afeliu" (punctul cel mai depărtat de Soare de pe orbita unei planete, a unei comete etc.) și "periheliu" (punctul în care o planetă sau o cometă, aflate în mișcare în jurul
Orbită (astronomie) () [Corola-website/Science/304248_a_305577]
-
la fel. Sovieticii au trebuit să aștepte 92 de minute pentru a auzi primele „bipuri”: deschiderea antenelor Sputnikului s-a făcut când satelitul era deja în afara ariei de recepție a semnalului. Plasat pe o orbită ale cărei altitudini inițiale ale perigeului și apogeului erau de 225 și respectiv 947 km, "Sputnik 1" efectua o revoluție în 96 de minute. Dar slaba altitudine a perigeului său l-a făcut să piardă din altitudine până la un apogeu de 600 km, la 9 decembrie
Sputnik 1 () [Corola-website/Science/319535_a_320864]
-
era deja în afara ariei de recepție a semnalului. Plasat pe o orbită ale cărei altitudini inițiale ale perigeului și apogeului erau de 225 și respectiv 947 km, "Sputnik 1" efectua o revoluție în 96 de minute. Dar slaba altitudine a perigeului său l-a făcut să piardă din altitudine până la un apogeu de 600 km, la 9 decembrie 1957.După ce a făcut de orbite în jurul Pământului și a parcurs circa 70 de milioane de kilometri, Sputnik 1 a intrat în atmosfera
Sputnik 1 () [Corola-website/Science/319535_a_320864]
-
zile siderale, un obiect astronomic va traversa meridianul de două ori: o dată, la culminația superioară, atunci când este la cel mai înalt punct (apogeu), așa cum se vede de pe Pământ, și o dată la culminația inferioară, adică la punctul său cel mai jos (perigeu). De multe ori, prin culminație se înțelege culminație superioară. Culminația unui obiect, măsurată în grade la apogeu, este: unde este λ este latitudinea observatorului și δ este declinația obiectului. În general, soarele este vizibil la culminația superioară (la amiază) și
Culminație () [Corola-website/Science/319766_a_321095]
-
nu apun niciodată față de locul observatorului, sunt numite stele circumpolare. Următoarele trei exemple ilustrează toate cele trei cazuri, în funcție de latitudinea observatorului și declinația corpului ceresc. I) Obiectul se află deasupra orizontului și la culminația superioară (apogeu) și la culminația inferioară (perigeu): este circumpolar, adică |declinația + latitudinea |> 90°(de exemplu, în cazul în care valoarea absolută a declinației este mai mare decât colatitudinea, în emisfera corespunzătoare). III) Obiectul este sub orizont, chiar și la culminația superioară, adică în cazul în care | declinatie
Culminație () [Corola-website/Science/319766_a_321095]
-
sub orizont, chiar și la culminația superioară, adică în cazul în care | declinatie - latitudine |> 90 ° (de exemplu, dacă, în valoare absolută, declinația este mai mare decât colatitudinea, în emisfera opusă); III) Culminația superioară (apogeul) este deasupra orizontului, iar cea inferioară (perigeul) este sub orizont, astfel încât corpul ceresc răsare și apune zilnic. Al treilea caz se aplică pentru obiectele din acea parte a cerului plin egală cu cosinusul latitudinii (la ecuator, și se aplică pentru toate obiectele, cerul rotindu-se în jurul liniei
Culminație () [Corola-website/Science/319766_a_321095]
-
cerul rotindu-se în jurul liniei verticale). Primul și al doilea caz se aplică pentru fiecare jumătate de cer rămasă. Timpul de la o culminație superioară (un apogeu) la alta este de aproximativ 24 de ore, iar de la un apogeu la un perigeu, de aproximativ 12 ore. Mișcarea Pământului pe orbita sa și mișcarile proprii și improprii ale corpului ceresc pot afecta perioada de timp dintre culminațiile succesive ale unui corp ceresc. Din cauza mișcărilor proprii și improprii ale Soarelui, o zi solară (timpul
