544 matches
-
în țara noastră, în Europa și în Statele Unite ale Americii și continuând cu cele mai recente reglementări ale asistenței sociale în România. În lipsa unei periodizări în literatura de specialitate a dezvoltării sistemului românesc de asistență socială, autorul optează pentru o periodizare specifică, aducând în discuție o serie de elemente mai puțin cunoscute ale tradiției asistenței sociale românești. Istoria asistenței sociale în Statele Unite ale Americii, chiar dacă nu foarte îndelungată, este privită prin prisma dezvoltării sale spectaculoase, sistemul actual fiind clasat de autor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Fiind vorba despre un proces, continuitatea a fost o cerință intrinsecă, chiar dacă, În mod firesc, evoluția de ansamblu nu a putut exclude treptele, dar și perioadele de flux și reflux. Fără a ne propune o Înregistrare a tuturor Încercărilor de periodizare a emigrației române către America și Canada, amintim, bunăoară, că, la Începuturile celui de-al doilea deceniu al secolului XX, Ioan Podea considera că abia după 1880 putem vorbi despre evoluția emigrării ca un proces istoric. Însă, la acea dată
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
scăzut, cum era și de așteptat, dar caracterul general al emigrației nu a diferit de cel de dinainte de 1939. O abordare detaliată a acestui val de emigrare va impune, probabil, unele subdiviziuni cronologice, reclamate de rațiuni ce țin de orice periodizare, precum și eventuale nuanțări interpretative. Scopul demersului nostru nu este unul analitico-exhaustiv, ci numai de punere În temă, astfel Încît nu dorim să intrăm În detalii sau să avansăm eventuale judecăți de valoare. „The Third Wave”, cel În care se Încadrează
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Paris, Washington și, la data apariției cărții, New York, unde se afla În calitate de consilier cultural al ambasadorului Franței În SUA. Buhler expune, cinematografic, „creșterea și descreșterea” personajului ales, comunismul, cu ajutorul unor decupaje cronologice previzibile, delimitate de schimbarea deținătorilor vizibili ai puterii. Periodizarea pare ușor deductibilă din orice istorie a comunismului est-central-european: al Doilea Război Mondial, cucerirea puterii, stalinismul, comunismul național, modernizarea, implozia. SÎnt secvențe ce ar putea fi regăsite oriunde În fostul „lagăr socialist” dacă nu ar fi Însoțite de nominalizările poloneze
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Novăceștii, a cărei publicare i-a fost refuzată de Academia Română. Din materialele primite publică în 1859 două broșuri, una cu balade și alta cu colinde, care sunt primele colecții de folclor tipărite în Transilvania. În prefața primei culegeri încearcă o periodizare a literaturii populare în funcție de evoluția istorică (balada, de pildă, ar data din Antichitate), constată unitatea culturală a românilor, identificând motive comune tuturor provinciilor. Colindele sunt considerate tot de origine romană, clasificate în religioase și lumești și distinse de cântecele de
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
cursuri universitare, dar evitând expunerea didactică, cartea se deschide cu un capitol despre Familia limbilor și popoarelor germanice, care oferă cititorilor, într-un stil cursiv și agreabil, o informație de tip enciclopedic. Autorul indică în prefață intenția de „a scoate periodizarea de sub semnul ideologiei burgheze” și alege soluția de a trata literatura germană a anilor 1933-1945 urmărind trei filoane: literatura nazistă, literatura emigrației interne și literatura din exil. Literatura de limbă germană din perioada care urmează încheierii celui de-al doilea
ISBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287624_a_288953]
-
fundamentale lucruri”. „Rămâi surprins - își continuă ideea G. Călinescu - să găsești un lucru, evident abia azi, bănuit cu mult înainte.” Preocupările stricte de istorie literară fructifică în prelegerile academice (unele dintre ele litografiate) dintre 1908 și 1934. Concepția lui despre periodizarea istoriei literare e schițată în Epocile literaturii române moderne, din introducerea la monografia despre Vlahuță. O epocă literară, va preciza ulterior criticul (în Cursul de estetică din 1925-1926), e „un spațiu de timp umplut cu un anumit fel de literatură
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
Andrei Rădulescu, București, 1961, • N. Iorga, Istoria literaturii românești, ediția a doua, I, București, 1925, p. 386. • Cartea carea se cheamă Răspunsul împotriva catihismusului calvinesc, apud Crestomație de literatură română veche, I, Cluj-Napoca, p. 132. În istoriografia română există diverse periodizări și tipologii pentru a delimita fenomenul umanist românesc. Tranziția de la medieval la modern care ar fi avut loc între 1550-160037 - opinie asupra căreia autorul a revenit, între timp, considerând-o prea categorică - desprinderea de medievalitate 38, ar fi constituit temelia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
