123 matches
-
după cuvântul slav „surov” (verde, fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă dintr-un arbore. Cântecul și sorcovitul considerate aducătoare de noroc, sănătate și bucurii. Acest obicei se practica mai cu seamă în satele de răzeși Oncești, Bărboasa și Dealu Perjului. În satele Tarnița și Satu Nou, grupuri de copii cu buzunarele pline cu boabe de grâu vin și „seamănă” gospodăria unde au „arat” cu Plugușorul, rostind cuvintele: „Anul Nou cu sănătate/ Și la mulți ani fericiți!” TĂIATUL PORCULUI Tăiatul porcului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Mana și ploile cu piatră erau potolite prin mai multe măsuri luate de către localnici: trasul clopotelor de la biserică, înfigerea unui cuțit cu tăișul în bătătura casei, aprinderea lumânării de la Înviere, rugăciuni sau semnul crucii. HORELE Dansuri locale În satele Dealu Perjului și Lazu aveau loc în aceeași zi două hore, în funcție de categoria socială din care făceau parte tinerii. Se făcea o horă a flăcăilor de rând, unde se cânta din vioară, țambal, cimpoi, fluier, caval, ocarină, cimpoi și cobză și o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de trei ori și apoi se spăla. Ceea ce mai rămânea se turna la trei pari, iar ulceaua de lut se lăsa la cel de-al treilea, spre răsărit. Descântecul „de orbalț” (Orbalț -Brâncă). era practicat de către Ileana Ciobanu din Dealul Perjului. Simptomele orbalțului 1 erau: durere la un picior sau la o mână care se manifesta cu usturime, fără a avea vreo bubă. Pentru descânt se folosește un cuțit înfipt într-o mătură, spunând: „Orbaltul și ceasul rău/ Din creierii capului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prin Legea 18 din 1991 a creat premise pentru reînvierea multora dintre frumoasele tradiții ale satului de altădată. PORTUL POPULAR În evul mediu, în zona Colinelor Tutovei, au fost atestate documentar numeroase sate răzășești, printre care și satele Bărboasa, Dealul Perjului, Oncești, Laz și Taula. În urma Convenției de la Constantinopole (7 mai 1775), Bucovina a rămas sub administrație militară austriacă, devenind teatrul confruntărilor dintre armatele austro-ungare și cele ruse, ceea ce a făcut ca mulți români bucovineni să ia drumul bejăniei spre
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sârbă”. Ca însemn profesional, în Tarnița, un număr restrâns de reprezentanți ai vechii generații (Gherase, Maftei și Negru) mai poartă și astăzi pe după gât „gluga ciobănească”, arhaica piesă moldovlahă, ajunsă până astăzi din vremuri străvechi. În satele răzășești Bărboasa, Dealu Perjului și Laz portul național era asemănător cu cel din restul comunei, cu deosebirea că peste jaletcă, sumanul denumit „cherpeneag” era ornamentat cu benzi înguste și decupaje florale din catifea. Încălțămintea purtată după anul 1900 consta din iminei 3 făcuți „de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aceste izvoare nescrise și date despre victorii repurtate în acele timpuri de către oștenii moldoveni împotriva unor pâlcuri de tătari pătrunse pe Valea Berheciului. Vrășmașii porniți pe jafuri și stricăciuni au fost urmăriți și zdrobiți în luptele de la Măldărăști, Tomozia, Dealu Perjului și Gloduri, în luna iunie a anului 1475. Biruindu-i pe dușmani, o parte dintre căpitanii lui Ștefan s-au stabilit pe aceste meleaguri, unde au primit pământ de la voievod și au întemeiat noi sate. Se spune că, în puținele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
măcar cu sufletul; oamenii lui Ștefan arătau că nu-s mămăligi, căci pe care cum îl ajungeau cu buzduganul, nu mai vedea soarele. Hărțuiala i-a ținut patru-cinci săptămâni pe valea Berheciului, bătăliile dându-se la Măldărăști, Tomozia și Dealu Perjului, unde și astăzi se mai pot vedea șanțurile de refugiu ale oștenilor lui Ștefan. În vremea asta, Dumnezeu a dat o ploaie de gândeai că toarnă cu cofa. Retrăgându-se spre obârșia pârâului Berheci, prin mlaștinile din zona satului Oțelești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
literară”, „Luceafărul”. Debutul literar, culegerea de poeme Un vis (1936), nu o anunță în nici un fel pe scriitoarea care urma să devină odată cu publicarea, începând din anul 1938, a romanelor și a culegerilor de nuvele Poeni (1938), Moldovenii (1938), Dealul Perjilor (1939), Pustiuri (1942), Amurg (1967), Călătorul (1971), Îndrăgostitele (1975) și Din viața văilor (1984). Scrisul prozatoarei se remarcă prin simplitatea discursului narativ, într-un context care favoriza formulele epice novatoare. Chiar dacă resuscită o lume păstrată în amintire, C. evită percepția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]