Culminație () [Corola-website/Science/319766_a_321095]
-
a detectat un „întuneric”, obiectul se rostogolea într-o orbită înclinată la 79° față de ecuator, cu o perioada orbitală de 104.5 minute. Orbita sa a fost, de asemenea, foarte excentrică, cu un apogeu de 1.728 km și un perigeu de numai 216 km. În 1973 scriitorul scoțian Duncan Lunan a analizat date de la cercetătorii de radio norvegieni, ajungând la concluzia că a produs o diagramă stelară subliniind totodată calea către Epsilon Boötis, o stea dublă în constelația Boarul. Ipoteza
Black Knight (satelit) () [Corola-website/Science/332556_a_333885]
-
într-o singură zi Echinocțiul de primăvară 2015, coincide cu Superluna și cu eclipsa de Soare. Trei evenimente astronomice rare - o eclipsă de Soare, o super-Lună și echinocțiul de primăvară - vor avea loc vineri, 20 martie. Super-Luna - sau luna la perigeu - este un fenomen care apare atunci când Luna plină (sau Luna nouă) ajunge pe orbita sa la cea mai mică distanță față de Terra și apare mult mai mare decât în celelalte nopți. În general, se produc între trei și șase super-Luni
GOOGLE. Echinocțiul de primăvară, marcat printr-un logo special by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102219_a_103511]
-
SUPER LUNA 2016. Fenomenul de Super-Lună se produce atunci când Luna plină este la perigeu (cel mai apropiat punct de Pământ al orbitei sale eliptice), rezultatul fiind o noapte cu o Lună mai mare și mai strălucitoare decât de obicei. Deși această Super-Lună este cu 15% mai mare și cu până la 30% mai strălucitoare decât
SUPER LUNA 2016. Cinci lucruri inedite despre fenomenul spectaculos () [Corola-website/Journalistic/104780_a_106072]
-
Pământul, Luna și Soarele sunt aliniate între ele, iar atracția gravitațională exercitată de Lună și de Soare acționează concertat asupra oceanului terestru. Conform revistei Sky & Telescope mareea a fost, în medie, cu 5 centimetri mai ridicată din cauza Lunii aflate la perigeu. La sfârșitul acestui an pot fi observate trei fenomene de Super-Lună. Un astfel de eveniment a avut loc în luna octombrie, super-Luna din noaptea de 14 noiembrie este a doua, iar a treia super-Lună va avea loc la 14 decembrie
SUPER LUNA 2016. Cinci lucruri inedite despre fenomenul spectaculos () [Corola-website/Journalistic/104780_a_106072]
-
observarea ploii de meteoriți Geminide. Strălucirea Lunii va reduce vizibilitatea meteoriților de cinci până la zece ori și astfel spectaculoasa ploaie Geminide va trece mai mult neobservată. Chiar pentru cei care au mai văzut astfel de fenomene de Lună plină la perigeu, super-Luna din noaptea de 14 noiembrie este cea mai strălucitoare din 1948 și până în prezent, iar conform NASA următoarea super-Lună de o strălucire similară se va produce abia la 25 noiembrie 2034. Lunile pline se produc atunci când Soarele, Pământul și
SUPER LUNA 2016. Cinci lucruri inedite despre fenomenul spectaculos () [Corola-website/Journalistic/104780_a_106072]
-
la suprafața selenară. Din când în când se produce însă o astfel de aliniere perfectă iar rezultatul este o eclipsă totală de Lună. SUPER LUNA 2016. Luna va ajunge cel mai aproape de Pământ, evenimentul având loc ultima dată în 1948. Perigeul Lunii va avea loc la ora13.23, însă fenomenul va fi observat în timpul nopții. Următoarea dată când va putea fi observată va fi în 2034.
SUPER LUNA 2016. Cinci lucruri inedite despre fenomenul spectaculos () [Corola-website/Journalistic/104780_a_106072]