KorAP: Find »[drukola/base=periost & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

129 matches

Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469

articulare tuberculinice constau în excrescențe la nivel de țesut osos, creșteri nodulare similare cu cele din lueză (osteofite). Oasele sunt moi, rahitice și curbe. Elementul luezinic al picioarelor devine deformant pentru că picioarele nu pot susține întreaga greutate a corpului. Problematicile periostului sunt datorate inflamațiilor sau/și concomitent cu schimbările de tip tuberculinic la nivel de metabolism osos. Osul tuberculinic și luezinic și durerile periostale sunt similare, ambele având același caracter al agravarii. TBC osos (Morbul Pott). Abcese reci, abcese ale mușchiului

Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

dominată de procese de remaniere și distrucție celulară; în urma acestor procese osul va fi modelat și în final se formează osul adult; 3. concomitent sau după primele faze urmează creșterea în lungime și arosime a osului datorită activității osteogene a periostului și cartilajului de conjugare. Procesele generale ale osteogenezei se produc în momentul în care într-o regiune dată mezenchimul devine un mediu osificabil. Celulele mezenchimale, osteoblastele, cresc în volum și se aranjează în jurul fibrelor conjunctive tinere sau a lamelor cartilaginoase

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cavitate umplută cu capilare dilatate și celule conjunctive embrionare. Transformarea celulelor cartilaginoase normale în celule hipertrofice se întinde puțin câte puțin către epifize (1, 7, 19). La formarea diafizei oaselor lunai, în afara osificării encondrale, contribuie și osificarea ce ține de periostul embrionar - osificarea pericondrală-periostică. Aceasta constă în formarea de lamele de os periostic, de către stratul osteoaenic imediat sub periost, și de resorbția aproape simultană a lamelelor osoase diafizare situate mai intern. Osificarea pericondrală determină creșterea în arosime a osului. Osificarea primară

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
puțin câte puțin către epifize (1, 7, 19). La formarea diafizei oaselor lunai, în afara osificării encondrale, contribuie și osificarea ce ține de periostul embrionar - osificarea pericondrală-periostică. Aceasta constă în formarea de lamele de os periostic, de către stratul osteoaenic imediat sub periost, și de resorbția aproape simultană a lamelelor osoase diafizare situate mai intern. Osificarea pericondrală determină creșterea în arosime a osului. Osificarea primară epifizară se realizează mai târziu față de cea diafizară. La epifize au loc aceleași procese ca și la diafiză

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
situat la limita dintre diafiză și epifize; evidențiabil până la 22-25 ani; pe seama acestuia se realizează creșterea în lunaime a oaselor lunai; Secțiune lonaitudinală printr-un os luna 1. Os sponaios 2. Măduva osoasă 3. Epifiza proximală 4. Arterele osului 5. Periostul osului 6. Osul compact 7. Epifiza distală 4. extremitățile (epifizele): sunt formate dintr-o pătură subțire de substanță osoasă compactă spre periferie, care 'îmbracă o masă sponaioasă, cu multe cavități nereaulate ce se deschid unele 'n altele, limitate de travee

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cu multe cavități nereaulate ce se deschid unele 'n altele, limitate de travee sau bride osoase incomplete (2, 11, 18). Secțiunea transversală (Fiaura 11) prin diafiza unui os luna ne arată dispoziția și arhitectura lui (2, 11, 20): -la periferie: periostul osului; >'n interior, la limita dintre cavitatea medulară și pătura osoasă compactă, se aăsește un strat subțire de natură conjunctivă: endost; >'ntre aceste două elemente țesutul osos compact este sub'mpărțit 'n trei zone: - zona fundamentală internă ce conține un

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
care este formată din os haversian și din os nehaversian. - zona fundamentală externă este formată dintr-un număr variabil de lamele osoase situate concentric 'n afara zonei mijlocii, microscopic se observă fascicule conjunctive - fibrele lui Sharpey - reprezentând prelunaire conjunctive ale periostului și tendoanelor. Periostul - Osul haversian este alcătuit din sisteme Havers. Acestea sunt formate din canal Havers pentru vase sanauine și care este umplut cu măduvă; canalul este 'nconjurat de £-30 lamele osoase concentrice. în arosimea lamelelor sau 'ntre ele se

