1,199 matches
-
comun sau Îl poți Întinde cu hotărîre și multă forță pînă intri În colul uterin, introduci două degete bine ascuțite, după care perforezi uterul, și, dacă te afli acasă, așa cum e mai normal, rămîi fără uter, fără punctul G, cu peritonită și satisfacția c-ai verificat cu mijloace obiective o existență echivocă, unele neclarități necesită sacrificii chiar la domiciliu. Domnul director a adormit, după ce a aruncat prin toată casa timp de o oră diferite obiecte, un bibelou, motanul, mingea, portretul artistului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
treilea medic de salvare și ăla s-a speriat și s-a Îndurat să ne ducă dracu’ la spital. În mașină, bunicul n-a scos o vorbă și a privit tot timpul pe fereastra congelată. După ce l-a operat de peritonită, chirurgul mi-a spus că ar fi avut șanse dacă nu l-am fi ținut acasă patru zile. A mai trăit trei. Cu toate bolile lui, În ultima noapte s-a ridicat și-a dat să plece. S-au văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de sânge pierdută în peritoneu manifestată clinic prin semne de hemoragie internă (până la șoc hemoragic); 2. sindromul de perforație (peritonitic) determinat de ruptura unui organ cavitar (stomac, intestin subțire, colon etc.) care permite revărsarea conținutului în cavitatea peritoneală și instalarea peritonitei; 3. sindroame mixte de o gravitate deosebită, necesitând în toate cazurile tratament chirurgical de urgență. 12.2.3.2. Reacțiile generale din contuzii Sunt comune tuturor traumatismelor închise sau deschise și se pot manifesta imediat după accident, sub forma șocului
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
și impune de regulă intervenția chirurgicală de urgență. e. În plăgile penetrante abdominale manifestările fiziopatologice sunt în raport cu prezența sau absența leziunilor viscerale. Organele interesate pot fi parenchimatoase sau cavitare și ca urmare vor apare tulburări fiziopatologice ce constituie: sindrom de peritonită generalizată prin perforație; sindrom hemoragic - consecința leziunii parenchimatoase; sindroame mixte : peritonită, hemoragie. 12.3.5. EXAMENUL CLINIC AL TRAUMATISMELOR DESCHISE Este asemănător contuziilor și constă în efectuarea atât a unei anamneze riguroase cât și a unui examen local și general
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
penetrante abdominale manifestările fiziopatologice sunt în raport cu prezența sau absența leziunilor viscerale. Organele interesate pot fi parenchimatoase sau cavitare și ca urmare vor apare tulburări fiziopatologice ce constituie: sindrom de peritonită generalizată prin perforație; sindrom hemoragic - consecința leziunii parenchimatoase; sindroame mixte : peritonită, hemoragie. 12.3.5. EXAMENUL CLINIC AL TRAUMATISMELOR DESCHISE Este asemănător contuziilor și constă în efectuarea atât a unei anamneze riguroase cât și a unui examen local și general metodic. Interogatoriul trebuie să stabilească: natura agentului vulnerant și unghiul sub
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
este necesar și de mare responsabilitate mai ales în plăgile împușcate oarbe sau bipolare. În funcție de localizarea topografică a leziunii se vor căuta semne caracteristice de interesare a organelor situate în aceste regiuni: emfizem subcutanat, pneumotorax, hemotorax la torace, semne de peritonită sau hemoragie la abdomen etc. Examenul clinic general va căuta să stabilească reacția organismului consecutivă producerii plăgii. Semnele sunt polimorfe și sunt în funcție de importanța secțiunii traumatice, a hemoragiei ca și septicității plăgii. Ca urmare pot să apară semne respiratorii, cardio-vasculare
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
peritoneul, având aceeași etiologie ca a tuturor plăgilor. Pot interesa peretele abdominal în grade diferite (de la plăgi simple până la răniri cu rupturi întinse ale peretelui abdominal). penetrante, care pot fi simple, fără leziuni viscerale dar se pot complica evolutiv cu: peritonită, ca urmare a infecției cavității peritoneale prin agentul traumatic sau retenție de corpi străini, cu fenomene ocluzive, prin hernierea și strangularea unei anse intestinale prin plagă; traumatismele deschise complexe, cu leziuni viscerale ce pot interesa un singur organ (univiscerale) sau