-
sale anterioare și introduce câteva personaje cu adevărat memorabile, între care se evidențiază mazurul Domnici. C. rămâne, în esență, o povestitoare a cărei fantezie în descrieri este remarcabilă. SCRIERI: Un vis, București, 1936; Poeni, București, 1938; Moldovenii, București, 1938; Dealul Perjilor, București, 1939; Pustiuri, București, 1942; Amurg, București, 1967; Călătorul, București, 1971; Poeni. Moldovenii, postfață George Gană, București, 1972; Îndrăgostitele, pref. Ion Vlad, București, 1975; Povestiri, București, 1979; Din viața văilor, București, 1984. Repere bibliografice: G.C. [G. Călinescu], „Un vis”, ADV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]
-
București, 1979; Din viața văilor, București, 1984. Repere bibliografice: G.C. [G. Călinescu], „Un vis”, ADV, 1936, 16 231; Izabela Sadoveanu, „Moldovenii”, ALA, 1938, 938; Magda Isanoș, „Moldovenii”, JL, 1939, 1; G. Călinescu, Fișe literare, JL, 1939, 53; Virgil Carianopol, „Dealul perjilor”, „Porunca vremii”, 1940, 1544; Perpessicius, Opere, VII, 365-369, IX, 331-336, 393-394, X, 111-112, XII, 599; Călinescu, Ist. lit. (1982), 934-936; Gabriel Dimisianu, Georgeta Mircea Cancicov, ,,Amurg”, GL, 1967, 41; Ion Vlad, Georgeta Mircea Cancicov, ,,Amurg”, ST, 1967, 10; Dana Dumitriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]
-
ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din totdeauna sătenilor frumoase câștiguri, ca și îngrijirea nucilor, a merilor, a perjilor și perilor, cultivarea răsăritei și a cânepei. Aici va trebui să cităm din marele cărturar Nicolae Iorga moldoveanul, din cartea sa “Istoria românilor prin călătorii”: “sărăcia căsuțelor e înviorată de belșugul lucrurilor țesute... nu poți călca un astfel de prag
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Ouatu, Gh.Sâlav Pominand, Gh.Ibănescu ș.a. pe dreapta văii, M.Nebunelea, Moș Ieremia Ouatu (zis Cățuie) și I.Ibănescu pe stânga ei sau deasupra lor (Lemnaru C-tin...) și cu totul izolat de sat, mai în jos de Podul Perjului, familiile Razâi și Palaghiu. Populația. Iată, mai jos (Tabel III) inventarul familiilor din vatra răzeșească pe la mijlocul secolului 20, reconstituită în anul 2000 împreună cu colegul Hriscu și cu sora sa Elena (căsătorită cu Ouatu Gheorghe). Tabel III Ouatu Pavel (zis Păvăluță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
plecat bucuros, ca de obicei, să petrec vacanța mare la Stâncășeni împreună cu părinții și ceilalți frați. Tot ca în majoritatea cazurilor, distanța de 40km până în sat o făceam pe jos. Ajuns la nici un km de sat, la locul numit Podul Perjului, să fi fost orale 16,00, am întâlnit pe părinții mei (și încă doi oameni angajați) la seceratul grâului de pe un lot-zestre din partea mamei. Bucurie în seriozitate. Mama ... grijulie ... îi fi mort de foame ... ia și mănâncă, apoi stai colo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
blidar, bahnă, bobeică, budăi, ceair, chetrărie, chicere, ciungi, coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare de teren”, rogoz, secătură “loc defrișat”, staniște, tarniță etc. Desigur, în cazul unor formanți topici mai apar și unele neologisme, în legătură cu întreprinderi și instituții, cum ar fi: cabană, cartier, canton, fabrică, palat, tranșee, școală. Din punctul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
limbaj de un aspru și baroc pitoresc.“ „Îndemânarea la scris a autoarei, urma G. Călinescu, este învederată și impresia generală e de ceva care întrece cu mult realitatea. E un realism fantastic, demonic, de un sălbatic umor.“ Moldovenii, Poeni, Dealul perjilor, Pustiuri, cărți apărute în chiar anii în care G. Călinescu își alcătuia Istoria, autoarea lor le scrisese departe de lumea literară, de cenaclurile vremii, de edituri, de mediile presei. Că nu trecuse prin ele e lucru sigur, dar cred că