completau cu documente noi anumite fapte legate de literatură și de contextul în care acestea au avut loc. În același sens este concepută și Istoria literaturii române din Bucovina. 1775-1918 (1926), creația literară fiind studiată „în legătură cu evoluția culturală și politică”. Periodizarea îmbină elemente de sociologie literară cu criterii privind evoluția presei și a vieții politice. Literatura scrisă în Bucovina este analizată în perspectiva întregii literaturi române, iar comentariile vizează mai ales conținutul etnic și social. Utilă prin corectitudinea informațiilor și prin
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
Se face o enumerare a principalilor reprezentanți ai literaturii române (cronicarii, poeții Văcărești, Al. Beldiman, I. Heliade-Rădulescu, Gh. Asachi), însoțită, mai ales în textul francez, de caracterizări succinte, de elogii măsurate și de unele rezerve critice. K. propune și o periodizare a istoriei culturii noastre, care atestă aceeași clarviziune în surprinderea căilor de dezvoltare a civilizației românești. K. nu s-a considerat scriitor; el însuși nu părea a-și prețui scrierile literare. Nu i-a lipsit însă talentul, iar paginile rămase
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
Romei este, în ultima sa parte, istoria imperiului creștin, după care va veni apoi sfârșitul lumii. Imperiul Roman este al patrulea și ultimul imperiu din istoria umanității după foarte vechiul imperiu babilonian, după cel cartaginez și cel macedonean. În această periodizare a istoriei umanității, Orosius reia și modifică doctrina celor patru imperii expusă în Cartea lui Daniel și supusă deja mai multor interpretări creștine. Cele patru fiare care, în viziunea profetului, ieșeau din mare, ca și cele patru părți ale statuii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
d’Europa, Studium, Roma 1985; vol. col., Atti del Convegno su Gregorio Magno, Augustinianum, Roma 1991. Cu Grigorie cel Mare în Italia și Grigorie din Tours în Franța (pp. ??? și sq.) de obicei e considerată încheiată (în măsura în care pot fi valabile periodizările și diviziunile unei istorii continue, neîntrerupte) istoria literaturii creștine din epoca greco-latină și tot cu ei începe cultura religioasă a Evului Mediu. Celălalt personaj important care, deși foarte diferit de marele pontif, are în periodizarea acestei discipline un rol analog
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
încheiată (în măsura în care pot fi valabile periodizările și diviziunile unei istorii continue, neîntrerupte) istoria literaturii creștine din epoca greco-latină și tot cu ei începe cultura religioasă a Evului Mediu. Celălalt personaj important care, deși foarte diferit de marele pontif, are în periodizarea acestei discipline un rol analog, a fost, în Spania, Isidor de Sevilia, așa cum vom vedea imediat. III. SCRIITORI DIN GALIA Am văzut deja mai înainte cum Galia fusese în secolul al cincilea țara occidentală care păstrase cel mai bine tradiția
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
disocieri nuanțate privitoare la viața istorică, la comunitatea umană, se oprește la însemnătatea spiritului național în existența statală, în cultură și în limbă, vorbește despre relația personalitate-comunitate. Enunță chiar ipoteza unei „legi a polarizației” în istorie și încearcă o temerară periodizare. Există mult eclectism în gândirea lui, dar, consacrându-se filosofiei istoriei, H. face pionierat în domeniu, prefigurând și aici opera lui B.P. Hasdeu. Tot de la istorie pleacă în încercările literare, care complinesc, ca la toți reprezentanții familiei, cercetările în știință
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
PARTEA A DOUA: PUTEREA SIMBOLICĂ A SCRIITORILOR 1. Ideologii literare și ideologii politice Putere simbolică și putere politică În Europa de Est după 1989 2. Instituțiile internaționale ale câmpului literar Exil dus și Întors; epurări 3. Exil, disidenta și „a doua cultură“ Periodizarea exilului și inversarea stigmatelor Exilul și căutarea autonomiei 4. Criză instanțelor de consacrare În spațiul literar românesc după 1989 Literatura națională și statutul social al scriitorului Publicul scriitorilor Drepturi profesionale și lupte politice Asociații profesionale și statutul scriitorului după 1989
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
școlii românești În acest spațiu. Poziția științelor sociale În Învățământul de partid este marcată de momentele de criză politică: primele tentative de destalinizare (1956) și abandonarea forțată a reformelor economice (1968), internaționalizarea politicii economice Începând de la mijlocul anilor ’70. Această periodizare corespunde schimbărilor de statut al școlilor de partid - recunoaștere universitară, spre mijlocul anilor ’50, constituirea academiilor de științe sociale, În jurul lui 1970 -, ceea ce justifica ideea că academizarea constituia un raspuns specific la situația de criză politică și economică, ceea ce permite
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mod de viață comun, nu e satisfăcătoare, fiind În contradicție cu istoria socială propriu-zisă a exilului. Definițiile diferite sunt inspirate și se află În același timp la originea unor strategii concurente de mobilizare politică, naționaliste, liberale, profesionale sau propriu-zis intelectuale. Periodizarea exilului și inversarea stigmatelor Este iluzoriu să se pretindă fixarea unei date absolute a Începerii exilului. Vasile C. Dumitrescu Îi consideră pe legionarii refugiați după ianuarie 1941 ca fiind primii exilați, neluându-i În seamă pe cei care s-au