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
hernierea și strangularea unei anse intestinale prin plagă; traumatismele deschise complexe, cu leziuni viscerale ce pot interesa un singur organ (univiscerale) sau mai multe (pluriviscerale). Organele afectate pot fi parenchimatoase sau cavitare și ca urmare, clinic, vom constata: sindrom de peritonită generalizată prin perforații ale stomacului, intestinului, colonului etc., sindrom de hemoragie internă prin rănirea organelor parenchimatoase sau a pediculilor vasculari și sindroame mixte. 12.3.6. COMPLICATIILE PLAGILOR Depind de gravitatea și caracterul plăgii; sunt reprezentate de: șocul traumatic, anemia
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
a plăgilor. Poate să se manifeste sub formă de infecție localizată (abcese, flegmoane, erizipel, flebite, adenoflegmoane etc.) sau generalizată (septicemii, tetanos, boli infectocontagioase). La nivelul cavităților (în plăgile penetrante), în funcție de segmentul interesat infecția poate determina: meningite, pleurezii purulente, pericardite supurate, peritonite, arterite etc. În aceste cazuri la semnele clinice ale plăgii apar simptome specifice fiecărei forme anatomopatologice. 12.3.7.TRATAMENTUL PLAGILOR Bazați pe datele de biologie și bacteriologie a plăgilor, în tratamentul lor sa impus o atitudine chirurgicală activă, de
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
hemoragie internă etc.). Evaluarea corectă a posibilității evolutive a unei leziuni abdominale traumatice este esențială pentru prognosticul vital al pacientului; menționăm leziunile în „doi timpi” de tipul: hematom subcapsular splenic cu ruptură secundară și hemoperitoneu, escare posttraumatice de duoden cu peritonită secundară etc. Metoda diagnostică de ales în traumatismele abdominale este puncția-lavaj peritoneală cu determinarea cantitativă a numărului de globule roșii. Autorii anglosaxoni propun o schemă eficientă de mangement a traumatizatului abdominal în funcție de rezultatul puncției-lavaj peritoneale (tabelul 4.10). 4.5
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
este un alt semn de infecție, produsă prin imobilizarea reflexă sau voluntară (antalgică). Pacientul tinde să imobilizeze partea dureroasă în cea mai confortabilă poziție. De exemplu, un tendon infectat este sugerat de poziția în flexie a segmentului respectiv sau, în peritonită, starea de contracție tonică a musculaturii abdominale va proteja peritoneul inflamat de orice mișcare. Semnele generale sunt: febra, tahicardia, tahipneea, hipotensiune, diverse tulburări cardiace, oliguria. Febra și tahicardia sunt adiționale, adesea nespecifice. Febra și frisonul pot indica o stare septică
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
produce edem epiglotic și laringeal). ¾ Bronhopneumonia prin aspirație. ¾ Perforația esofagului, ce poate fi urmată de: 1. Hemoragie (este fatală În caz de perforație simultană a aortei!). 2. Mediastinită. 3. Pneumomediastin. ¾ Fistulă eso-traheală sau eso-bronșică. ¾ Esofagita flegmonoasă. ¾ Perforația gastrică urmată de peritonită. ¾ Edemul pulmonar acut toxic. ¾ Acidoza metabolică. Tardive: ¾ Stenoze: esofagiene : Înalte, medii, joase; apar În leziunile de tip II b și III, la 2 - 4 săptămâni postingestie; gastrice: pilorice (cel mai frecvent sugerate de sațietatea precoce, scădere ponderală, vărsături) sau medio
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
sensibilitate în etajul abdominal superior indică posibilitatea unei rupturi diafragmatice. Examenul clinic al toracelui este uneori deosebit de dificil, când pacientul prezintă un emfizem subcutanat masiv sau este inconștient, necooperant. d. Examenul abdomenului: Ca primă intenție, examenul abdomenului urmărește stabilirea existenței peritonitei sau a hemoperitoneului. Prezența contracturii este un semn foarte valoros, dar tabloul clinic al politraumatizatului trebuie analizat cu anumite rezerve: fracturile costale pot determina false contracturi; dispar după infiltrațiile focarelor de fractură ; la pacienții asistați ventilator, contractura poate fi mascată