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Nu trecea toamna, și întorcânduăne din pădure de l a treburile arătate, părinții ne găseau alte însărcinări în gospodărie. Spuneam că la noi, curtea casei avea și livadă, iar în livadă se fuduleau cu roadele lor și o mulțime de perji. În anul la care fac eu referire, pe când eram în clasa a șasea elementară, se făcuseră puține fructe și de aceea mama m-a pus la adunatul tuturor perjelor, care altădată, cele care cădeau pe jos, mai erau lăsate și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ținându-l în lanț, nu avea putința să ne păzească și grădina cu pomi. De ea și pomii și fructele lor am găsit de cuviinț ă să mă ocup eu, gospodarul lui tata. Cele opt prăjini de livadă, cu pruni, perji, corco duși erau mai la fundul grădinii, iar mai aproape de casă aveam merii, perii, gutuii, iar toamna, în afară că ne asiguram povirla necesară, reușeam să strângem și să păstrăm și alte fructe. În special merele și perele. Le culegeam
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de iaz distribuite grupurilor de răzeși pe apa Dunavățului, după analogia stânjenilor ce posedă pe moșie. Stj. Pal. Precum s-au analoghisit stânjenii la vadurile de iaz ce sunt pe apa Dunavățului, care se arată anume: 310 4 Căpitan Filip Perjul cu 85 stânjeni a lui Condurache a lui Gheorghe și Chiriacă Spoială; 204 Analog din 70 stânjeni din schimbul de 310- la vornicul Costachi; 256 - Ciuchești; 75 - Semsăneștii; 331 - Vad din vale de Ciuchești; 126 - Clăpeștii; 253 - Cornițeștii; 42 - Vinetic
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pari și chiar cu spini, mărginindu-se la est cu un teren zisă „coada iazului”, proprietatea lui Dumitru Rosetti. În partea de apusă a casei aveam 10-12 pomi, 5-6 goldani (varietate de pruni cu fructul rotund și dulce) și 5-6 perji (fruct alungit care se desfăcea ușor de pe sâmbure). În colțul dinspre sud-vest al gospodăriei era un izvor din care tata, săpânăd 1,5m și pietruindu-l a făcut o fântână și azi în bună stare (1970). Alături erau alte izvoare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în odăi creșteau tufani de buruieni, iar ploaia și ninsoarea grăbeau degradarea ei. La poartă se mai găseau cei doi ulmi uriași. În curte, printre plante de tot felul care creșteau într-o sălbăticie fantastică, se mai distingeau cei câțiva perji de pe timpul vieții scriitorului. Desișuri, tufe de păducel, cacadâri și porumbele, mătrăgune și lujeri de iederă sălbatică, ici, colo câte un butuc uscat și gros de viță de vie sălbăticită. Prin ierburi și bălării de tot felul de buruieni mișunau
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
minunate poieni, unde pe lângă ierburile verzi, apar plante ca: lumânărica, feriga, limba șarpelui, pedicuța, barba ursului, lăcrămioara, fragii, traista ciobanului și multe altele. Mai târziu, după ce coroanele fagilor s-au îmbrăcat complet cu frunze, apar zbârciogii, după care bureții de perj, apoi lichenii dar mai târziu. O dată cu venirea verii se nasc iuțarii, gălbiorii, creasta-cocoșului, hribii, pâinișoarele sau hulughițele, mânătărcile, precum și alte specii de ciuperci din care unele comestibile, altele otrăvitoare și urmează opinticii sau ghebele care anunță cu tristețe anotimpul ploios
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Obiectiv de investiții 80 242 2 Școala cls. I-IV sat Făgetu de Sus, comuna Ghimeș-Făget Obiectiv de investiții 50 243 3 Școala cls. I-VIII sat Temelia, comuna Gura Văii Obiectiv de investiții 80 244 4 Grădinița sat Dealu Perjului, comuna Oncești Obiectiv de investiții 145 245 5 Grădinița nr. 2 sat Răcăciuni, comuna Răcăciuni Obiectiv de investiții 65 246 6 Grădinița nr. 1 sat Răchitoasa, comuna Răchitoasa Obiectiv de investiții 120 247 7 Școala cls. I-VIII sat Secuieni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
Negoiesti Traian Cornatelu-Motoseni Somusca Nicoresti Trebes Cornii De Sus Stanesti Oituz Urechesti Crăiești Strugari Orasa Valea Budului Cucova Sulta Padureni-Margineni Valea Mare-Faraoani Cucuieti-Solont Teiusi Panulesti Valea Seaca-N. Bălcescu Dadesti Temelia Parau Boghi Zăpodia �� Dealu Morii Tescani Pargaresti Zemes Dealu Perjului Tisa Silveștri Peste Vale Deleni Ungureni Poiana Sărată Dienet Valea Arinilor Poiana-Livezi Dragesti-Damienesti Valea Mica-Cleja Poiana-Margineni Dragesti-Tatarasti Viforeni Popeni Dragomir 1 Viisoara-St. Prajoaia Cel Mare �� Dragomir 2 Vrânceni Preluci Dragugesti Zlătari Răcăciuni Dumbrava-Rachitoasa Racauti Făget Radeana Făgetul De Sus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]