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
din os haversian și din os nehaversian. - zona fundamentală externă este formată dintr-un număr variabil de lamele osoase situate concentric 'n afara zonei mijlocii, microscopic se observă fascicule conjunctive - fibrele lui Sharpey - reprezentând prelunaire conjunctive ale periostului și tendoanelor. Periostul - Osul haversian este alcătuit din sisteme Havers. Acestea sunt formate din canal Havers pentru vase sanauine și care este umplut cu măduvă; canalul este 'nconjurat de £-30 lamele osoase concentrice. în arosimea lamelelor sau 'ntre ele se aăsesc mici cavitățiosteoplaste

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
osoasă compactă; -între cele două se află un strat mai aros sau mai subțire de substanță osoasă sponaioasă; - la nivelul marainilor osului, lamelele de substanță osoasă compactă fuzionează astfel încât învelesc din toate părțile substanța spongioasă. 1. Tăblia osoasă externă 2. Periost 3. Structură sponaioasă (diploe) 4. Tăblia osoasă internă în cazul oaselor plate ale cutiei craniene lamele de țesut compact sunt denumite tăblie (una externă și alta internă), iar substanța osoasă sponaioasă - diploe. C. Conformația internă a oaselor scurte poate fi

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
rezistență cu minim de material; - lamele osoase din structura unui os suferă remanieri permanente în raport cu noile condiții la care este supus oraanismul; - există o anumită formă ereditară a aspectului oaselor, dar care se poate modifica sub acțiunea forțelor musculare externe. PERIOSTUL Periostul este o membrană fibroasă de natură conjunctivă care învelește osul \a exterior, cu excepția suprafețelor acoperite de cartilajul articular. Este de culoare albă-aălbuie, aros de aproximativ 1 mm la nivelul diafizei și de 1-3 mm la nivelul epifizelor. Structura histoloaică

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cu minim de material; - lamele osoase din structura unui os suferă remanieri permanente în raport cu noile condiții la care este supus oraanismul; - există o anumită formă ereditară a aspectului oaselor, dar care se poate modifica sub acțiunea forțelor musculare externe. PERIOSTUL Periostul este o membrană fibroasă de natură conjunctivă care învelește osul \a exterior, cu excepția suprafețelor acoperite de cartilajul articular. Este de culoare albă-aălbuie, aros de aproximativ 1 mm la nivelul diafizei și de 1-3 mm la nivelul epifizelor. Structura histoloaică este

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
natură conjunctivă care învelește osul \a exterior, cu excepția suprafețelor acoperite de cartilajul articular. Este de culoare albă-aălbuie, aros de aproximativ 1 mm la nivelul diafizei și de 1-3 mm la nivelul epifizelor. Structura histoloaică este diferită la adult față de tineri. Periostul poate fi descris ca fiind format dintr-o: - pătură densă externă cu rol de suport pentru nervi și vasele nutritive ale osului; - o pătură profundă de fibre și celule conjunctive ramnificate, cu rol osteoaen. Din pătura fibroasă pătrund în zona

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
dintr-o: - pătură densă externă cu rol de suport pentru nervi și vasele nutritive ale osului; - o pătură profundă de fibre și celule conjunctive ramnificate, cu rol osteoaen. Din pătura fibroasă pătrund în zona fundamentală externă fibre conjunctive care solidarizează periostul de os formând fibrele lui Sharpey (11, 18). în timpul osificării, pătura internă a periostului este formată din celule epiteloideosteoblastele periostului - care formează o pătura de reaenerare a lui Billroth sau măduva superioară a lui Ranvier cu rol important în edificarea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
ale osului; - o pătură profundă de fibre și celule conjunctive ramnificate, cu rol osteoaen. Din pătura fibroasă pătrund în zona fundamentală externă fibre conjunctive care solidarizează periostul de os formând fibrele lui Sharpey (11, 18). în timpul osificării, pătura internă a periostului este formată din celule epiteloideosteoblastele periostului - care formează o pătura de reaenerare a lui Billroth sau măduva superioară a lui Ranvier cu rol important în edificarea osului periostic. Periostul reprezintă o membrană nutritivă a osului în cursul osteoaenezei. MĂDUVA OSOASĂ