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
pot genera hipertonii care la rândul lor induc în eroare clinicianul; în traumatismele bazinului poate să apară uneori contractura. Un alt element de diagnostic diferențial foarte util, atunci când este prezent, sau când poate fi investigat, este pneumoperitoneul care stabilește cert peritonita. Vărsăturile sunt dificil de interpretat la un politraumatizat originea lor putând fi o leziune abdominala sau/și cerebrală. Aspectul conținutului vărsăturii (alimente, sânge, bilă) poate da indicii despre tipul leziunii, iar sondajul gastric și endoscopia în urgență sunt mijloace foarte
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
1.1. Asocierile bilezionale Asocierile CT: Prioritatea o reprezintă asigurarea unei ventilații adecvate (intubație orotraheală, traheostomie, asigurarea libertății CARS, evacuarea revărsatelor patologice) trecând în continuare la rezolvarea leziunilor intracraniene. Asocierile CA: Hemoragiile intraperitoneale vor fi rezolvate prioritar față de cele intracraniene. Peritonitele posttraumatice pot fi rezolvate simultan cu tratamentul leziunilor cerebrale. Asocierile CL: Leziunea cerebrală este prioritară și orice gest major pe aparatul locomotor va fi evitat la pacienții cu componentă craniocerebrală chiar dacă aceștia prezintă stare generală bună. Asocierile TA: Voletele costale
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
fi temporizat până la obținerea unei reechilibrări respiratorii stabile. Când coexistă luxații sau leziuni vasculare cu leziuni toracice, rezolvarea poate fi simultană prin acțiunea a două echipe. Asocierile AL: Hemoragiile intraperitoneale sunt prioritare în fața fracturilor (chiar a celor cu leziuni vasculare).Peritonita poate să aștepte până se efectuează o amputație sau până se rezolvă o leziune vasculară.( Dacă este posibil, este preferabil să se acționeze în două echipe). 13.5.1.1.2. Asocierile trisau cvadri-lezionale Pentru pacienții aflați în aceste situații
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
a unor bacterii, putrefacția este considerată ca un fenomen cadaveric biotic (Pellegrini N., 1987Ă. În IOAN PAUL40 mod obisnuit ea se instalează tardiv. Există însă și situații în care apariția ei este precoce. Așa este cazul antraxului, cărbunelui emfizematos, al peritonitelor septice, bronhopneumoniilor ab ingestis, infarctizărilor intestinale sau uterine etc. Ca rezultat al proceselor fermentative, în procesul de putrefacție apar compuși sulfuroși, peptone și aminoacizi că și produși specifici de degradare ai proteinelor, cunoscuți sub denumirea de ptomaine (grec. ptoma = cadavruă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
consecința agresării terminațiilor nervoase; iar Functio laesa, este alterarea funcțională a zonei afectate; este consecința acestor modificări. DENUMIREA INFLAMAȚIILOR Inflamația unui organ sau a unui țesut se denumește prin adăugarea sufixului -ita, denumirii științifice a organului sau a țesutului lezionat (peritonita, pericardita, hepatită, nefrita, etc.Ă. Face excepție inflamația pulmonilor care se numeste pneumonie și NU pulmonită, termen utilizat numai în literatura italiană. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 47 În cazul inflamației capsulei sau a seroasei unui organ se utilizează prefixul peri - adăugat
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
frecvent limfom, tratamente efectuateîn zona cisternei Pequet așa cum este chirurgia anevrismului de aortă abdominală - aspect lăptos al lichidului; - conținut lipidic crescut 8. Nefroze: asociază edeme și albuminurie 9. Pericardita constrictivă pericard calcificat - presiune jugulară mult crescută - puls paradoxal COMPLICAȚII 1. Peritonita bacteriană : frecvent nu există sursă clară de infecție; tratament: antibioterapie; 2. Sindrom hepatorenal:oligurie, azotemie - nu există modificări În sedimentul urinar - tratament: restricție de fluide, Na+, K+, proteine, nu diuretice, dopamină, paracenteză sau șunt peritoneovenos; TRATAMENT - repaos la pat: reduce
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