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
istoria Romei este, în ultima sa parte, istoria imperiului creștin, după care va veni sfîrșitul lumii. Imperiul Roman este al patrulea și ultimul imperiu din istoria omenirii, după foarte vechiul imperiu babilonian, după cel cartaginez și cel macedonean. în această periodizare a istoriei umanității, Orosius reia și modifică doctrina celor patru imperii expusă în Cartea lui Daniel și supusă deja mai multor interpretări creștine. Cele patru fiare care, în viziunea profetului, ieșeau din mare, ca și cele patru părți ale statuii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cristiane d’Europa, Studium, Roma, 1985; ***, Atti del Convegno su Gregorio Magno, Augustinianum, Roma, 1991. Cu Grigorie cel Mare, în Italia, și Grigorie de Tours, în Franța (pp. 000 și urm.), de obicei, e considerată încheiată (în măsura în care pot fi valabile periodizările și diviziunile unei istorii continue, neîntrerupte) istoria literaturii creștine din epoca greco-latină și tot cu ei începe cultura religioasă a Evului Mediu. Celălalt personaj important care, deși foarte diferit de marele pontif, are în periodizarea acestei discipline un rol analog
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
încheiată (în măsura în care pot fi valabile periodizările și diviziunile unei istorii continue, neîntrerupte) istoria literaturii creștine din epoca greco-latină și tot cu ei începe cultura religioasă a Evului Mediu. Celălalt personaj important care, deși foarte diferit de marele pontif, are în periodizarea acestei discipline un rol analog, a fost, în Spania, Isidor de Sevilia, așa cum vom vedea imediat. III. SCRIITORI DIN GALLIA Am văzut mai înainte că Gallia fusese în secolul al V-lea țara occidentală care păstrase cel mai bine tradiția
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
somato-vegetativă și psihică. Datorită dezvoltării neuniforme a elevilor, perioada de creștere o împărțim în mai multe etape, fiecare etapă având elementele ei definitorii. Datorită faptului că perioadele vârstei fiziologice nu corespund celei cronologice și nici etapelor de școlarizare, vom prezenta periodizarea biologică și vom menționa în secundar etapele de școlarizare și vârstele cronologice. Aceste perioade sunt: a. Etapa antepubertară (10-12 ani, clasele V-VI); b. Etapa pubertară (13-14 ani, clasele VII-VIII); c. Etapa postpubertară (14-18 ani, clasele VIII IX). Trebuie subliniat
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de Gr. H. Grandea, cu scopul, mărturisit într-un ambițios articol-program, de a contribui la dezvoltarea culturii naționale. Încrezător în menirea literaturii, așa cum afirmă în cuprinzătoarea schiță istorică Starea literaturei și artelor în România, republicată aici, Grandea încearcă și o periodizare. Avântul primei etape, de până la 1848, a fost întrerupt - spune el - de revoluție. Cei mai buni scriitori emigrând, perioada următoare devine una a mediocrității, gustul este corupt prin invazia traducerilor din scrieri lipsite de valoare. Semnele unui reviriment ar apărea
TRIBUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290270_a_291599]
-
ideea poate fi aplicată cu succes unei perioade scurte a acesteia; literatura contemporană devine, în acest context, un domeniu de aplicabilitate exemplar. Trecerea în revistă a argumentelor și criteriilor axiologice care fundamentează istoria literară îl conduce pe U. la o periodizare a literaturii și culturii întemeiată pe ideea de generație, categorie având ca subdiviziuni promoțiile. Astfel, promoția ’70, căreia îi este dedicat primul volum - rămas singurul -, se definește, în viziunea criticului, prin creditul acordat individualității, prin mobilitatea ideatică și concepția relativistă
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
politice. Și ar putea fi văzută, astfel, peste toate scrierile de omagiere a Zilei de 10 Mai, a personalităților regale, ori de cuprindere sociologică, chiar enciclopedică, a României moderne, precum și peste compendiile, manualele și cursurile universitare mult marcate de impasul „periodizărilor istoriei” și al recunoașterii Regatului În opera construcției naționale. Lucrurile, În privința istoriografiei constituirii Regatului, aveau să stea cu mult mai rău după 1945 și, decis, odată cu „manualul Roller” din 1947. Rechizitoriul sever făcut „soluției monarhice”, ca gir dat „alianței burghezomoșierești
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
explicabilă preocuparea cercetătorului pentru completarea tabloului cu aspecte aparținând vieții literare a zonei. Unei asemenea exigențe îi răspunde antologia Literatura bănățeană de la început până la Unire (1582-1918), editată în 1940. Autorul concepe dezvoltarea literaturii bănățene în strânsă corelație cu istoria provinciei, periodizarea provenind de aici: Vechea literatură bănățeană (1582-1700), Renașterea (1808-1850), ce îi cuprinde pe Mihail Roșu, Paul Iorgovici, Dimitrie Țichindeal și C. Diaconovici-Loga, Epigonii și Creatorii: Gheorghe Bocu, Ioan Popovici-Bănățeanul, Victor Vlad Delamarina, Aurel C. Popovici, Cassian R. Munteanu și Mihail
SUCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]