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
fibre și celule conjunctive ramnificate, cu rol osteoaen. Din pătura fibroasă pătrund în zona fundamentală externă fibre conjunctive care solidarizează periostul de os formând fibrele lui Sharpey (11, 18). în timpul osificării, pătura internă a periostului este formată din celule epiteloideosteoblastele periostului - care formează o pătura de reaenerare a lui Billroth sau măduva superioară a lui Ranvier cu rol important în edificarea osului periostic. Periostul reprezintă o membrană nutritivă a osului în cursul osteoaenezei. MĂDUVA OSOASĂ Cavitățile substanței osoase sponaioase precum și cavitatea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
formând fibrele lui Sharpey (11, 18). în timpul osificării, pătura internă a periostului este formată din celule epiteloideosteoblastele periostului - care formează o pătura de reaenerare a lui Billroth sau măduva superioară a lui Ranvier cu rol important în edificarea osului periostic. Periostul reprezintă o membrană nutritivă a osului în cursul osteoaenezei. MĂDUVA OSOASĂ Cavitățile substanței osoase sponaioase precum și cavitatea medulară sunt umplute cu o substanță moale, semifluidă, buretoasă, boaată în elemente sanauine denumită măduva osoasă. Măduva roșie: formează oasele latului și copilului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Oasele lunai primesc artere (10, 21): 1. nutritive: prin aăurile nutritive de ordinul I și prin intermediul canalelor nutritive ajuna în cavitatea medulară; ramurile din arterele nutritive sunt pentru măduvă, canalele Havers; arterele terminale sunt pentru epifizele oaselor. 2. periostale pentru: periost, osul subjacent și canalele Havers. Cele două tipuri de artere se anastomozează în interiorul osului. Oasele plane au tot două sisteme arteriale: nutritiv și periostal. Oasele scurte prezintă numai artere periostale. Venele au, în aeneral, traiectul invers al arterelor. Circulația limfatică

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
se anastomozează între ele. Sistemul de lamele osoase centrate în jurul rnui canal Havers împreună cu celulele osoase ce nutresc osul respectiv formează o unitate denumită: sistem haversian, coloană haversiană sau osteon (Figura 14). Diafiza oaselor lungi se prezintă sub următoarea dispoziție: periostul este dispus periferic, urmează lamele concentrice (lamele fundamentale externe). în jurul canalului medular se găsesc lamele similare ca precedentele, numai că sunt denumite diferit - lamele fundamentale interne. între cele două grupuri de lamele sunt dispuse sistemele Havers și sistemele intermediare. în

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-se ligamentul interosos; exemplu: membrana interosoasă radiocubitală sau tibio-peronieră, ligamentele galbene ale coloanei vertebrale, ligamentul coracoacromial. Suturile (sutura) - Figura 47- sunt articulații în care oasele sunt despărțite de un strat subțire de țesut fibros care se continuă în afară cu periostul osului și în interior cu un strat fibros din duramater; exemplul tipic pentru această clasă de articulații sunt articulațiile oaselor cranieni (7, 11, 12) . Suturile se subîmpart în: - articulația dințată: fragmentele osoase îmbracă aspectul dinților de fierăstrău - Sutura serrata -: fronto-parietală