intra- și extraveziculare; - intervenție de urgență. - colecistita gangrenoasă supraacută (poate fi și emfizematoasă): formă necrozantă distructivă precoce; pe prim plan - o ischemie acută parietală: suferință vasculară directă (ateroscleroză, diabet zaharată sau indirectă (hiperpresiune brutală În colecist) ; - colecistita acută perforată cu peritonită biliară: de fapt o formă gangrenoasă necrozantă perforată, evidentă macroscopic. - colecistita acută cu coleperitonită fără perforație evidentă macroscopic, având mecanismele: gradientul presional (75 85 cm H2O); microescare și microperforații (se evidențiază la microscop); macerare diastazică a peretelui de către hidrolaze. iii
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
septică); coexistența semnelor de suferință pancreatică. FORME CLINICE 1. acută: durere + apărare + colecist palpabil + semne de infecție; pio(hidroăcolecistul, forma flegmonoasă și gangrenoasă dacă sunt blocate (plastron). 2. supraacută: gangrena, perforația colecistului cu apariția cole peritoneului localizat, generalizat; semne de peritonită toxică. 3. subacută: semne atenuate + puseuri de acutizare care retrocedează incomplet, trecător la antibiotice; piocolecistita scleroretractilă (+/microabcese localizate pericolecistic). COMPLICAȚII Sunt reprezentate de: gangrena; perforația colecistului cu coleperitoneu; abcesul subdiafragmatic sau subhepatic; pancreatita acută; fistulele veziculare; colangita și angiocolita, pileflebita
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
retrogradă: starea papilei; calculi inclavați În papilă (fig.IV.2); prezența calculilor În calea biliară principală (fig.IV.3); permite sfincterotomia endoscopică și eliminarea spontană sau extracția cu sondă a calculilor În duoden 4. colangiografia transparietohepatică: mai rar - risc de peritonită biliară; indicată atunci când există căi biliare intrahepatice dilatate; permite un drenaj extern biliar 5. echoendoscopia (fig.IV.4): poate identifica cu precizie prezența de calculi În coledoc Figura IV.4- Echoendoscopie: calcul present În calea biliară principală 6. colangiografia prin
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Diagnostic diferențial Pancreatita acută este un diagnostic de excludere cu alte afecțiuni ale abdomenului superior, cum ar fi colecistita acută, ulcerul duodenal penetrant sau perforat, ocluzia intestinală Înaltă, apendicita acută, infarctul mezenteric. Alte afecțiuni care trebuie luate În considerare sunt peritonitele de alte cauze, dilatatția acută gastrică, sarcina tubară ruptă, anevrismul disecant de aortă, infarctul miocardic sau pneumotoraxul. În majoritatea cazurilor diferența este posibilă pe baza tabloului clinic, examenelor de laborator, examenului computer tomografic. Punctul critic este că bolile cu care
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
intrachistică relevă enzime pancreatice crescute, citologie negativă, vîscozitate scăzută, markeri tumorali negativi. COMPLICAȚII A. Infecția - complicație rară, ce duce la febră mare, frisoane, leucocitoză. Este necesar drenajul imediat ce este suspectat diagnosticul. B. Ruptura - perforația bruscă În cavitatea peritoneală liberă produce peritonită chimică severă cu contractură musculară și durere severă - Înainte de ruptură, uneori se poate Înregistra creșterea rapidă a pseudochistuluitratamentul este intervenția chirurgicală În urgență cu lavajul cavității peritoneale și un procedeu de drenaj al pseudochistului. C. Hemoragia. - sângerarea poate surveni În
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cateter este definitive; drenajul pe cateter trebuie considerat ca etapă premergătoare pentru chirurgie și nu tratament curative. - Chirurgical constă În debridarea țesuturilor necrozate care trebuie Îndepărtate. 3. ASCITA PANCREATICĂ - ascita pancreatică constă În acumularea lichidului pancreatic acumulat În abdomen fără peritonită sau durere severă. - apare datorită unei scurgeri cronice dintr-un pseudochist, dar unele cazuri sunt datorate rupturii unui canal pancreatic. - cum majoritatea acestor pacienți sunt alcoolici, adesea se crede că au ascita din ciroza hepatică. - scăderea ponderală marcată recentă și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]