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
articulară ceea ce determină procese ulcero- necrotice ale cartilajului și ale țesutului osos subiacent (2, 4, 11, 12). Cartilajul articular acoperă suprafețele articulare ale osoaselor. Este un cartilaj hialin, alb sidefiu cu nuanțe albăstrui. Prezintă o suprafață care se continuă cu periostul și una liberă care corespunde cavității articulare. Cartilajul hialin este mai aros la tineri; prin înaintarea în vârstă își pierde caracteristicile. 1. Mușchi 2. Bursă sinovială 3. Tendon 4. Supafață articulară 5. Disc intraarticular 6. Fața lateral externă a capsulei

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
proprietăți elastice acționând ca niște camere pneumatice. -zonă de tranziție realizată din fibre de colaaen fără celule; -zonă superficială în raport cu interiorul articulației. Prin prezența fibrelor de colaaen din cartilajul hialin se asiaură continuitatea cu fibre colaaenice sinoviale și cele ale periostului ceea ce determină ca mușchii care au inserții periarticulare să nu dezvolte o forță de tracțiune mai mare pe epifiză. întinderea și arosimea (1-12mm) cartilajului articular sunt leaate de amplitudinea mișcărilor precum și de presiunea care se exercită asupra oaselor. Cartilajul hialin

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
limitare a răspândirii revărsatelor articulare în țesuturile vecine; - oprirea pătrunderii proceselor patoloaice în interiorul articulației. Structura capsulei articulare. Capsula articulară este formată dintr-un strat extern fibros, cu conținut boaat în fibre de colaaen, strat ce este considerat o continuare a periostului oaselor și este cel care vine în raport cu musculatura reaiunii și cu tendoanele. Dispoziția fibrelor ce alcătuiesc stratul extern este adaptată necesităților locale ale articulației: - fibrele lonaitudinale: ce întind capsula în axa lonaitudinală sunt rezultatul mișcării de flexieextensie; - fibre circulare sau

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
a tuberculului transvers. Capsula articulară este subțire fiind întărită de liaamentele: - costotransvers posterior (lia. costotransversarium posterius); Artrologie - costotransvers superior (lig. costotransversarium superius); - lombocostal (lig. lumbocostale); - costotransvers lateral (lig. costotransversarium laterale). 3. Articulațiile costo-condrale (articulations costochondrales) Articulațiile costo-condrale sunt sincondroze între periostul costal și pericondrul cartilajului costal. 4. Articulațiile sterno-costale (articulations chondrosternales) Articulațiile sterno-costale sunt diartoze între incizurile costale. Capsula articulara fiind subțire necesită consolidare prin intermediul ligamentelor sternocostal intraarticular (lig. sternocostale intraarticulare) și sterno- costal radiat (lig. sternocostale radiatum). 5. Articulațiile intercondrale

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
tibio-fibulară sunt realizate mișcări de alunecare, fiind o articulație plană (2, 11, 12, 18, 20). 3. Sindesmoza tibio-peronieră (syndesmosis tibiofibularis) Sindesmoza tibio-peronieră unește cele două oase ale aambei prin extremitățile lor inferioare. Suprafețele articulare aflate în contact sunt acoperite de periost, spațiul dintre ele fiind ocupat de liaamente. Mijloacele de unire sunt reprezentate de liaamentele: - tibio-fibular anterior (lia. tibiofibularis anterius) mai puternic, - tibio-fibular posterior (lia. tibiofibularis posterius). Gamba prelunaește axul biomecanic al coapsei, transmițând astfel areutatea trunchiului la picior. Aceasta se

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
lame aponevrotice de care se prind fibrele musculare. Tendonul este o structură conjunctivă rezistentă, necontractilă și inextensibilă. Tendonul este format din țesut tendinos: -fibre conjunctive, tendinoase și de colagen, - celule conjunctive - tenocite. Tendonul poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar și direct pe compacta osului, de ex: inserțiile de la nivelul crestei femurale sau ale calcaneului. Rolul tendonului este de a: -mări distanța dintre fibre în timpul contracției musculare realizând astfel un spațiu necesar îngroșării lor fără ca aceasta să realizeze comprimare

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]